4,267 matches
-
fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu-i mai este mamă, iar el nu-i mai este fiu, dar are datoria să-l întrețină până la împlinirea vârstei de 21 de ani. De aceea, a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
marginea apei ce se întindea tăcută venind de undeva, către undeva, de parcă ar fi vrut să împingă noaptea și începu să strige: „Întoarce-te, nu are rost, o să mori și tu”, apoi stătea să asculte, dar numai glasul său îi stăruia în urechi. Două, trei lumini palide se vedeau undeva departe, indicând locul unde era satul, pe povârnișul de la marginea șesului. Deodată i se păru că totul în jurul ei este mort, pe femeie o simți aproape organic, că este moartă demult
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ei erau primiți la Sfântul Botez. În categoria ascultătorilor intrau cei care își manifestau dorința de încreștinare. Ei erau prezentați episcopului sau unui preot delegat de către episcop, fiind însoțiți de doi garanți vrednici de încredere și care făceau făgăduința să stăruie în viață curată. Li se făcea apoi o cateheză morală pregătitoare. Primirea propriu-zisă în catehumenat se face de către episcop, care îi însemnau pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea de cerere
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
interesului, nefiind de acord cu tratarea aspră. Învățătorul trebuie să asigure stimulentul pentru descoperirea personală a elevului, ceea ce presupune mult tact și talent din partea acestuia. Este un adept al entuziasmului pedagogic, încrezându-se în forțele manifestate sau latente ale educatorului. Stăruie ca educatorul să trăiască în comuniune, căci cu cât suntem mai uniți sufletește cu copiii noștri, cu atât și nouă ni se prefac lucrurile vechi în lucruri noi, le vedem „ca pentru prima dată”. Orice curs trebuie să păstreze o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
spui, orice povestești, povestește în așa fel încât cel căruia îi vorbești, ascultându-te, să te creadă, crezând, să spere, iar sperând, să iubească”. III.2.1.1.2. Descrierea Descrierea este o metodă de cunoaștere prin atribuire de proprietăți, stăruind asupra aspectelor pregnante de formă, dimensiune, stare de spirit, context de relații etc.. Descrierea lasă, prin urmare, cadrului didactic posibilitatea să redea verbal imaginea unui obiect, unui fapt, caracteristicile unui personaj, să schițeze cadrul natural și uman în care se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în acțiuni, el trebuie, în același timp, să insiste asupra luării deciziilor în grup, îmbinând astfel loialitatea față de membrii colectivului cu cerințele impuse de știința managerială. Uneori, în calitatea lui de conducător, trebuie să fie ferm pe poziții și să stăruie asupra propriului punct de vedere, chiar dacă acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedură care presupune asumarea unei responsabilități și implică conștientizarea consecințelor pe termen lung. 4. Pe de altă parte, managerul școlar are și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
gorunul nu cutează să urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai răspicat, pe mulți munți din ghirlanda carpatină. Localnicii au cunoscut de veacuri aceste deosebiri și au căutat să folosească fiecare porțiune de teren la ceea ce se
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de veacuri aceste deosebiri și au căutat să folosească fiecare porțiune de teren la ceea ce se arată mai potrivită. Așa și-au ales locuri de așezare pe tăpșanele ușor înclinate spre miazăzi, unde atmosfera este mai caldă, pentru că razele Soarelui stăruie mai îndelung, unde pământul este mai cald și, de aceea, prielnic nu numai pentru fâneață, dar chiar pentru semănături. Oamenii din vechimecare purtau în ei obișnuița agriculturiiau ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
prevină?!) surpările de teren din prejma casei părintești. Temperez pe cît pot o astfel de ,,acuzație “, cu argumente care-mi stau la îndemînă, dar ochii nu mi-i iau de la acest țăran înțelept, cum se revendică; și mai ales, îmi stăruie-n urechi povața lui, să merg pe jos cît oi putea mai mult, în viață, dă-o-ncolo de grabă, zice, ea face ca numai trupul să răspundă la apel, motivînd că vine și spiritul din urmă... Las prin urmare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în acțiuni, el trebuie, în același timp, să insiste asupra luării deciziilor în grup, îmbinând astfel loialitatea față de membrii colectivului cu cerințele impuse de știința managerială. Uneori, în calitatea lui de conducător, trebuie să fie ferm pe poziții și să stăruie asupra propriului punct de vedere, chiar dacă acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedură care presupune asumarea unei responsabilități și implică conștientizarea consecințelor pe termen lung. 4. Pe de altă parte, managerul școlar are și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
fiecare țară a blocului sovietic. El descria România ca avînd "cea mai eterogenă și mai complexă situație religioasă" din Europa Orientală. În ciuda persecuțiilor persistente exercitate de către stat asupra sectelor religioase, acestea se înmulțeau într-un ritm fantastic 2336. Trible a stăruit ca Schifter să-și extindă depoziția referitoare la România și să explice de ce Administrația reînnoia întruna Clauza Bucureștiului, deși acesta nu respecta drepturile omului. Schifter a apărat poziția adoptată de Departamentul de Stat, folosind ca argument faptul că independența politicii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar întâlnim și raționamente și dezvoltări de o rară frumusețe logică și o dialectică neobișnuită asupra raportului dintre divin și uman. Vom semnala câteva elemente de hristologie și antropologie-soteriologie. De pildă, după ce reproduce cu cuvintele lui definiția hristologică a Calcedonului, stăruind asupra unirii firilor (în persoana lui Iisus Hristos), folosind argumente din Sfinții Atanasie cel Mare, Chiril al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Flavian, Augustin, Proclus, Leon și Celestin, Ioan Maxențiu mărturisește o singură existență, ipostază (persoană) a celor două firi ale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe care o reprezintă atitudinea Modernilor față de învățătura antică, păcătuind însă prin reducerea la o structură maniheistă a întregului conflict,89 după cum reiese și din prezentarea începutului disputei: "Câte un Antic, însingurat și tescuit la mijlocul unui raft întreg de Moderni, stăruia cinstit (subl. n.) să dispute cazul și să le dovedească, prin argumente din cele mai limpezi, că ai săi se bucurau pe drept de o întâietate câștigată prin îndelungă stăpânire, așijderi prin vechime și înțelepciune, iar mai presus de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Căci, atâta vreme cât nu le plac decât piesele străine, nu putem nădăjdui prea mult. Câțiva dintre actorii noștri au și izbutit, cu ajutorul pieselor celor mai bine întocmite și mai alese, să câștige mulți prieteni pentru arta lor teatrală. Și dacă vor stărui, atunci, cu vremea, desigur că, în această privință, nici Germania nu va rămâne cu nimic în urma străinătății." De observat, pe de o parte, asumarea posturii de îndrumător, deținător al soluțiilor salvatoare, resimțindu-se orgoliul celui care consideră că are întru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LII, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei ce au o astfel de hotărâre, un astfel de zel, cei ce doresc virtutea și stăruiesc în acest dar până la sfârșit, vor putea să obțină cu adevărat Împărăția veșnică”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXIX, 7, în PSB, vol. 34, p. 228 - 229) „La învierea trupurilor − ale căror suflete mai înainte au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale lui Dumnezeu, și scoțând folos nu numai din îndemnuri și din mustrări, ci și din vestirea proorociilor, încât fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai potrivit, pe cât este mai de preț tuturora sufletul decât trupul, pe atât este și deosebirea dintre cele două vieți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXII-a către tineri, II, în PSB, vol. 17, p. 567) „... stăruie în ostenelile cele pentru virtute, și atunci vei ști lămurit că viața noastră nu se mărginește la viața de aici. Iar dacă cineva te-ar întreba: Dar cine a venit de pe lumea cealaltă și ți-a spus ce-i acolo
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la epilepsie, boală care l-a preocupat în mod deosebit pe C. I. Parhon (între 1912 și 1936 a publicat un număr de 36 studii referitoare la epilepsie). Dintre acestea, remarcăm concepția endocrinologică și determinarea crizelor comițiale, asupra căreia am stăruit anterior, precum și lucrările cu privire la epilepsia mioclinică. Aceste lucrări au fot prezentate împreună cu A. Stockor, Maria Ștefănescu, Constanța Ștefănescu-Parhon, I. Ornstein, Zoe Caraman și Maria Briese. Foarte numeroase prezentări de cazuri, studii anatomopatologice și investigații biologice s-au ocupat de encefalite
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un diagnostician excelent care, în această direcție, pe baza unei intuiții generate de experiență și informație, aproape că nu a greșit. A fost autor al unui număr de cca. 400 de lucrări științifice, îmbrățișând cele mai multe aspecte ale psihiatriei, dar a stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat în timp destul de mult, în plan național, în domeniul specialității bolilor psihice. A fost un democrat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
om de știință și cultură, profesorul doctor Petru Brânzei era una dintre personalitățile cele mai complexe pe care a cunoscut-o vreodată în viață... Convins, desigur, asupra dificultății de a prezenta o astfel de personalitate complexă, în minte îmi mai stăruie încă vie amintirea unor momente de odinioară, deosebit de semnificative. Chiar îndată după preluarea conducerii, profesorul Brânzei a dovedit o preocupare constantă pentru modernizarea spitalului, atât prin diverse reparații sau reconstrucții, utilități noi cât și, mai ales, pentru construirea unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ca "rusofobie". I.A. Cantacuzino îi scria lui Titu Maiorescu, la 31 octombrie 1878: "Tânărul acesta e atât de pătruns de ură împotriva rușilor, încât cu toate sfaturile mele, ba ce e mai mult, desconsiderând pe cele ale D-Voastre, stăruie în a face din Timpul organul personal al antipatiilor sale". Eroare sau grabă de politician incapabil de a vedea mai departe de "cercul strâmt" al fricii stârnite de momentul istoric? Eminescu nu are a se teme de amenințările Gazetei St
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în eroare, nici chiar iubirea, înădită azi la lucruri străine și la oameni străini. Și chiar dacă amintirea noastră ar pieri în umbra vremilor și s-ar șterge din memoria tuturor, tot pe aceeași cale a conservării naționalității și țării vom stărui, fără a face în această supremă privire nici o concesie primejdioasă ideilor veacului. Cine în această privire nu e cu noi e contra noastră."140 Așadar, inclusiv Maiorescu, pe care-l va simți înstrăinat și în următoarea bătălie politică, aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]