10,694 matches
-
tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm în suflet cu genuna,/ dar măna
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Motto: „Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română" (Hora unirii de Vasile Alecsandri) - Divizion!!!... La dreapta, ali-ni-e-rea! Drepți! Pas de defilare... Cu cântec... înainte, marș! Comanda a fost executată impecabil. Coloana de militari ai divizionului de rachete „Stejarul” înainta triumfătoare spre mausoleul lui Lenin. Ținuta de sărbătoare ne dădea strălucire și o mândrie sufletească, pe care o simțeam ca pe un fior înviorător în ritmul unui marș de slavă socialismului biruitor. Eram admirați de moscoviții care se adunaseră
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
o mai aveau de străbătut până vor trece bariera roșie, mi-am căpătat siguranța. Calmul s-a restabilit la toți colegii mei, iar comenzile primite le executam cu promtitudine. Vocea comandantului nostru ne-a dat încredere și mândrie: „Soldații divizionului Stejarul, fiți pregătiți! Peste cinci secunde, lansarea... Bateria unu!!!... Foc!” Racheta a pornit ca un fulger, a fost preluată de strobii de așteptare emiși de antena R. A urmat o detunătură înfiorătoare care a zguduit pământul, iar noi urmăream „cățelușa" cum
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea păsărilor călătoare și zarva iscată de acestea. Chirele, ciocârlanii, egretele, nagâții, cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
pe deal, în vis, pe tine te-am văzut Frumoasă ca lumina. Cum să mai fiu ateu Când m-ai chemat aproape de cer și mi-ai cerut: “Iubește-mă, că vreau!”:există Dumnezeu! 22 iunie 2004, la fragi Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: CREDINȚA LUI ROBU / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
CREDINŢA LUI ROBU de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360179_a_361508]
-
Crezînd în adevărata lor mîndrie. De-ați ști cum urlă lupul noaptea Vă veți mira de-a lui tenor, Căci totuși urlă a DURERE Căci îl tot doare al său popor. De observăm cumva o ghindă Ce cade jos de pe Stejar, Nu vă mirați, căci e o pildă Nu tot cei verde e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că sîntem goi. Și cum ar fi o guvernare
SUNT CHINUIT DE VREMURI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360194_a_361523]
-
veți mira de-a lui tenor, Căci totuși urlă a DURERE Căci îl tot doare al său popor. De observăm cumva o ghindă Ce cade jos de pe Stejar, Nu vă mirați, căci e o pildă Nu tot cei verde e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că sîntem goi. Și cum ar fi o guvernare De prostu-i gust, cu mîl și buruian; Ne tot apucă o mirare Al
SUNT CHINUIT DE VREMURI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360194_a_361523]
-
viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă." - Alvin Toffler șterg din mine umbrele sau se șterg singure când aprind candela înfrigurată de adevărul neștiut. în spatele băncilor din lemn de stejar, pereții caselor Domnului lasă lumina să umezească ochii mirenilor. ruga tresaltă în șaua neadormiților vieții. cunoaștere fără cunoaștere, complet incomplet sau mai degrabă incomplet complet, sacul amintirilor cântă. și totuși, ce se aude dintre zidurile castelului anotimpurilor, când în mine
FULGERĂ LIRA SOARELUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360202_a_361531]
-
ne spunea ea, mândra de legendele locului. Este atestat sigur în unele povești nordice din jurul anilor 1000 după Hristos când regele viking Jonescolden a poposit aici în jurul anului 1201. Aproape de tulpina copacului, în formă de inimă, un gărduleț viu din stejari scandinavi înconjura o lespede de piatră roșiatică. Cu litere argintii, sub numele celui ce a fost și va fi mereu în inima ei, erau înșirate,ca perlele unui șirag de mărgele,datele care au marcat fericirea lor pe pământ. Este
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
la Palatul Parlamentului (când eram la pupitul Orchestrei Naționale de Folclor), mulțumire sufletească imensă: cîntam după atâția ani în fața dragilor mei români cărora le port iubire și admirație pentru sufletul lor de mari iubitori de muzică bună. Marin Voican-Ghioroiu: Din stejar, stejar răsare, din alese flori vor crește ghirlande multicolore, din armonii Divine pe care le-ați creat vor vibra peste secole nealterate de nici un curent trecător, nu vor fi năpădite și infestate de florile răului, fiindcă în Grădina Raiului Folcloric
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Palatul Parlamentului (când eram la pupitul Orchestrei Naționale de Folclor), mulțumire sufletească imensă: cîntam după atâția ani în fața dragilor mei români cărora le port iubire și admirație pentru sufletul lor de mari iubitori de muzică bună. Marin Voican-Ghioroiu: Din stejar, stejar răsare, din alese flori vor crește ghirlande multicolore, din armonii Divine pe care le-ați creat vor vibra peste secole nealterate de nici un curent trecător, nu vor fi năpădite și infestate de florile răului, fiindcă în Grădina Raiului Folcloric ați
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
lui Karon,iar mirosul de proaspăt și de nou îi creea impresia unui paradis vegetal.Insa ceva îi atrase atenția în acel răi terestru și anume două pietre funerare,care domneau de multă vreme peste întreaga pajiște la umbră unui stejar bătrân și noduros ,paznic al secretelor adăpostite de padure.Mainile roze ca niște petale de trandafir,curăță locul de frunze astfel încât,cele două inscripții se puteau citi clar acum:”Annika Hoffman-47 de ani iar pe cealaltă piatră de mormânt:”Gregor
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
nedărâmați și acoperiți cu mușchi moale.Intrand în interiorul a ceea ce mai rămăsese nesurpat ,Karon simții răcoarea pietrelor care parcă ascundeau o poveste.” Cine poate știi de ce primejdie i-a aparat pe soldați această fortăreața.? se întreba curioasă Karon,observând un stejar care crescuse în interiorul ei și care susținea cu rădăcinile puternice structura subreda.Iesind afară încă se mai gândea la fumul și la zgomotul ce o făcuse curioasă încă de la inceput” Poate dacă aș putea să mă catar pe stejarul gros
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
un stejar care crescuse în interiorul ei și care susținea cu rădăcinile puternice structura subreda.Iesind afară încă se mai gândea la fumul și la zgomotul ce o făcuse curioasă încă de la inceput” Poate dacă aș putea să mă catar pe stejarul gros și apoi pe zid ,aș putea vedea împrejurimile și o cărare să mă întorc acasă.” Apropiandu-se de stejar,văzu cât era de înalt ,însă își ridică rochia și șoptind un”o sa ma omoare mătușa că o să-i rup rochia
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
gândea la fumul și la zgomotul ce o făcuse curioasă încă de la inceput” Poate dacă aș putea să mă catar pe stejarul gros și apoi pe zid ,aș putea vedea împrejurimile și o cărare să mă întorc acasă.” Apropiandu-se de stejar,văzu cât era de înalt ,însă își ridică rochia și șoptind un”o sa ma omoare mătușa că o să-i rup rochia” se cațără pe crengile ce păreau destul de solide.Ajunsa în vârf ,pe ultima creangă mai groasă,fata pași pe
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
de la noi, să mă lăsați culcat pe spate ca să mă ude niște ploi. din chipul meu de lut răsare copacul veșnic înverzit, cu ramuri tinere spre soare cu rădăcini spre infinit. din ghinda lui an după an vor crește alți stejari în floare, din fiecare bolovan vor răsări flori de cicoare. apoi pădure se vor face, poieni de vis cu maci în floare, acolo unde trupu-mi zace doar luminat de mândrul soare. Referință Bibliografică: dorință / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
DORINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359924_a_361253]
-
ape . Iată Crucea de Lumină - un logos pentru haosul acestei lumi! " (Jurnal de atelier - 12 iulie 1997) " Autorul propune că aceasta Cruce de Lumină ÎI să fie înălțata la cel putin 6 metri și să fie realizată mai întâi din stejar bătrân și apoi turnata în metal și acoperită cu un material nobil. Înălțata la 64 de metri, aceasta Cruce de Lumină ÎI ar putea să-și întindă larg enormele sale aripi negre și albe dincolo de hotarele morții, creând astfel un
PROIECT DE MONUMENT PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359630_a_360959]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VAMĂ? Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 473 din 17 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Tompos Opra Agota titlu tablou: Eradelirium șarpele strecoară în inimi... otrava. toporul de gânduri doboară stejarul. verb cere inima. ochiul de veghe, punctul. între tine și teamă se așterne spirala... încrederea-i vamă? Referință Bibliografică: vamă? / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 473, Anul II, 17 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VAMĂ? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359155_a_360484]
-
Jiltul Slivilesti Neeutrofizat Nu 11385.4 29.2 47.5 Tehomir Neeutrofizat Nu 10093.5 18.3 29.8 STĂNEȘTI 82136 Cornul (Cernadia) Neeutrofizat Nu 11880.3 12.5 100.3 12.4 Macris Neeutrofizat Nu 4643.1 14.9 14.8 Susita Neeutrofizat Nu 0.0 21.1 87.1 24.3 24610.4 71.2 100.3 71.1 STEJARI 82243 Amaradia Eutrofizat Nu 1927.9 6.7 74.4 9.1 Amarazuia Eutrofizat Da 28868.3 47.1 63.3 Gagâi Eutrofizat Da 4.3 0.0 0 Horga Eutrofizat Da 5952.5 7.4 10 Slavuta Eutrofizat Da 6130.6 8.5 11.5 Valea Hartanului Eutrofizat Da 1607.2 3.1 4.2 Valuta
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
Jiltul Slivilesti Neeutrofizat Nu 11385.4 29.2 47.5 Tehomir Neeutrofizat Nu 10093.5 18.3 29.8 STĂNEȘTI 82136 Cornul (Cernadia) Neeutrofizat Nu 11880.3 12.5 100.3 12.4 Macris Neeutrofizat Nu 4643.1 14.9 14.8 Susita Neeutrofizat Nu 0.0 21.1 87.1 24.3 24610.4 71.2 100.3 71.1 STEJARI 82243 Amaradia Eutrofizat Nu 1927.9 6.7 74.4 9.1 Amarazuia Eutrofizat Da 28868.3 47.1 63.3 Gagâi Eutrofizat Da 4.3 0.0 0 Horga Eutrofizat Da 5952.5 7.4 10 Slavuta Eutrofizat Da 6130.6 8.5 11.5 Valea Hartanului Eutrofizat Da 1607.2 3.1 4.2 Valuta
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție, la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează: a) pentru specia stejar pedunculat la câmpie; ... b) pentru specia fag la deal; ... c) pentru specia molid la munte. ... (11) Stabilirea suprafeței care este utilizată în formula de calcul prevăzută la alin. (9) pe unitate amenajistică se face pe bază de măsurători de către
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeței afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producție și la vârsta de 50 de ani, și cu prețul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează: (i) pentru specia stejar pedunculat la câmpie; ... (ii) pentru specia fag la deal; ... (iii) pentru specia molid la munte. ... ... (2) Stabilirea mărimii suprafeței care intră în formula de calcul prevăzută la alin. (1) lit. e) pe unitate amenajistică se face prin măsurători de către
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sfântul Nicolae face referire la Biserica „Sfântul Nicolae“ din localitate, construită în anul 1767 și declarată monument istoric. Bordura și ghindele fac trimitere la pădurile, în special la cele de stejar, care înconjoară zona, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 38 din 6 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294901]
-
Starea chimică Numărul corpurilor de apă Foarte bună Bună Moderată Slabă 1 Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 175 0 136 29 9 1 174 1 În zona Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță, gorun ș.a. În zona montană predomină vegetația alpină și subalpină cu păduri de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]