3,752 matches
-
În lunga și spinoasa lui carieră, dânsul și-a îndeplinit datoria totdauna cu prisos și fără preget. Sentimentele lui dezinteresate pentru datorie și pentru țară, caracterul lui independent, inteligența lui superioară și cunoștințele lui, după ce i-au atras în viață stima concetățenilor lui, i-au asigurat după moarte regretul tutulor acelora ce au avut fericirea să-l cunoască. Răposatul lasă în urmă-i o văduvă și două copile. Numele văduvei, d-na Veronica Micle, este destul de cunoscut iubitorilor de adevărată literatură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fatalități: adică să le consideri de-aici înainte ca făcând parte din viață, așa cum sânt bolile și moartea, oamenii jucând în chestia asta doar un rol de manechine, pe care le învîrtești cum vrei... avea doar mulțumirea că nu pierduse stima colegilor lui și că organizația de partid votase cu îndrăzneală împotriva excluderii, nu ca înainte, când toată lumea ridica mîiniie și era de acord cu tot felul de abuzuri... III După întîlnirea din parc începui să mă văd cu fostul judecător
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmbunătățirii imaginii de sine; alții, exact invers, credeau că ascultă caseta pentru îmbunătățirea imaginii de sine, în realitate ascultând-o pe cea pentru îmbunătățirea memoriei). După cinci săptămâni de ascultare, rezultatele au demonstrat că nu a existat nici o îmbunătățire a stimei de sine sau a abilităților mnezice. La cealaltă jumătate a subiecților, care ascultau casetele cunoscând corect eticheta lor, s-au obținut îmbunătățiri în ambele sensuri, însă nesusținute. Subiecții din ambele categorii au fost tentați, chiar încântați să creadă că astfel
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
artă, dexteritate și-o privire de pramatie inocentă, ca să iasă pasiența; profesorul se bucura de toate, iar aspirantul abia aștepta să le învețe. Așa arăta România: patria, casa, locul meu de muncă. De fapt, țara n-avea nimic, merita toată stima (uneori și mândria); problema eram eu. Nu înțelegeam că amestecul discret și eficient de lene, scandal și viclenie numit când „patriotism“, când „sentiment național“ (și în care nu mă recunoșteam decât în parte) venea din vremuri străvechi și nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ceea ce nu ar fi corespuns realității și ar fi dăunat mie și familiei mele. Îmi exprim convingerea că aceste clarificări, precum și anexarea chitanței la prezenta scrisoare, vor aduce lămuririle necesare organelor de Partid, în spiritul corectitudinii și eticii socialiste. Cu stimă, Robe Vitalian 20 aprilie 1968 Celălalt document se întindea pe trei coli de hârtie bătute la mașină, cu o-urile mici și îngroșate, ca niște greșeli de ortografie, și conținea o notă: unii i-ar fi zis informativă; alții, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prin mediere sunt durabile, deoarece ele au fost elaborate de părțile aflate în dispută; 16 • Elevii capătă deprinderi, abilități pe care le pot utiliza ei înșiși în rezolvarea conflictelor proprii. b) Pentru elevii mediatori: • Elevii mediatori dovedesc o creștere a stimei față de sine, a încrederii în ei, a echilibrului în relațiile cu colegii; Procesul de mediere oferă o oportunitate pozitivă de pregătire a elevilor în problematica conducerii, înlăturând căile negative de rezolvare a disputelor. c) Pentru școli: Desfășurarea pe termen lung
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clipă orice pacoste. Însă, de la începutul povestirii noastre am amintit că Lizaveta Prokofievna se bucura de respectul real al tuturor. Până și generalul Ivan Feodorovici, persoană de origine obscură, era primit pretutindeni și nu încape îndoială că se bucura de stima tuturor. Respectul și-l merita, în primul rând, ca om bogat și „nu cel din urmă“ și, în al doilea rând, ca ins întru totul corect, deși mărginit. Însă o anumită mărginire a minții este, se pare, calitatea aproape necesară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
până acum încă n-am avut nici un motiv să roșesc față de tine... deși, poate, te-ai fi bucurat de asta, îi răspunse povățuitor Lizaveta Prokofievna. La revedere, prințe; scuză-mă că te-am deranjat. Sper că vei rămâne convins de stima statornică pe care ți-o port. Imediat, prințul le făcu amândurora câte o plecăciune și ieși tăcut. Alexandra și Adelaida râseră și făcură un schimb de șoapte. Lizaveta Prokofievna le aruncă o privire severă. — Maman, râse Adelaida, nu ziceam decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ieși din ungherul lui și se apropie de masă, cu un zâmbet sinistru pe față. — Exagerați foarte mult! spuse tărăgănat Ivan Petrovici, parcă întrucâtva plictisit și chiar jenat de ceva. Biserica de acolo are și ea reprezentanți demni de toată stima și virtuoși... Niciodată nu m-am referit la reprezentanții bisericii, luați în parte, ci la catolicismul roman în esența lui. De Roma vă vorbesc. Oare o biserică poate dispărea cu totul? Asta n-am susținut-o niciodată! — De acord, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dacă nu cumva va fi fost numai un entuziasm cerebral? Ce credeți: o femeie a fost iertată la templu, o femeie la fel ca asta, dar nu i s-a spus totuși că bine face, că e demnă de toată stima și respectul, nu? Oare peste trei luni nu v-a șoptit bunul-simț care-i problema? Da, admit că acum e nevinovată - nu insist, pentru că nu vreau -, dar oare toate aventurile ei pot justifica mândria insuportabilă, diabolică, egoismul ei atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
expuneri sincere de opinii, idei, sentimente, într-un cuvânt, începe să se manifeste ceva ce seamănă a sentimente prietenești și apropiate. Persoana aflată în corespondența aceasta (destul de intermitentă, ce-i drept) cu Evgheni Pavlovici, care i-a câștigat atenția și stima, este Vera Lebedeva. Nicidecum n-am putut afla cu precizie în ce fel a fost posibilă înfiriparea unor asemenea relații; desigur, s-au înfiripat cu prilejul aceleiași istorii cu prințul, când amărăciunea a lovit-o pe Vera Lebedeva atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pun în mirare mințile. Totuși această familie este glorioasă, căci, pe lângă prinți mai mult ca mediocri, ca Petru III și Paul I, ea numără, patru suverani cari vor ocupa un mare loc în istorie, deoarece, prin actele lor, au meritat stima națiunii rusești și a Europei întregi; aceștia sunt Caterina II, Nicolae I și nenorocitul Alexandru II, care căzu sub bombele nihiliștilor. Se știe că la moartea împărătesei Elisabeta, întîmplată la 25 decembrie 1761, dinastia Romanoff, fundată la 1613 de către Mihail
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouă asupra căreia d. C. A. Rosetti își scrie armoniile sale politice. "Romînul" reproduce pasaje din ziarul nostru, apoi din cel englez și la urmă ne dăscălește ca așa să scriem și noi dacă avem iubire de țară. Fără îndoială stima ce ziarul englez zice c-am fi câștigat - o pentru noi înșine, prețul cel mare ce el îl pune pe ceea ce România a câștigat din război sunt cestiuni de apreciație asupra cărora e liber oricine de-a se rosti cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unele de altele. Dar de la această fericită idee de stat, care e tot ce se poate mai ingenios ca echilibru de puteri, până la monomania și esclusivismul maghiarilor e o deosebire cât cerul de pământ. Desigur că nu vom include în stima noastră pe betyarii foilor ungurești și pe ovreiașii de la "Pesther-Lloyd". Ș-apoi ce aere își dau? Ce-ar face Anglia în ocazia cutare? Anglia? Dar înainte de toate în Anglia funcționarii nu fură; exemplare de oameni de stat ca d. Lonyay
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a aștepta de la ea minunile celei din urmă e curată copilărie. [10 - 11 august 1881] [""ROMÎNUL" S-A PUS PE STUDII... "] "Romînul" s-a pus pe studii comparative. Pentru a dovedi că între conservatori și sincerii liberali nu poate exista stimă reciprocă, reproduce pasaje din discursurile d-lui Vernescu pe de o parte, pasaje din, Timpul" pe de alta. Fiindcă istoria asta-i face plăcere, {EminescuOpXII 289} suntem departe de-a i-o lua, deși știm prea bine ca nu va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prea bine ca nu va putea s-o prelungească, de vreme ce, afară de cazurile tocmai citate de "Romînul", ceartă între noi și bărbații politici de la "Binele public" n-au fost. Din acele pasaje " Romînul" deduce că între grupurile opoziției nu poate exista "stima reciprocă și necesară oricarii uniri și încrederea etc. " Fiindcă "Romînul" e în fatala poziție de-a nu-și mai putea repeta priveliștea dihoniei între grupurile opoziției, de vreme ce cu citarea unui singur caz s-a sleit izvorul și fiindcă se vede
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la "pușcărie" și la "carantină". Întrebăm: încetat-au "stima reciprocă necesară oricării uniri, încrederea fără de care nu poate fi înțelegerea într-un scop comun" dintre d. Dimitrie Brătianu și marele partid roșu? Deloc. După apostrofarea majorității cu numirile de "hoți și precupeți ai intereselor publice", după ce i-a amenințat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a amenințat cu pușcăria și carantina, roșii [î]l aleg prezident al Camerei. Suit pe scaunul prezidenției, d. Dumitru Brătianu [î]i compara cu niște "putregaie " cărora li se va datori nimicirea României. Epitetul de "putregaie " adresat majorității contribuie la "stima reciprocă necesară oricării uniri" etc.? Ne mai aducem aminte de răposata întru fericire "Presa". Cari erau epitetele zilnice pe cari "Presa" și d. Boerescu le dădea partidului roșu? "Descreierați ", "deșucheați ", "bandă de aventurieri", "Hodel și Nobiling" etc., etc. D. Boerescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aminte de răposata întru fericire "Presa". Cari erau epitetele zilnice pe cari "Presa" și d. Boerescu le dădea partidului roșu? "Descreierați ", "deșucheați ", "bandă de aventurieri", "Hodel și Nobiling" etc., etc. D. Boerescu a devenit însă ministru și "Presa" guvernamentală. Desigur "stima reciprocă necesară oricării uniri și încrederea etc. " au fost la culme în acea epocă. Nu mai vorbim de alte cazuri. Azi d. Cogălniceanu era numit în "Romînul" maistru în sustracțiune, mâni, devenit ministru, era necomparabilul patriot. Baronul în fine, cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
României la picioarele contelui Andrassy cu "cuțitul înfipt în pântece ", a fost și este persona grata a partidului dominant; în fine "pionul" din mînile d-lui de Bismarck, agentul prusian, e astăzi marele și eroicul rege. Toate acestea adaogat-au "stima reciprocă și necesară oricării uniri"? Scriptura zice: "Vedereți bârna din ochiul vostru, nu așchia din ochiul aproapelui". [12 august 1881] ["ÎN "GRENZBOTEN ", REVISTĂ... "] În "Grenzboten ", revistă în care ne-am deprins a întîlni de multe ori articole inspirate de sferele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așa a opiniat și d-l primar în procesul verbal de întrunirea voturilor din celelalte culori, venim prin aceasta mai dinainte a vă comunica de cele ce suntem informați că, se urzește. Primiți vă rugăm asecurarea osebitei noastre considerații și stima ce vă purtăm. (Semnați) Pandele N. Zaharescu, Anghel I. Capitanovici, Marin P. Sprânceană Cât pentru rezultatul acestui recurs noi nu avem nici o îndoială. Cum să respingă Mihălescu varșavski cererea lui Chirițescu varșavski? [11 septembrie 1881] ["PRIN MARTIE... Prin martie a. c
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
D. Ion Lahovari a fost ales în consiliu fără să-și fi pus candidatura, ca un semn că alegătorii împărtășesc opiniile sale în privirea reformei magistraturii. Candidatul de decan al partidului guvernamental era d. E. Bosianu. Bătrânul profesor se bucură de stima tuturor; dar se știe asemenea cum roșii au abuzat pân - acuma de buna lui credință și de câte ori s-au servit de reputația lui ca de-o manta, pentru a acoperi cu numele lui nepătat petele multiple ale partidului. [22 septembrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e adevărat că tot ce e sterp ca inteligență și viermănos ca morală ajunge repede sus sub domnia roșie. Deci adevărat este că d. Callimach catargiu n-ar fi găsit răsplata patriotismului său decât în conștiința sa proprie și în stima smulsă cu de-a sila conștiinței d-lui Stătescu, o stimă pe care chiar acest om pervers trebuie s-o aibă în fundul sufletului său, spre pedeapsa perversității sale și pentru a simți ce mic este, dar pe care, se 'nțelege
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca morală ajunge repede sus sub domnia roșie. Deci adevărat este că d. Callimach catargiu n-ar fi găsit răsplata patriotismului său decât în conștiința sa proprie și în stima smulsă cu de-a sila conștiinței d-lui Stătescu, o stimă pe care chiar acest om pervers trebuie s-o aibă în fundul sufletului său, spre pedeapsa perversității sale și pentru a simți ce mic este, dar pe care, se 'nțelege, nu va mărturisi-o niciodată. Dar oare aceasta e România pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]