5,507 matches
-
că numai imaginației și inimii le revine sarcina de a simți, asadar de a cunoaște ceea ce este poetic (...) numai ele sunt capabile să plăsmuiască, să creeze, să formeze.308 Incapacitatea de a interioriza și de a transforma în material liric stimulii din exterior sunt topoi recurenți în poezia lui Quasimodo din prima perioadă de creație (volumele Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion), în spatele cărora se poate observa laboratorul de creație cu toate dificultățile și neliniștile inerente.309 Firește, nici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mai, vv. 163-165).320 După cum s-a constatat, Salvatore Quasimodo transpune în versuri motivul în cauză cu scopul de a descrie o stare interioară strâns legată de procesul de creație și de timpul prezent, caracterizată de incapacitatea de a interioriza stimuli externi, de a-i îmbină și transformă în materie poetica, în cuvânt. Imaginile amintesc de tăcerea leoaprdiană a poeziei. Scriitorul romantic încadrase aceeași viziune a tăcerii în prezentul istoric al umanității, tematica rămasă fără ecou în opera sicilianului. Ambii creatori
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
transformîndu-și între timp starea internă, elementele sale materiale și informaționale. Fiecare sistem are o componentă organizatorică reală și una de organizare. În comportamentul său, în decizii și acțiuni, sistemul economic are o anumită regularitate. El răspunde potrivit anumitor reguli la stimulii pe care îi primește. Pentru a descrie aceasta, autorul introduce conceptul de "funcție de reacție", ce caracterizează relațiile dintre starea inițială-intrări-ieșiri-schimbările stării sistemului. Forma generală a acestei funcții este: f (stare inițială, intrări) = (ieșiri, modificarea stării) Funcționarea sistemelor economice este caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
complexității sale structural-funcționale și comportamentale. La configurarea geometriei sistemului eco-nomic participă și climatul social, politic, psihologic, administrativ, cultural-religios, științific, educațional și alte cîmpuri non-economice, dar a căror amprentă asupra economicului este importantă, ceea ce contribuie din exterior la creșterea complexității sistemului. Stimulii exteriori îi permit sistemului economic să se îmbogățească, din multe puncte de vedere, să-și raționalizeze programele, să-și adapteze reacțiile, să-și optimizeze comportamentele. Dar, în același timp, varietatea și uneori contrarietatea acestor stimuli nu permit stabilizarea sistemului, formalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
exterior la creșterea complexității sistemului. Stimulii exteriori îi permit sistemului economic să se îmbogățească, din multe puncte de vedere, să-și raționalizeze programele, să-și adapteze reacțiile, să-și optimizeze comportamentele. Dar, în același timp, varietatea și uneori contrarietatea acestor stimuli nu permit stabilizarea sistemului, formalizarea comportamentelor și obligă la deschidere, inovare și selecție permanentă pentru a extrage reperele esențiale ale eficienței. În acest sens, comunicarea devine foarte importantă, în toate sensurile. Regulile de eficiență, obligatorii pentru orice sistem, se referă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
identitatea, trupul și sufletul reflectă unități perfecte, ci, revenind la mitul cartezian, însuși organismul uman și mintea care îl coordonează se află într-o stare de organicitate insepara bilă. Mintea se construiește, postnatal, în integralitatea ei, pe rețeaua infinită a stimulilor furnizați empiric de către organism. Cele două formează un tot profund, pe măsură ce experiența individului se amplifică și diversifică. Din interacțiunea lor rezultă caracterul (identitatea) umană și, ca atare, orice intervenție fie și infinitezimală -, fizică ori psihică, în interiorul acestei îmbinări armonioase, duce
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
înseamnă în primul rând expresie, formă, o anumită modelare a viziunii asupra lumii a scriitorilor, putem constata că "orice schimbare de canon e sinonimă cu o modificare substanțială a paradigmei formale a unei epoci, a posibilităților sale de reacție la stimulii realului. Evoluția literaturii române nu e, în consecință, decât o evoluție a modalităților expresive, o reînnoire a tiparelor formale în uz la un moment dat. Fiecare epocă literară ne propune, simplificând oarecum lucrurile, o anumită paradigmă stilistică, ce se pliază
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
capătă amploare, odată cu volumul Revista "Amfiteatru", extinzându-se ulterior în toate celelalte volume. Celebrul vers: "Eu cred că suntem un popor vegetal", va deveni amprentă nu doar a poeziei subversive blandiene, ci a întregului context ideologic al vremii. Manifest sau stimul la revoltă, pentru o întreagă generație supusă persecuției, cuvântul devine țipăt sau imn. Asocierea stării de teamă cu vegetalul constituie, de data aceasta, o îndepărtare de la condiția superioară de om. Deconstruind, din nou, canonul romantic tradițional al identificării omului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Un cîmp este, pentru un agent, "o arie de posibilități", un "spațiu de joc". Conceptul de habitus ne permite să înțelegem cum ajung oamenii să "joace" jocul impus de structurile sociale care îi țin prizonieri: "Ecranul introdus de habitus între stimul și reacție este un ecran temporal, în măsura în care, produs de istorie, se dovedește relativ constant și stabil, deci relativ eliberat de istorie 124." Ființa umană este, din această perspectivă sociologică, produsul istoriei structurilor sociale, oamenii sunt aserviți structurilor sociale, definite ca
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
unirea și chiar independența. Iar când premisele general istorice au îngăduit saltul calitativ de la formulările pur teoretice ale necesității unirii tuturor românilor într-un singur stat, la acțiuni practice, revoluționare sau programatice, mișcarea națională românească, având un puternic suport și stimul cultural, și-a aflat la Iași, în capitala Moldovei, un veritabil centru director. Se știe, de altfel, că la originea primelor inițiative și înfăptuiri în direcția construcției naționale s-a aflat "junimea" moldavă, familiarizată, surprinzător de repede și de temeinic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
armata rusă în alcătuirea hărții din 1835 a Principatelor Române 7, important rămâne faptul că mostrele de minereuri adunate cu acel prilej au servit, nu numai instrucției teoretice a moldovenilor în domeniul mineralogiei, ci și ca element de garanție, de stimul, pentru viitorii întreprinzători. Avertizat, probabil, asupra datelor cunoscute din precedentele expediții Gheorghe Asachi va fi fost primul și cel mai informat dintre consilierii săi și beneficiind de o recomandare expresă din partea Departamentului de Interne al Moldovei către dregătorii locali, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oscila într-o parte sau alta. Concluzie Prezentarea marilor mize electorale de mass-media are uneori ceva dintr-un spectacol, mai degrabă decât informație sau reflecție. Motivul este simplu: anumite mecanisme cerebrale ne predispun la a resimți emoții pozitive în fața unor stimuli de acest fel și toată mass-media care reușește să provoace emoții pozitive (susținătorilor ambelor tabere, care sunt și la o egalitate perfectă) este în situația ideală pentru a-și consolida poziția pe piață. Situația este simptomatică în evoluția informației: este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reclame. Concluzie Dominarea între masculi pentru accesul la femele este un motor puternic al comportamentului animal și uman. Chiar și într-o societate egalitaristă moștenirea trecutului rămâne fixată în neuroni și dă frâu liber acestui instinct dacă i se oferă stimulii adecvați. Publicitatea este, bineînțeles, un astfel de stimul. Cu atât mai mult trebuie să ne întrebăm asupra efectelor sale perverse din cauza cărora ființa umană își activează o reală și ancestrală potențialitate de dominare: este responsabilitatea puterilor publice să încurajeze această
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
femele este un motor puternic al comportamentului animal și uman. Chiar și într-o societate egalitaristă moștenirea trecutului rămâne fixată în neuroni și dă frâu liber acestui instinct dacă i se oferă stimulii adecvați. Publicitatea este, bineînțeles, un astfel de stimul. Cu atât mai mult trebuie să ne întrebăm asupra efectelor sale perverse din cauza cărora ființa umană își activează o reală și ancestrală potențialitate de dominare: este responsabilitatea puterilor publice să încurajeze această tendință sau să o stopeze. Deocamdată suntem în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vecinul lor și încearcă să îl depășească în ceea ce are, deținem cheia creșterii consumului. Folosirea câtorva monede în deschiderea reclamelor nu este decât un mic detaliu al problemei. Pentru mai multe informații Feinberg, R.A. (1986), „Credit cards as spending faciliting stimuli: A conditioning interpretation”, Journal of Consumer Research, vol. 13, pp. 348-356. Rifkin, J. (1997), La Fin du travail, Paris, La Découverte. Vohs, K.D., Mead, N.L., Goode, M.R. (2006), „The psychological consequences of money”, Science, vol. 314, nr. 5802, pp. 1154-1156
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Frecvența imaginilor și stimularea memoriei Priviți un calup de reclame în prime-time: veți vedea în ce ritm rapid se succed imaginile. Frecvența este de o imagine la fiecare două sau trei secunde. Tăieturi, schimbări de unghiuri, de luminozitate, de subiect: stimulii aceștia alternează cu un ritm foarte rapid, care nu seamănă cu nimic din ceea ce vedem în mod real în mediul înconjurător. Chiar și la cinema, într-o emisiune de divertisment sau într-un serial imaginile se succed într-un ritm
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
le provoacă femeilor sentimente negative de inferioritate și de devalorizare. În a doua fază, nevoia de a se simți mai bine va duce la o pierdere a controlului alimentar și la elanuri compulsive spre mâncare, mai ales dulciuri. Cei doi stimuli (siluetă și ciocolată) se potrivesc destul de bine în această complementaritate a mecanismelor psihologice. Să începem prin a aborda primul aspect a acestei mișcări de balans, adică emoțiile negative provocate de idealul de siluetă feminină. Imaginea idealizată a femeii și emoțiile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
imagini din trecut păstrate în memorie, pe care le-a trăit cu adevărat. Amintirile autobiografice sunt astfel activate automat producând un efect de atracție față de marcă. Concluzie Scopul metodei amintirilor autobiografice este atenuarea analizei noastre obiective asupra produsului. În fața anumitor stimuli, e dificil să nu ne gândim la ce am trăit la un moment dat. Autorii acestor studii au arătat totuși că e posibil să rezistăm la un astfel de efect dacă ne punem în pielea unui jurnalist al unui ziar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
astăzi de natură emoțională și ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame, legea concurenței impune o lege simplă: propun din ce în ce mai mulți stimuli senzoriali pentru a captiva telespectatorul în câteva secunde, înainte de a muta canalul. Este prea rapid pentru a se forma un gând rațional. Ne place sau nu ne place ceva în doar câteva fracțiuni de secundă. Accept și respingere automate Mișcările
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sistem neuronal pentru convertirea stresului într-un comportament alimentar exagerat. În prezent, în societatea occidentală lucrurile sunt mai simple, trăim într-o lume în care stresul și foamea nu mai există la scară largă. Emoția corespunzătoare se îndreaptă spre alți stimuli: în această schemă televiziunea înlocuiește rolul mediului în declanșarea emoțiilor noastre. Odinioară emoțiile erau determinate de mediul natural, astăzi sunt oferite de consorții și întreprinderi agro-alimentare. 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului Telejurnalul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, economia depinde de o evaluare ultimă de unde ia naștere afirmația că raționalitatea și capacitatea de a alege în cunoștință de cauză sînt dezirabile. Dacă iraționalul, abandonul în favoarea forțelor oarbe ale stimulilor exteriori și, de fiecare dată, a impulsurilor necoordonate sînt bunuri de preferat tuturor celorlalte, atunci este adevărat că rațiunea de a fi a economiei ar dispărea". Această concepție este una analitică; ea însă nu clasifică tipuri de comportament, ci privilegiază
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai sus, curba descendentă arată că utilitatea nu este o mărime constantă, de aceea variația ei în condiții specifice de loc, intensitate sau timp l-a determinat pe Jevons să enunțe legea diminuării utilității marginale. Potrivit acesteia, forța răspunsului la stimuli se diminuează pe măsură ce se repetă stimulii, într-un interval dat de timp. Deci utilitatea scade atunci cînd sînt consumate unități adiționale din bunul respectiv. Utilitatea finală a lui Jevons este utilitatea marginală a lui Menger. Gradul de utilitate finală poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
utilitatea nu este o mărime constantă, de aceea variația ei în condiții specifice de loc, intensitate sau timp l-a determinat pe Jevons să enunțe legea diminuării utilității marginale. Potrivit acesteia, forța răspunsului la stimuli se diminuează pe măsură ce se repetă stimulii, într-un interval dat de timp. Deci utilitatea scade atunci cînd sînt consumate unități adiționale din bunul respectiv. Utilitatea finală a lui Jevons este utilitatea marginală a lui Menger. Gradul de utilitate finală poate fi ușor de recunoscut, el variind
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
5.4. Salariul minim pe economie Statul încearcă să mărească salariile prin intermediul unor legi care fixează salariul minim pe economie. Considerat o armă eficace de combatere a sărăciei, un indicator relevant pentru un trai decent, o armă ideologică puternică, un stimul important pentru bătăliile dintre sindicate și stat, acesta trebuie plătit de angajat salariatului în orice condiții de loc și timp. Este nivelul sub care niciun angajator legal nu poate oferi un loc de muncă vreunui doritor. Salariul mediu depinde de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prezent, utilizarea acesteia în practica clinică. Disfuncția endotelială reprezintă placa turnantă a aterosclerozei, fiind dovedită ca factor predictiv negativ cardiovascular, dar există puține studii privind rolul acestui parametru în HTA. Mai mult, tehnicile disponibile pentru investigarea răspunsului endotelial la diverși stimuli sunt invazive, laborioase și consumatoare de timp, iar metodele nu sunt încă standardizate și nu există siguranța că funcția endotelială evaluată la nivelul unui organ este reprezentativă pentru alte teritorii vasculare. De aceea, evaluarea funcției endoteliale nu poate fi considerată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]