2,070 matches
-
000 = 0,800 ha, km 0,250 = 0,200 ha"; - la poziția nr. 5, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Podețe: a) Sat Bătarci - intrare str. Nemți, - str. Nemți la David, - str. Nemți la Hobler, - intrare la pășune, - intrare la Strâmba, - intrare la Cionca, - vâlceaua Făuriște, - la Boitoș, - intrare str. Subpădure, - Str. Turțului - Olachiu, - str. Turț - Olachiu intrare drum vicinal, - str. Arini, pârâul Strâmba, - Str. Pădurii la Delnița, - Str. Pădurii la Mateoaca, - Str. Pădurii la Dragoș, - Str. Pădurii la Mirieș, - intrare
HOTĂRÂRE nr. 532 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
Bătarci - intrare str. Nemți, - str. Nemți la David, - str. Nemți la Hobler, - intrare la pășune, - intrare la Strâmba, - intrare la Cionca, - vâlceaua Făuriște, - la Boitoș, - intrare str. Subpădure, - Str. Turțului - Olachiu, - str. Turț - Olachiu intrare drum vicinal, - str. Arini, pârâul Strâmba, - Str. Pădurii la Delnița, - Str. Pădurii la Mateoaca, - Str. Pădurii la Dragoș, - Str. Pădurii la Mirieș, - intrare Str. Pădurii, - intrare str. Subusoi, - Str. Satului la Directoare, - Str. Satului la Huliu, - Str. Satului intrare la Ponor, - intrare Str. Satului, - str. Văleni
HOTĂRÂRE nr. 532 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Merele simbolizează bogăția pomicolă a zonei, iar numărul lor face referire la numărul satelor componente ale localității. Brâul undat reprezintă pârâul Râul Alb și pârâul Strâmba, care străbat localitatea. Piatra de moară dă denumirea localității și reprezintă o mai veche ocupație a locuitorilor din secolul al XVII-lea, "ocnele care taie pietre de moară". Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul
HOTĂRÂRE nr. 107 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Dragodana şi Pietrari, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249998_a_251327]
-
Jelna, Monariu, Simionești Comuna Cetate Sate: Satu Nou, Orheiu Bistriței, Petriș Comuna Dumitrița Sate: Dumitrița, Budacu de Sus, Ragla Comuna Galații Bistriței Sate: Galații Bistriței, Albeștii Bistriței, Dipșa, Herina, Tonciu Comuna Josenii Bârgăului Sate: Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Strâmba Comuna Leșu Sate: Leșu, Lunca Leșului Comuna Măgura Ilvei Sate: Măgura Ilvei, Arșița Comuna Mărișelu Sate: Mărișelu, Bărla, Domnești, Jeica, Măgurele, Nețeni, Sântioana Comuna Miceștii de Câmpie Sate: Miceștii de Câmpie, Fântânița, Visuia Comuna Milaș Sate: Milaș, Comlod, După Deal
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gyr Str. Rarău Str. Regele Ferdinand (fosta Gh. Doja) Str. Remetea Ale. Rucăr Str. Salcâmului Str. Salciilor Str. Salviei Str. Sextil Pușcariu (fosta Toplița) Str. Sigismund Toduță (fosta Caliman) Str. Sinaia Str. Sindicatelor Str. Sir Isaac Newton Ale. Stadionului Str. Strâmba Ale. Studenților Str. Sunătoarei Str. Șesului Str. Ștefan Cicio Pop Str. Ștefan Meteș Str. Taberei Str. Tamasi Aron Str. Tarnița Str. Tăietura Turcului Str. Tășnad Str. Tecuci Str. Traian Grozăvescu Str. Tufei Str. Turr Str. Țebei Str. Țibleșului Str. Uliului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comiat, Izvorul Trotușului, Păltiniș-Ciuc, Valea Gărbea, Valea Ugra Comuna Mădăraș Sat: Mădăraș Comuna Mihăileni Sate: Mihăileni, Livezi, Nădejdea, Văcărești Comuna Racu Sate: Racu, Gârciu Comuna Sândominic Sat: Sândominic Comuna Siculeni Sat: Siculeni Comuna Suseni Sate: Suseni, Chileni, Liban, Senetea, Valea Strâmbă Comuna Tomești Sat: Tomești Comuna Voșlăbeni Sate: Voșlăbeni, Izvora Mureșului Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Municipiul ODORHEIU SECUIESC Localitate componentă: Odorheiu Secuiesc Comuna Brădești Sate: Brădești, Târnovița Comuna Căpâlnița Sat: Căpâlnița Comuna Dârjiu Sate: Dârjiu, Mujna Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
mediu, nivel echipare turiști - mediu, sezonalitate: vară - deschis, iarnă - deschis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "4800 lei"; - la poziția nr. 157, coloana "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Fosta cabană Fântânele-Piscul Vulturului-Râul Mic (Canton Silvic Strâmba)-Măgura-Râul Mare (Canton Silvic Niculești)-Valea Niculești-Șaua Șerbănei, lungime = 20 km, durată - 7-8 h, semn marcaj = cruce roșie, grad de dificultate - mediu, nivel de echipare turiști - mediu, sezonalitate: vară-iarnă - deschis", iar coloana "Valoarea de inventar" va avea următorul cuprins: "16000
HOTĂRÂRE nr. 884 din 14 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 978/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sibiu, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258607_a_259936]
-
Soare, unde locuiește sora mea. I-am găsit domiciliul răvășit, ferestrele stricate. Suportase de una singură, femeie fără apărare, atacul șleahtei de hoțomani, care a cutezat ultima operație în ajun, Joi dimineața, ultima înainte de capitulare. Erau cinci arhangheli cu mutre strâmbate de ferocitatea împietrită a 48 ore de jaf și carnagiu. Căciuli, reteveie și revolvere. Au luat apartamentele la rând, spărgând dulapurile și saltarele cu satârul, când locatarii buimaci nu-și aminteau unde au pus cheile, năvălind din încăpere în încăpere
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
Subcarpați, Cobzability, Danaga sau alte trupe „cool” care au avut revelația folclorului via Cântarea României sau Radio România Actualități. Chiar și tineretul echipat business, școlit pe-afară, englezit bine, as într-ale debate-ului și alăptat la țâța self-improvement-ului, oricât ar strâmba din nas la mirosul, look-ul și manifestările populației rurale ne-educate și „necivilizate”, tresare patriotic la auzul unor cântece populare, fie în varianta <strong>Electrecord</strong>, fie îmbunătățite de vreun DJ cu simțământ adânc. Anima nu poate rămâne indiferentă
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
fără redesenare, ci doar prin indicarea spațialității, o figură care stă în picioare, într-una care stă așezată pe scaun. (Hermina Csala). „Ți-am spus să mergem la fotbal că ăștia ne pun să facem ceva.” Doi dintre băieți strâmbau din nas la orice activitate propusă de noi, după care le-am oferit să aleagă oricare material și să îl abordeze în felul lor. Între timp, unul dintre ei s-a făcut invizibil, iar celălalt și-a astupat urechile ca să
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
a grăbit să le zică să plece. A părut surprinsă că oamenii aveau bilet. Mi-a zis atunci mie „haideți, domnu’, să stați civilizat.” A părut și mai surprinsă când i-am zis „nu, mulțumesc, îmi place aici” în timp ce mă strâmbam la copii. De ceva timp, aveam un motiv în plus să vin în București mai des: o fată foarte faină. Dar oricât încercam eu să le fac pe toate, ceva nu era în regulă. Eram epuizat, fizic și psihic, fără
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
spre prînz nu adunaseră nici un franc. Ghemuit într-un Ford Capris peste o geantă diplomat, Ierusalim răvășea hîrtii și acte, ziare și reviste cu poze colorate înfățișînd bărbați goi și femei goale peste care scuipa îndîrjit răsfoind și scuturînd. Gura strîmbată într-o grimasă a neputinței, privirea îngustîndu-se, ochii lui ca niște crestături de cuțit, lacrimi de obidă, nu-i nicăieri nici o bancnotă, doar un pachet de țigări și o brichetă în cutia de la bord. Și le aruncă în sîn și
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
material ceramic, obiecte de metal (cuțite din fier, cu lama ușor curbată, sau cu lama mult curbată). În imediata vecinătate a confluenței Oituzului cu Trotușului, s-au descoperit așezări arheologice din a doua perioadă a epocii fierului - perioada . La punctul „Strâmba” s-au identificat resturile unei așezări din latenul geto-dacic. S-au descoperit fragmentele ceramice de tradiție geto-dacică, care au culoare cărămizie, decorate cu brâu alb, lucrate de mână și o altă categorie de ceramică, de culoare cenușie, din pastă fină
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Satul Ulmetu este pomenit și în documentul de pe timpul lui Simion Movilă. Nu se cunoaște originea numelui. Înainte de împărțirea administrativ-teritorială a țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei ce străbate acest sat, care pe vremuri se numea Strîmba, din cauza coturilor multe ce le făcea în drumul său. Satul are o suprafață de 4,50 km². Drumurile comunale și ulițele ce străbat comuna de la un cap la altul, legând gospodăriile și satele între ele formează multe cotituri. Drumul județean
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
moșia străbună Diaconeasa, moșie ce se întindea din apa Plescării până la apa Bucovului, iar spre miazănoapte se mărginea cu moșia Mânăstirii Aninoasa. Numele îi vine de la Stan Diaconu (un rang bisericesc) care s-a mutat cu familia din Shitul din Strâmba, pe dealul din apropierea Bucovului. Stan Diaconu a avut cinci copii și nenumărați nepoți și strănepoți care și-au durat case pe aceste meleaguri și cărora lumea le-a zis Diaconești. Aici exista deja o biserică de lemn și din scândură
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
domnesc de către Șerban Cantacuzino, înainte cu patru ani de a muri, lui biv-vel-clucer1 Tudoran care la rândul lui se călugărise și dăduse moșia ca danie Sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu; -la miazăzi- moșia Râculescu a răposatului medelnicer 2 Tudorache Serdarul
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
răzbuna pe cetele de turci care încă mai dădeau iama călări prin gospodăriile oamenilor.Și astfel a luat numele Armei, de Popa Pistol. Cătunul Ciuculești era așezat la captul dinspre apus al moșiei Mânăstirii Aninoasa, pe apa Strâmbei, numindu-se Strâmba??. Din această localitate locuitorii, foarte puțini care mai rămăseseră, în frunte cu un localnic fruntaș, numit Ciucă, s-au mutat pe aceeași moșie la estul ei, lângă Diaconești. De altfel și moșia unde era așezat se numea Strâmba, primită ca
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
numindu-se Strâmba??. Din această localitate locuitorii, foarte puțini care mai rămăseseră, în frunte cu un localnic fruntaș, numit Ciucă, s-au mutat pe aceeași moșie la estul ei, lângă Diaconești. De altfel și moșia unde era așezat se numea Strâmba, primită ca loturi la reforma agrară din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună cu a satului Betegi, ale cărei limite-hotar le-am arătat la satul Betegi. În partea estică a satului a mai existat un cătun de
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Vărzăriș, o altă zonă de pe teritoriul satului Enăchești. Între anii 1600-1700 datorită năvălirilor străine tot mai dese (turci, tătari) dar și pentru că era așezat la drumul ce lega Bacăul de Oituz, satul Berești se mută, în parte la gura râului Strâmba, unde era un cătun - gura Strâmbei, astfel apărând, pe la 1700 satul Berești-Strâmba. O altă parte a populației se retrage în zona de deal a satului Petrilești, pomenit în documentele citate mai sus, luând astfel ființă satul Enăchești, care nu este
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
izvoarele Asăului, de la altitudine și are ca afluenți pe stânga Valea Boului, Nadișa, Răchitiș, Orăsa, Valea Rea, Helegiu, Văereni și Belci iar afluenți pe partea dreaptă Negrul, Geamăna, Șoimi, Frumoasa, Schitu, Cucuieți, Solonț, Tazlăul Sărat (cel mai important afluent), Cernu, Strâmba, Moreni, Lupul și Bârsănești. Tazlăul este deci afluent al Trotușului și se varsă prin acesta în Siret. Pe cursul superior are două ramuri: Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat. După confluența acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Colți făcea parte din plaiul Buzău a județului Buzău și avea în componență satele Aluniș, Călugărițele, Colții de Jos, Colții de Sus, Camburu, Comarnici, Fijerești, În Poiană, Ligurești, Lupoaie, Măgădani, Mățara, Muscelu Cărăimănesc, Paltinu, Strâmba, Seciu și Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de locuitori ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
unitate montană, mai redusă ca suprafață ce străjuiește județul Bistrița Năsăud spre est, prin munții Bârgăului, denumiți și "Muncei" datorită altitudinii mai reduse. Aceștia sunt limitați de Someșul Mare (între Ilva Mică și Șanț) și creasta Muncei în nord, pasul Strâmba la vest, valea Bistriței Ardelene la sud și valea Dorna în prelungire peste Buba și Dălbidan în est. Încadrându-se organic în acest areal, teritoriul satului Lunca Ilvei este alcătuit dintr-un relief extrem de variat, ce cuprinde: munți, muncei, măguri
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Tiszapolgár de la Stupini - Dealul Stupinilor”. Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor”. Localitatea este atestata documentar din anul 1366. Nu departe de localitatea Stupini, în localitatea Păduriș (fosta "Strâmba"), se află Mănăstirea Strâmba, reînființata în 1993, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
și Călugărenii Mănăstirii (Crucea de Piatră), având trei biserici, două școli și trei mori de apă (una pe Neajlov și două pe Câlniștea). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Brăniștari și Strâmba Mare. Comuna Brăniștari era formată din satele Brăniștarii de Jos, Brăniștarii de Sus, Brăniștari-Moșteni și Năneasca, având în total 865 de locuitori, două biserici, o moară și o școală cu 37 de elevi (dintre care 11 fete). Comuna Strâmba Mare
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
și Strâmba Mare. Comuna Brăniștari era formată din satele Brăniștarii de Jos, Brăniștarii de Sus, Brăniștari-Moșteni și Năneasca, având în total 865 de locuitori, două biserici, o moară și o școală cu 37 de elevi (dintre care 11 fete). Comuna Strâmba Mare era compusă din satele Strâmba de Jos, Strâmba de Sus și Crângurile, având în total 1515 locuitori; existau aici trei biserici, o școală și trei mori pe Neajlov. Anuarul Socec din 1925 consemnează redenumire comunei Uzunu în "Călugăreni", ea
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]