76,894 matches
-
Jockey-Clubul, iar clubul informatorilor din impardonabil orgoliu, trebuie să trag consecințele, fără apel. O mare singurătate mă paște. Și parcă mă văd dând roată noului sediu al Secret-Clubului, într-un bloc din sticlă neagră, sfidând verticala, lat cât o întreagă stradă, dotat cu o uriașă poartă metalică la care se ajunge urcând zeci de marmoreene abrupte trepte. Părând minuscul în cadrul ei, un lat în umeri portar, cu chipiu de amiral, epoleți și eghileți de dictator african, dă de-a berbeleacul pe
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
Simona Vasilache Zürich-ul vechi e grădina anticarilor: cîte unul la fiecare mijloc (aproximez...) de stradă. Vînd - cît de urît spus! - doamne (aproape) în vîrstă și, comme si, comme ça, vorbitoare de trei limbi. Vin tîrziu (n-ai să găsești niciodată deschis înainte de 11 - ba chiar 14, la vreo două prăvălioare. Unele stau și duminicile acolo
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
Numărul de câini vagabonzi depășește cu mult media mondială, europeană sau chiar est-europeană. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe lângă o legislație ambigua și incoerenta și iresponsabilitatea populației urbane, care distinge de obicei între maidanezii "buni", ai locului (scării de bloc, străzii, cartierului) și maidanezii "răi", singurii care "musca", si nemaiținând cont de faptul că peste 80% dintre câinii vagabonzi adoptați de bucureșteni sunt eliberați la scurt timp pe străzi - respectiv iresponsabilitatea sau cinismul administrațiilor locale și/sau a ONG-urilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care distinge de obicei între maidanezii "buni", ai locului (scării de bloc, străzii, cartierului) și maidanezii "răi", singurii care "musca", si nemaiținând cont de faptul că peste 80% dintre câinii vagabonzi adoptați de bucureșteni sunt eliberați la scurt timp pe străzi - respectiv iresponsabilitatea sau cinismul administrațiilor locale și/sau a ONG-urilor de profil, care transformă în afaceri bănoase problema câinilor vagabonzi utilizând complicitatea hingherilor, instruiți să se comporte preferențial, a veterinarilor și a farmaciștilor - Mihăilescu susține că estomparea postcomunistă a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
companie - ci tocmai atitudinea echivoca descrisă mai sus, distincția între maidanezii "noștri", blânzi și jucăuși, și cei "străini", agresivi și ușor iritabili; întreținerea acestei dualități disfuncționale, la limita dintre spațiul public și spațiul privat (scară blocului, spațiul verde dintre blocuri, strada "noastră" șamd.) face că numărul câinilor vagabonzi să nu scadă semnificativ, ba chiar să crească, în anumiți ani. Excluderea din ordinea social-simbolică nu îi afectează numai pe câini, sau numai animalele; îi afectează în primul rând pe oameni. Mihăilescu operează
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și un umor involuntar cum de mult nu i-a mai fost dat Cronicarului să citească, merită reprodusă aici: În această invitație, amestec de metafore, stil publicitar, americanism și urme de limbă de lemn, cel mai amuzant lucru este că Strada Chiristigiilor nr.11-13, care, prin rezonanța ei caragialiană strică tot efectul poetic gîndit de primarii sectorului 2, a fost scrisă cu un corp de literă mai mic decît restul textului. Vorba bancului, să-l tragem pe Academiei.
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
lui, miazmele răspândite de viața și opera Regelui Carol I vor fi atât de înăbușitoare, încât, dacă nu vă vor supăra pe d-voastră, obicinuiți cu asemenea emanații, când vor trece de încăperile acestui tribunal, când se vor răspândi în străzi, peste orașe, în țară, dincolo de hotare, conștiința publică va vedea, în sfârșit, hoitul pe care l-am târât în fața justiției și va înțelege cât de descompus era hoitul magistraturei care totuși ne-a condamnat. Cu această speranță, d-lor magistrați
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le picurau trupurile subțiri că un gând. Și ploua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ar mai exista pietre prețioase de nu ar fi iubirea? 1036. Nu există valoare fără adevăr. 1037. Care adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel al vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Deci criticile nu-și au rostul dacă nu ai trăit pe acolo...Dar eu, după 20 de ani de America, consider că nu este normal să critici o țară, numai că turist... Criticile nu sunt bine venite la colț de stradă, ca să spun așa... C.P.: Eu am fost profund impresionat de ceea ce au făcut americanii, în toate domeniile, în tehnică, în muzeele americane și canadiene, care sunt de un tip deosebit. Muzeele lor nu sunt îmbâcsite, nu sunt muzee în care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acestei organizații a fost de a grăbi de molarea regimului comunist din România și de a arăta lumii întregi adevărata față „raiului comunist”; am fost motorul tuturor demonstrațiilor anticomuniste din Los Angeles. Aproape nu era luna să nu ieșim în stradă să de nunțăm regimul comunist din țară, grăbind astfel sfârșitul de loc previzibil pentru acele vremuri. Comunitatea românilor din Los Angeles a fost una dintre cele mai active din Statele Unite și nu degeaba cum mi-a mărturisit un funcționar al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om care-și iubește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ori să plec Și să revin În această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pentru câteva excepții au avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și clădirilor impozante ale lui Jean Mihail, Pleșea, Vorvoreanu, Potârcă și a altor moșieri, care, în anchetele Securității erau numiți bandiți, dușmani ai poporului, locuința bancherului Eschenasy, de pe strada Câmpia Islaz, a devenit sediul Securității Poporului. Era locul de tristă amintire, unde se maltratau toți opozanții comunismului, din perimetrul regiunii Oltenia. Eschenasy nu a scăpat nici el, fiind catalogat drept exploatator, care a supt sângele poporului muncitor. După ce a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
familia expropriata, a urmat cumplită să anchetare, suportând reprize succesive de bătaie până la leșin, chiar în subsolul propriei case. Sunt multe de spus despre Craiova, oraș al amintirilor. Deocamdată, ghearele rapacității au cuprins întreaga țară. Nu se mai împușca în stradă. S-a găsit formulă prin înfometare, care generează o moarte lentă. Văzând anarhia jafului generalizat, din tranziția care a debutat după 1990, actorul Florin Zamfirescu, sătul de democrația oferită de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fapt care ar fi făcut că Grecia să iasă în modul cel mai pașnic, onorabil și liniștit din Criza financiară și economică prin care a trecut. În acest caz nu ar mai fi fost confruntata cu demonstrațiile și luptele de stradă de o violență fără seamăn. Folosind această metodă denumită de noi Metodă utilizării banilor paraleli sau a Bonurilor valorice naționale, ORICE țARĂ VA PUTEA DE AICI ÎNAINTE SĂ IASĂ DIN CRIZA FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ FĂRĂ SĂ MAI APELEZE LA FMI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de ură îi aruncau pe studenții stâlciți în bătaie, mai mult morți decât vii. Priveam balconul Universității prin care se perindaseră o mulțime de personalități de seamă, balconul ocrotit de Icoana Maicii Domnului pe care minerii au aruncat-o în stradă și mă întrebam: Doamne, cum de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
liberă cu un climat de toleranță, unde demnitatea ființei umane este mai presus de interesele imunde ale politicii. Obținusem viza pentru Canada și îmi rezervasem biletul de avion. Știind că este un drum fără întoarcere am zăbovit un timp pe străzile orașului meu drag de care mă legau atâtea amintiri și pe care aveam să-l părăsesc pentru totdeauna. Mam reîntors pentru ultima oară în acea zonă devenită între timp legendă a Pieții Universității pentru a lua cu mine ceva din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cam de prin dreptul Cercului Militar (cum cobora pe bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie ele chiar din lemn, cu parcuri și grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la „metru”. Ne-a rămas muzica lui care se odihnește pe plăci de patefon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul. Ea nu mai posedă aproape nimic. Cutremurul le-a distrus toată agoniseală.. „Acum nu mai am nimic”, spunea doamna Tânta. E posibil ca fiica marelui artist Zavaidoc, și ea o artistă celebra, să trăiască în astfel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]