2,750 matches
-
într-un nou stup. Nu era zi ca să nu treacă tata pe la albine. Se îngrijea de hrana lor, de curățatul fagurilor, de ocrotirea albinelor pe vreme răcoroasă. Nu o dată le-a pregătit sirop de zahăr ca să poată sta liniștite în stup, având mâncare, fără să alerge afară, fiind zăpadă. Mie, cel mai mult îmi plăcea la scoaterea mierii din faguri. Tata avea pregătit o apărătoare pentru cap (dintr-o sită veche înconjurată de pânză albă) ca să nu-l înțepe albinele. De
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plăcea la scoaterea mierii din faguri. Tata avea pregătit o apărătoare pentru cap (dintr-o sită veche înconjurată de pânză albă) ca să nu-l înțepe albinele. De asemenea, folosea o torță din care iese fum și albinele se îndepărtau de stup. Eu, care-l asistam de fiecare dată și l ajutam, primeam ca recompensă o bucată de fagure cu miere. Nu mă lăsam până o sorbeam toată fugind în gang. Uneori, albinele se țineau după mine și mă înțepau unde nimereau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști pentru porumbei. Cel mai mult însă mă atrăgeau la ei stupii de albine. Aveau dublu ca număr față de noi și niște stupi grozavi aduși de departe, de unchiul Vasile. Albinele erau mândria și ocupația lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști pentru porumbei. Cel mai mult însă mă atrăgeau la ei stupii de albine. Aveau dublu ca număr față de noi și niște stupi grozavi aduși de departe, de unchiul Vasile. Albinele erau mândria și ocupația lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe ogoarele eliberate de recoltă, la păscut. Satul pare un stup de albine. În fiecare gospodărie, toți membrii familiei trudesc de zor. De obicei, tatăl sau bunicul, stabilește pentru fiecare zi de toamnă, un program riguros. Nimeni nu trebuie să rămână pe dinafară. Așa proceda și tata. Ne scula cu o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
renuțam la "uliță" și la prieteni (pentru vreo două zile). Invitații nu veneau cu mâna goală. Fiecare ne aducea câte ceva, la amândouă la fel, să nu fie supărare. Mătușa Saveta venea cu 2-3 borcane de miere căci avea foarte mulți stupi de albine: mătușa Ileana ne oferea două tablouri pictate de Eufrosina, fata ei, unchii Buzilă veneau cu câte un coș cu păsări (găini, rațe și gâște). Nănașa Măriuța ne-a bucurat cel mai mult. Ce i-a trecut ei prin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune: „Descălecat-am și noi o mănăstire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei mori gata, într-o casâ, cu amândoi țărmurii în apa Bârladului...și cu trei vii...apoi Tătăranii...seliștea Comăndărești, pe Jijie...Ursăreștii pe Prut...o pivnițâ în târgu în Iaș, cu casâ și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Păun. Prin zapisul de mai sus, voievodul îl împuternicea pe părintele Irimia, egumenul mănăstirii Păun - venit de la Sfântul Munte - să păstreze toate averile mănăstirii și de „a lua de a zeci din pâini, din grădini, din câmpi, și din stupi, după obicei, și din tot locul, cu tot vinitul.” După 16 ani însă, Mihai Racoviță voievod nu mai știa cine a dijmuit moșia Buciumi. - Ai dreptate, prietene, și nu prea, pentru că spune Constantin Duca voievod, pre când îl împuternicea pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si iar, o bucată de loc de satul Negrinților, în ținutul Hotinului. Si iar, niște dugheni și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si iar, o bucată de loc de satul Negrinților, în ținutul Hotinului. Si iar, niște dugheni și cu pivniță de piatră, în târgul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu bucată de loc din hotarul târgului Iașilor împregiurul Copoului, cu vii ce sânt împregiur, și cu un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stupărit încât mai că îți vine să crezi că albinăretul zbura atunci - să nu zic vorbă mare - ca muștele...Numai în actul din 12 ian.1658 este vorba, printre altele, de „o suta de matce bun(e); și cu acești stup(i) am cumpărat niște vii de la fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te duce cu gândul la vorba românească
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-au trecut fiorii, transcriind aceste cuvinte. Întâi pentru limpezimea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce se chiami Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că la 6 aprilie 1717 Mihai Racoviță voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în spirit, de la omul biologic se ajunge la omul cultural. De aici și sentința cunoscută: cultura împlinește natura umană. 35 L-am ascultat, amețit de tirada lui cu și fără sens. Îi aud și acum vorbele, ca ieșite dintr-un stup cu forța roiului zgomotos și amenințător. Ce l-o fi apucat? Bătrânul, pentru că era cu un cap învelit în venerabile bucle albe, iar barba stufoasă inspira înțelepciunea vârstei la care a ajuns, nu s-a lăsat până nu și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
supraaglomerat denumit și „orașul tinereții”. Prea puține persoane în vârstă vei vedea pe stradă, în unele zile, chiar deloc. Din Asakusa ajungi cu metroul la Shibuya Pentru mine, o iubitoare de liniște, de parcuri și flori, Shibuya este ca un stup, al cărui zumzăit, fără întrerupere, mă obosește. De cum cobori din metrou și ieși la „lumină”, te ia în primire vacarmul și mulțimea în care te poți pierde dacă nu ții aproape de grup. Străzile sunt înguste, intime, ca peste tot în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
zmac, trage și iaca la un moment dat, ce-ți pare, domnule, țuști vulpea goală, și rămâne pielea lângă copac. Un flăcăoaș care se dezvoltă, într-un sat, la graniță. Are un moș, un bătrân foarte înțelept, plin ca un stup de zicale și proverbe vechi. Are altul care-i pândar pe dealul Halmului. Al treilea frate e tatăl lui. Primar în sat e unul Irimescu, fost sergent major în armată, fost perceptor, un om gras, mâncău, fără scrupule, care cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bântuie tifosul în sat, și cum îngrijește doctorul de bolnavi. Întrecerea între doi țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai tare decât el... Variații la o horă... Captar, deasupra stupilor. În vie Era toamnă: Câte una Nucile pe jos cădeau; Crengile-mpleteau cununa Frunților ce atingeau. Sub tufarii de la vie Printre strugurii voioși Eu priveam cu bucurie Noaptea ochilor frumoși. Tu ședeai jos supt o viță Și deasupră-ți, Smărăndiță, Atârna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
audă valsuri de Strauss. Muzica vine, îi cântă, ea plânge cu amintirile frumoase ale tinereților ei... și s-ascunde în căsuța ei mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe care-o va auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă se face cu prilejul botezului unui copil al lui Simion, când jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa copiii). Nechifor Căliman: Ptiu, drace! și mare poznă, oameni buni! I. Stupul cel nou are o matcă cu ac prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se mai dă la creșă, școală, grădina de copii și bătrâni neputincioși. Culturi de seră castraveți și tomate 400 m. culturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inimaginabile, un individ cu un formidabil stomac moral! Stomacul, Într-adevăr, al unui geniu! Și... continuam să-i strig În minte fostului meu prieten, care, ce ciudat și ce ironic, se pregătea tocmai să „intre”, cu arme și bagaje, În stupul năclăit și urât mirositor din care eu tocmai ieșeam - și pentru că În prima mea tinerețe am fost desemnat ca „inamic” de o „nouă organizație, de o nouă societate”, iată că, de data asta, o fac eu Însumi, din proprie voință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
proces), așa să fie!» Iar pentru mine Securitatea hotărîse: 5 ani!” îmi mulțumește pentru încurajarea de a scrie, dar nu-mi promite că are s-o facă. Deocamdată, trebuie să-și cimenteze pereții casei, să repare ceva la șură, să îngrijească stupii... *L-am visat, nu o dată, pe tata, dar la lumina zilei multe din aceste vise își pierdeau consistența. Cel pe care-l notez aci m-a făcut să mă gîndesc la singurătatea și tristețea sa dinaintea morții. Stătea, parcă, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
află în Țara Făgărașului mai înainte amintită cu această înțelegere ca nici cei mai sus numiți ei înșiși, nici urmașii lor să nu fie s upuși niciunei dări și anume să nu dea zeciuială nici din oi, sau din porci, stupi, vii și să nu fie siliți nici cu păscutul (în text pascuatione) sau altă slujbă a poștii (în text servitio postali, traducere greșită probabil pentru cai de olac) într-un cuvânt să nu fie ei siliți la îndeplinirea niciunei slujbe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]