3,238 matches
-
nu obiectului ci emoției, aspirației, perspectivei umane cărora le sacrifică exactitatea reproducerii. De fapt, haiku-ul ne focalizează simțurile asupra unui obiectiv bine delimitat din realitate În intenția de a-l percepe cît mai concret și mai puțin perturbat de subiectivitatea noastră. Imaginea despre care vorbim este atunci doar un cadru, un decupaj bine delimitat din realitate. Decupaj atît spațial cît și temporal, ca și cum neam rezuma la și ne-am concentra pe un singur cadru (numit colocvial și imagine, nu?) dintr-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime ale subiectivității, conștiință a inadecvării dintre vorbire și nevoile spirituale, Înlesnire a contactului direct cu esențele. „Tăcerile cu valoare stilistică, tăcerile din punct de vedere literar expresive sînt totdeauna pline de Înțeles, chiar dacă Înțelesul se lasă greu tradus. Dificultatea descifrării - stimulatoare pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-se de genealogie și deconstrucție. Postmodernismul caută să abordeze o problemă esențială privind interpretările și explicațiile statelor suverane, pe care abordările centrate pe stat au pus-o în umbră și anume, constituirea și reconstituirea sa istorică ca modalitate primară de subiectivitate în politica mondială. Astfel, ne întoarcem la genul de întrebare formulat de genealogia lui Foucault: cum, prin ce practici și reprezentări politice este instituit statul suveran ca modul normal de subiectivitate internațională? Formularea întrebării în acest fel îndreaptă atenția, în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constituirea și reconstituirea sa istorică ca modalitate primară de subiectivitate în politica mondială. Astfel, ne întoarcem la genul de întrebare formulat de genealogia lui Foucault: cum, prin ce practici și reprezentări politice este instituit statul suveran ca modul normal de subiectivitate internațională? Formularea întrebării în acest fel îndreaptă atenția, în stilul lui Nietzsche, mai puțin către a afla care este esența statului suveran și mai degrabă către a afla cum este posibilă existența statului suveran, cum este el naturalizat, și cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ea definită în discursurile de securitate și politică externă și (4) o interpretare revizuită a artei guvernării. Rezultatul final este regândirea structurii ontologice a statului suveran astfel încât să răspundă corespunzător la problema (re)constituirii statului suveran ca modul normal de subiectivitate în relațiile internaționale. Violența Gândirea politică modernă a încercat să depășească formele nelegitime de guvernare (cum ar fi tirania sau despotismul), unde puterea nu este constrânsă sau controlată, ci arbitrară și violentă, prin crearea unor forme de guvernământ legitime și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
preocupat de ce este suveranitatea, decât de cum este ea produsă spațial și temporal și de circuitul ei. Cum se instituie o anumită configurație a spațiului și puterii? Și cu ce consecințe? Implicația evidentă a acestor întrebări este că modul dominant de subiectivitate politică în relațiile internaționale (statul suveran) nu este nici natural, nici necesar. Nu există niciun motiv necesar pentru care spațiul politic global trebuie să fie divizat așa cum este, și cu aceeași semnificație. Trasarea frontierelor este de o importanță crucială în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la localizarea cartografică a frontierelor, ci la modul cum aceste frontiere cartografice servesc la reprezentarea, limitarea și legitimarea identității politice. Dar cum, prin ce practici și reprezentări politice, sunt trasate frontierele? Și ce implicații are acest proces pentru tipul de subiectivitate produs? Identitatea Așa cum observă Rob Walker (1995a: 35-6), în gândirea și practica politică modernă se privilegiază spațialitatea. Prin diferențierea spațiilor poli-tice, frontierele sunt fundamentale pentru preferința lumii moderne pentru "capturarea politicii" între frontierele discrete ale statului (Magnusson 1996:36). Postmodernismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca o singură identitate perfect aliniată cu, și posedând, teritoriul care îi este alocat. Logica acestei reguli, sugerează Campbell (1998a: 168-9), conduce la dorința de a avea o comunitate coerentă, delimitată, și monoculturală. Aceste presupuneri "onto-pologice" formează "codurile dominante ale subiectivității în relațiile inter-naționale" (1998a: 170). Ceea ce este interesant în argumentarea lui Campbell (1999a: 23) este că se implică faptul că revărsarea de violență din Bosnia nu a fost o simplă aberație sau denaturare rasistă a normei ontopologice, ci că a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Secțiunea de mai sus a prezentat pe scurt modul cum violența, frontierele și identitatea funcționează astfel încât să facă posibilă existența statului suveran. Astfel se ilustrează însă doar în parte problema genealogică a (re)constituirii statului suveran ca mod normal de subiectivitate. Două întrebări persistă dacă se dorește continuarea studiului dintr-o perspectivă genealogică: cum este statul suveran naturalizat și răspândit? Și cum se face că pare a avea o esență? Postmodernismul este interesat de felul în care modurile dominante de subiectivitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
subiectivitate. Două întrebări persistă dacă se dorește continuarea studiului dintr-o perspectivă genealogică: cum este statul suveran naturalizat și răspândit? Și cum se face că pare a avea o esență? Postmodernismul este interesat de felul în care modurile dominante de subiectivitate își neutralizează sau își ascund caracterul arbitrar prin proiectarea unei imagini de normalitate, naturalețe sau necesitate. Ashley a analizat dificila întrebare ce se referă la felul cum modul dominant de subiectivitate este normalizat prin folosirea conceptului de hegemonie. Prin "hegemonie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este interesat de felul în care modurile dominante de subiectivitate își neutralizează sau își ascund caracterul arbitrar prin proiectarea unei imagini de normalitate, naturalețe sau necesitate. Ashley a analizat dificila întrebare ce se referă la felul cum modul dominant de subiectivitate este normalizat prin folosirea conceptului de hegemonie. Prin "hegemonie" Ashley (1989b: 269) înțelege nu "o ideologie sau o matrice culturală dominantă", ci "un asamblu de practici normalizate și subtile, identificate cu un anumit stat sau cu o societate ... ce este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
hegemonie. Prin "hegemonie" Ashley (1989b: 269) înțelege nu "o ideologie sau o matrice culturală dominantă", ci "un asamblu de practici normalizate și subtile, identificate cu un anumit stat sau cu o societate ... ce este privit ca o paradigmă practică a subiectivității și comportamentului politic suveran". "Hegemonia" se referă la proiecția și circulația unui model "exemplar", ce funcționează ca un ideal regulator. Caracteristicile distinctive ale modelului exemplar nu sunt, bineînțeles, fixate, dar ele sunt condiționate istoric și politic. Statul suveran, ca mod
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politic suveran". "Hegemonia" se referă la proiecția și circulația unui model "exemplar", ce funcționează ca un ideal regulator. Caracteristicile distinctive ale modelului exemplar nu sunt, bineînțeles, fixate, dar ele sunt condiționate istoric și politic. Statul suveran, ca mod dominant de subiectivitate în acest moment, nu este în niciun fel natural. După cum remarcă Ashley (1989b: 267), suveranitatea este legată de anumite "interpretări istorice normalizate ale statului, ale competențelor sale, ale condițiilor și limitelor în care obține recunoaștere și putere". Fuziunea dintre stat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care obține recunoaștere și putere". Fuziunea dintre stat și suveranitate este, în consecință, condiționată de reprezentări și practici istorice și culturale schimbătoare ce servesc la producerea unei identități politice. O funcție principală a modelului exemplar este negarea concepțiilor alternative asupra subiectivității sau devalorizarea acestora prin prezentarea lor drept subdezvoltate, inadecvate sau incomplete. Anomaliile sunt puse în contrast cu modelul "potrivit", "normal", sau "exemplar". De exemplu, "cvasistatele" sau "statele eșuate" reprezintă cazuri empirice de state deviate de la modelul exemplar, deoarece nu reușesc să demonstreze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normal", sau "exemplar". De exemplu, "cvasistatele" sau "statele eșuate" reprezintă cazuri empirice de state deviate de la modelul exemplar, deoarece nu reușesc să demonstreze că posedă semnele recunoscute ale statalității suverane. Prin acest eșec, ele ajută la consolidarea modului hegemonic de subiectivitate ca normă, și la reconfirmarea opoziției suveranitate/anarhie ce stă la baza lui. Pentru ca modelul să capete o anumită putere trebuie, totuși, să fie replicabil; trebuie să fie văzut ca un mod de subiectivitate universal eficient, ce poate fi invocat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ajută la consolidarea modului hegemonic de subiectivitate ca normă, și la reconfirmarea opoziției suveranitate/anarhie ce stă la baza lui. Pentru ca modelul să capete o anumită putere trebuie, totuși, să fie replicabil; trebuie să fie văzut ca un mod de subiectivitate universal eficient, ce poate fi invocat și instituit în orice loc. Presiunile la care sunt supuse statele pentru a se conforma unor moduri de subiectivitate normalizate sunt complexe și variate, și provin atât din interior, cât și din exterior. Unele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anumită putere trebuie, totuși, să fie replicabil; trebuie să fie văzut ca un mod de subiectivitate universal eficient, ce poate fi invocat și instituit în orice loc. Presiunile la care sunt supuse statele pentru a se conforma unor moduri de subiectivitate normalizate sunt complexe și variate, și provin atât din interior, cât și din exterior. Unele presiuni sunt în mare măsură explicite, precum intervenția militară; altele, mai puțin, cum sunt condițiile legate de acordarea ajutorului extern, de recunoașterea diplomatică și alte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cât și din exterior. Unele presiuni sunt în mare măsură explicite, precum intervenția militară; altele, mai puțin, cum sunt condițiile legate de acordarea ajutorului extern, de recunoașterea diplomatică și alte procese generale de socializare. Ideea principală este că modurile de subiectivitate ajung să domine în spațiu și timp prin proiectarea și impunerea puterii. Cum s-a ajuns ca statul să pară ca și cum ar avea o esență? Răspunsul pe scurt la această întrebare este că statului i s-a creat aparența unei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
figura refugiatului, o persoană ce nu poate pretinde a fi membru al unei comunități politice "propriu-zise", se comportă ca un "concept limită", ocupând spațiul ambiguu dintre cetățean și om. Dillon (1999) argumentează că refugiatul/străinul rămâne în afara mijloacelor convenționale de subiectivitate politică ce sunt atribuite statului suveran. Însăși existența refugiatului/străinului pune sub semnul întrebării viața stabilă și suverană a comunității politice, dezvăluind înstrăinarea care este împărtășită atât de cetățeni, cât și de refugiați. Așa cum subliniază Soguk și Whitehall (1999: 675
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de interpretare și critică ce vizează conceptele teoretice și instituțiile sociale care încearcă obținerea totalizării sau a stabilității totale. Critica postmodernă a suveranității statului, este important de observat, se centrează pe suveranitate. Statul suveran este într-adevăr modul dominant de subiectivitate în relațiile internaționale de astăzi, însă este discutabil dacă pretenția sa de a fi subiectul politic primar și exclusiv este justificată. Relatarea cea mai riguroasă a costurilor etico-politice ale suveranității statului este oferită de Rob Walker în Inside/Outside (1993
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă ca urmare a reflecțiilor postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă descrierea ontologică pe care se bazează argumentele etice tradiționale. Ea avansează o noțiune de etică ce nu se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ea este inevitabil legată de, și îndatorată, eticii, și este liberă de impulsuri totalizatoare. Gândirea lui este în opoziție cu toate formele de imperialism ontologic și politic sau de totalitarism (Levinas 1969: 44; Campbell 1998a: 192). În schema lui Levinas, subiectivitatea este constituită prin, și ca, o relație etică. Efectul abordării lui Levinas este că reanalizează noțiunile de subiectivitate și responsabilitate în lumina unei etici a celuilalt, sau a alterității. "Etica redefinește subiectivitatea ca ... responsabilitate heteronomă" (Levinas, citat în Campbell 1994
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
opoziție cu toate formele de imperialism ontologic și politic sau de totalitarism (Levinas 1969: 44; Campbell 1998a: 192). În schema lui Levinas, subiectivitatea este constituită prin, și ca, o relație etică. Efectul abordării lui Levinas este că reanalizează noțiunile de subiectivitate și responsabilitate în lumina unei etici a celuilalt, sau a alterității. "Etica redefinește subiectivitatea ca ... responsabilitate heteronomă" (Levinas, citat în Campbell 1994: 463, 1998a: 176). Astfel ia naștere o noțiune a eticii ce se abate de la principiul kantian al generalizării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
44; Campbell 1998a: 192). În schema lui Levinas, subiectivitatea este constituită prin, și ca, o relație etică. Efectul abordării lui Levinas este că reanalizează noțiunile de subiectivitate și responsabilitate în lumina unei etici a celuilalt, sau a alterității. "Etica redefinește subiectivitatea ca ... responsabilitate heteronomă" (Levinas, citat în Campbell 1994: 463, 1998a: 176). Astfel ia naștere o noțiune a eticii ce se abate de la principiul kantian al generalizării și simetriei ce poate fi găsit în teoria critică. În loc să înceapă de la Sine pentru ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
autorității. În al doilea rând, prin strategia textuală de deconstrucție, caută să problematizeze toate pretențiile de totalizare epistemologică sau politică. Acest fapt are implicații importante în mod deosebit pentru statul suveran. Asta însemnă că statul suveran, ca mod primar de subiectivitate în relațiile internaționale, trebuie analizat îndeaproape pentru a expune practicile sale de captare și excludere. Mai mult, o relatare mai intuitivă a lumii politice contemporane trebuie să includă și o analiză a acelor actori și mișcări ce operează în afara și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]