2,306 matches
-
de ofițer, pe care a parcurs-o, de la sublocotenent până la gradul de general prin puterile lui, fără a fi ajutat de cineva din afară. După absolvirea studiilor militare la Școala de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină (1909-1911), a devenit sublocotenent în 1911, apoi locotenent în 1914. Cu acest rang a luptat la intrarea României în Primul Război Mondial. În anul 1917 a fost avansat la gradul de căpitan și comandant de baterie tunuri de câmp. Și-a terminat educația militară
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
a Diviziei, prezidată de Ana Pauker în lagărul de la Suzdal: "„În ce privește formarea, pe teritoriul unui stat cu care ne aflam în stare de război, a unor unități militare de prizonieri români care, practic, să lupte împotriva Armatei Române, a declarat sublocotenentul de rezervă Constantin (Puiu) Atanasiu la ședința de pomină de la Suzdal, cred că domnul colonel Cambrea, ca ofițer de Stat Major, trebuie să știe sub incidența cărui articol din Codul Penal cade această infracțiune numită Act de Trădare în timp
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]
-
Un alt frate al viitorului general, Mihail Chirnoagă, (1913 - 1948) va deveni un cunoscut prozator și critic literar. Participă la Primul Război Mondial la acțiunile ofensive din Transilvania, de retragere și de consolidare a frontului în Moldova (1916 - 1918), ca sublocotenent în Regimentul 17 Obuziere, și în 1919 la operațiunile militare din Ungaria. După încetarea ostilităților activează în cadrul Marelui Stat Major, și ulterior ca profesor (1938-1939) și comandant al Școlii de aplicație a artileriei (1939). În cel de-al Doilea Război
Platon Chirnoagă () [Corola-website/Science/307502_a_308831]
-
gradul de general de brigadă în rezervă. Ioan L. Hristea s-a născut la data de 17 martie 1897, în satul Puntișeni (județul Vaslui). A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie în perioada 1914-1916, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent în Regimentul 2 Roșiori. Cu acest regiment de roșiori, devenit celebru, a participat la bătălia de la Magyarpost din 29 septembrie 1916, când Divizia a 2-a cavalerie a oprit, în primă instanță înaintarea unei puternice grupări de forțe inamice prin
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
din raioanele Magdalinov (decembrie 1931 - iulie 1935), Gorodok (iulie 1935 - iulie 1938). Conduce apoi două secții ale NKVD din Regiunea Kamenets-Podolsk și apoi unitatea UNKVD din aceeași regiune (ianuarie - 22 aprilie 1940). În același timp a fost avansat în grad: sublocotenent (23 martie 1936), locotenent (23 august 1938) și locotenent mahor (11 ianuarie 1940). În anul 1940, este trimis în Basarabia, unde este numit în funcția de comisar-adjunct al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne din RSS Moldova (7 august 1940 - martie
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
2010, București. Studii: Școala de Ofițeri de Rezervă de Artilerie (nov. 1941 - sept. 1942), Școlii de Ofițeri de Artilerie (sept. 1942 - apr. 1944), cursul de comandanți de regimente (ian. - iulie 1952) și cursul postacademic superior (nov. 1958 - nov. 1959). Grade: sublocotenent - apr. 1944, locotenent - oct. 1945, căpitan - aug. 1950, maior - dec. 1952, locotenent colonel - sept. 1953, colonel - oct. 1958, în rezervă - martie 1975, general de brigadă (r) - mai 2000, general maior (r) - mai 2005. Funcții: comandant secție (apr. 1945 - aug. 1946
Sergiu Medar () [Corola-website/Science/306562_a_307891]
-
au fost numiți în funcția de comandant de jandarmi districtuali următorii: pentru districtul Suceava - locotenent Cubat Rudolf, pentru districtul Rădăuți - căpitan Nichitovici Darimidon, pentru districtul Gura - Humorului - locotenent Ududec Ștefan, pentru districtul Câmpulung - locotenent Hudema Nistor, pentru districtul Vatra - Dornei - sublocotenent Polonic Constantin, pentru districtul Siret - locotenentul Nicoară Octavian, pentru districtul Cernăuți - locotenent Băleanu Alexandru, pentru districtul Flondoreni - locotenent Petruc Toader, pentru districtul Vășcăuți - locotenentul Grosu Victor, pentru districtul Seletin - sublocotenentul Cazimir Garschi, pentru districtul Vijnița - locotenentul Aurite Traian, pentru districtul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
pentru districtul Câmpulung - locotenent Hudema Nistor, pentru districtul Vatra - Dornei - sublocotenent Polonic Constantin, pentru districtul Siret - locotenentul Nicoară Octavian, pentru districtul Cernăuți - locotenent Băleanu Alexandru, pentru districtul Flondoreni - locotenent Petruc Toader, pentru districtul Vășcăuți - locotenentul Grosu Victor, pentru districtul Seletin - sublocotenentul Cazimir Garschi, pentru districtul Vijnița - locotenentul Aurite Traian, pentru districtul Coțmani (Cozmeni) - locotenentul Socoleanu Alexandru și pentru districtul Zastavna - sublocotenentul Bujdei Gheorghe. Tot acum s-a stabilit și denumirea Jandarmeriei din districte și reședințele acestora: la Cernăuți - Comandamentul Jandarmi Districtual
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
districtul Cernăuți - locotenent Băleanu Alexandru, pentru districtul Flondoreni - locotenent Petruc Toader, pentru districtul Vășcăuți - locotenentul Grosu Victor, pentru districtul Seletin - sublocotenentul Cazimir Garschi, pentru districtul Vijnița - locotenentul Aurite Traian, pentru districtul Coțmani (Cozmeni) - locotenentul Socoleanu Alexandru și pentru districtul Zastavna - sublocotenentul Bujdei Gheorghe. Tot acum s-a stabilit și denumirea Jandarmeriei din districte și reședințele acestora: la Cernăuți - Comandamentul Jandarmi Districtual nr.1;la Rădăuți - Comandamentul Jandarmi Districtual nr. 2; la Suceava - Comandamentul Jandarmi Districtual nr. 3; la Câmpulung - Comandamentul Jandarmi
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
În acest fel, au fost îndepărtați abuziv din instituție pe motiv de „incapacitate morală” 56 de ofițeri jandarmi, respectiv 1 colonel (Luca Alexandru, comandantul Inspectoratul Regional de Jandarmi Oradea), 6 locotenent-colonei, 37 de maiori, 9 căpitani, 2 locotenenți și 1 sublocotenent. În baza ordinului Ministerului Afacerilor de Interne nr. 352 din 20 ianuarie 1941, comandantul Jandarmeriei a ordonat unităților din subordine următoarele: „ocupați imediat, cu gărzi puternice, toate oficiile poștale, telegrafice și gările. În caz că se va încerca ocuparea lor de către alte
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
paza depozitelor de materiale și de armament capturate de la sovietici, asanarea câmpurilor de luptă, strângerea și paza prizonierilor de război, prinderea sau nimicirea grupurilor de partizani lăsate de trupele sovietice în spatele frontului ș.a. Primul jandarm decorat în război a fost sublocotenentul Luchian Teodor (Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București), la 30 iunie 1941, "pentru faptele de vitejie săvârșite sub focul artileriei inamice pe timpul forțării trecerii Prutului", fiind decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler și panglică de Virtute Militară
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și executanți). „Curățirea terenului” a fost numele de cod folosit de regimul antonescian ca echivalent al sintagmei germane „soluția finală”. Ordinul de "curățirea terenului", de deportare și de exterminare a evreilor din Basarabia și Bucovina a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Compania 37 Poliție (Inspectoratul de Jandarmi București) cu un ofițer, 2 subofițeri și 20 de jandarmi. În această acțiune compania de poliție are pierderi în oameni 2 morți și 2 răniți. În luptele cu partizanii, se disting în mod deosebit sublocotenentul Mateescu Florea, sergentul major Diaconu Gheorghe și fruntașul Zoe Ene, care au fost propuși de Divizia 126 Vânători germană la decorare, cu „Crucea de Fier”. În perioada 16-27 februarie 1943, Compania 82 Poliție (Inspectoratul de Jandarmi Galați) după numeroase acțiuni
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
fost comandant al Legiunii a 2-a Internare cu reședința la Vapniarka; - căpitan Ursuțiu Simio; - căpitan Buradescu S., ofițer în Lagărul de la Vapniarka; - locotenent Naum Cristu; - locotenetul Florin Ghineraru, comandantul Legiunii de Jandarmi Bersad în Ucraina; - pretor Căpitan Hațieganu Ian; - sublocotenent Ghineraru Florian, fost comandant de sector jandarmi în județul Balta; - sublocotenentul Ciacir Dumitru, ofițer în Lagărele Vapniarka și Silvina; - plutonier Dumitrescu, comandantul Postului de jandarmi Olgopol; - sergent major Sârbu Mircea, fost jandarm la Postul de jandarmi Olgopol; - sergent Predoaica Ion
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Vapniarka; - căpitan Ursuțiu Simio; - căpitan Buradescu S., ofițer în Lagărul de la Vapniarka; - locotenent Naum Cristu; - locotenetul Florin Ghineraru, comandantul Legiunii de Jandarmi Bersad în Ucraina; - pretor Căpitan Hațieganu Ian; - sublocotenent Ghineraru Florian, fost comandant de sector jandarmi în județul Balta; - sublocotenentul Ciacir Dumitru, ofițer în Lagărele Vapniarka și Silvina; - plutonier Dumitrescu, comandantul Postului de jandarmi Olgopol; - sergent major Sârbu Mircea, fost jandarm la Postul de jandarmi Olgopol; - sergent Predoaica Ion; - caporal T.R. Sârbu Alexandru. Îndepărtarea din Jandarmerie a celor mai "criminale
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
fost un politician și general român. A fost secretar general al Ministerului Apărării (1940). NICOLAE ȘOVA GENERAL, EROU NAȚIONAL Studii: juridice: începute dar nefinalizate (1905-1906); militare: Școala de Ofițeri de Infanterie, București (1907), Școala Superioară de Război (1919-1926). Carieră militară: sublocotenent (1909), urmează avansări la excepțional pentru bravură în luptă: căpitan și maior (1916, 1917), comandant al Școlii de Mitraliere (1917), ofițer de Stat major (Divizia 7 și Corpul 6 Armată) (1919), șef la biroul 2 operații și Instrucție la Comandamentul
Nicolae Șova () [Corola-website/Science/307421_a_308750]
-
(n. 27 martie 1889, comuna Siminicea, județul Suceava - d. 15 aprilie 1979, Brașov) a fost un general român. Și-a început cariera militară în 1910 la Școala de Ofițeri de Infanterie pe care o termină în 1912 că sublocotenent, Participa la campania României din Războiul Balcanic (1913). La începutul Primului Război Mondial, era Comandantul Companiei a 10-a din cadrul Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. Remarcându-se în luptele de la Oituz și Soveja, a fost decorat de Regele Ferdinand și de generalul Berthelot
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
liceului „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani. În anul 1909 a fost admis la Școala Militară de Ofițeri de Infanterie din București, pe care a absolvit-o, la data de 15 iunie 1911, cu rezultate bune, fiind avansat la gradul de sublocotenent. Și-a început cariera militară la 1 iulie 1911, în Regimentul 38 Infanterie „Neagoe Basarab” Brăila. A participat la cel de al doilea război balcanic (1913), fiind apreciat de șefii direcți ca un ofițer inteligent, disciplinat, tenace și perseverent. Avansat
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
familie boierească. Numele se pronunța "Cornea", dar generalul ținea mult la vechea scriere a cronicilor: Korné. În 1913 se înscrie la Școala de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște pe care o absolvă la 15/28 iunie 1915, primind gradul de sublocotenent. În 1921 urmează cursurile Școlii Superiore de Război, pe care le absolvă în 1923. Se specializează în Franța, la Școala de Cavalerie de la Sammur (1925-1926). Dupa întoarcerea în țară este numit instructor de călărie și profesor de tactică a cavaleriei
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Se întoarce în satul natal unde se va dedica carierei de învățător, însă odată cu intrarea României în război a fost mobilizat la Regimentul 31 infanterie Calafat în compania condusă de plutonierul Nicolae Ciupitu. Pe câmpul de luptă al Ardealului, tânărul sublocotenent a dovedit curaj și destoinicie. Soarta schimbătoare a războiului îl duce pe Jienescu în vara lui 1917 în zona bătăliilor de Mărăști și Mărășești. Făcea parte din Divizia a II-a Infanterie. Pentru meritele sale Jienescu este decorat cu Coroana
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
medie. Având pe întreg parcursul școlar rezultate dintre cele mai bune, a fost primit pe ziua de 29 octombrie 1836 la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt, pe care a absolvit-o cu rezultate excelente. După absolvirea cursului superior ca sublocotenent, a fost încadrat ca locotenent în regimentul de infanterie "Erzherzog Franz Ferdinand d’Este" nr. 32 la 30 septembrie 1844. La 20 august 1848 a fost avansat la gradul de locotenent-major, în care calitate s-a distins în luptele din
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
Română (1872), fiind al treilea român - după Nicolae Dimitrescu-Maican (1863) și Ioan Murgescu (1865), care a fost trimis prin concurs pentru a urma cursurile Școlii Navale din Brest (Franța). A studiat acolo între anii 1872-1874, fiind avansat la gradul de sublocotenent (1874) și îmbarcat pentru efectuarea instrucției practice, la Școala de Aplicație, pe fregata franceză «La Renommée». Apoi, între anii 1875-1877, sublocotenentul de marină Koslinski a urmat un curs de specializare la Școala specială de torpilori (minieri) a Marinei ruse de la
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
a urma cursurile Școlii Navale din Brest (Franța). A studiat acolo între anii 1872-1874, fiind avansat la gradul de sublocotenent (1874) și îmbarcat pentru efectuarea instrucției practice, la Școala de Aplicație, pe fregata franceză «La Renommée». Apoi, între anii 1875-1877, sublocotenentul de marină Koslinski a urmat un curs de specializare la Școala specială de torpilori (minieri) a Marinei ruse de la Kronstadt (Golful Finic), baza flotei ruse din Marea Baltică. După absolvirea acestor cursuri, s-a reîntors în România și a participat în cadrul
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
la Școala Navală franceză din Brest. În calitate de aspirant în marina franceză, a efectuat, între anii 1882-1883, o călătorie în jurul lumii, la bordul navei-școală franceze "Reine Blanche". A revenit în România în august 1883 și a fost avansat la gradul de sublocotenent. A fost încadrat în Corpul Flotilei Române, unde a activat la Inspectoratul Porturilor, și apoi a fost îmbarcat pe nava-școală „Mircea” și șalupele „Smârdan” și „Rahova. Între anii 1883-1889, a fost membru în comisiile de supraveghere a construcțiilor crucișătorului la
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]
-
avansat la gradul de maior la 8 aprilie 1896, îndeplinind funcția de ofițer secund pe crucișătorul "Elisabeta" în 1897 și apoi pe cea de comandant al bricului-școală "Mircea", în 1898. Conduce începând din 1 noiembrie 1896 Școala de Aplicație a Sublocotenenților, în pavilionul ofițerilor din Țiglina (Galați). După mutarea Școlilor Marinei de la Galați la Constanța, la 1 octombrie 1899, locotenent-comandor Bălescu este numit comandant al acestora, el depunând eforturi susținute pentru mutarea școlilor la Constanța și instalarea lor într-un imobil
Constantin Bălescu () [Corola-website/Science/307467_a_308796]