12,569 matches
-
creată recent se pune și problema capacității de sugerare a realității avute în vedere, considerăm că denumirea cea mai convenabilă pentru funcția sintactică în discuție este aceea de funcție sintactică cu dublă subordonare simultană la nivelul propoziției și propoziție dublu subordonată simultan la nivelul frazei. III.11 Complementul predicativ al obiectului Complementul predicativ al obiectului și predicativul suplimentar au numeroase trăsături în comun fiind compliniri de tip predicativ. Se deosebesc însă, prin tipul matricial / nematricial al complinirii: complementul predicativ al obiectului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pasivizare”: Trebuie / vinovățiile lor să fie demonstrate de cineva. Procesul continuă cu suprimarea agentului: Trebuie / vinovățiile lor să fie demonstrate. Una dintre transformările esențiale o constituie avansarea subiectului înaintea verbului impersonal sau, conform altei terminologii, se efectuează ridicarea subiectului din subordonată în subiect în regentă: Vinovățiile lor trebuie să fie demonstrate. În final, are loc suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Vinovățiile lor trebuie demonstrate” Aceleași transformări au loc și în cazul dublului subordonat simultan raportat la verbele a merita
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiectivă) de la care pornește procesul de derivare este: Merită / ca cineva să privească forumul. Transformările care au loc sunt: 1. Pasivizarea: Merită forumul să fie privit de cineva. 2. Suprimarea agentului: Merită forumul să fie privit. 3. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Forumul merită să fie privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Discursul s-a nimerit al treilea / altul. E lesne de observat că transformările ce au loc pentru obținerea unui dublu subordonat simultan din enunțuri cu verb activ-copulativ în subordonată sunt în număr mai mic. Așadar, avem: 1. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Se arată / ca vara să fie secetoasă. Vara se arată să fie secetoasă. 2. Suprimarea copulativului și a conjuncției: Vara se arată secetoasă. În urma celor menționate, constatăm că pot avea valoare activă atât construcțiile cu verbe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției: Problema pare rezolvată.” Când însă construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură activă, atunci procesul de derivare se realizează prin trecerea subiectului din subordonată înaintea verbului, adică prin „ridicare” și prin suprimarea copulei și a conjuncției. Exemple: Pare / că studentul este serios. Pare / că greșeala este gravă. „Ridicarea” subiectului: serios. e gravă. Este caracteristic pentru construcțiile cu verbul a părea faptul de a apărea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
avea, în calitate de regent, un verb impersonal. În ultimul capitol, intitulat „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”, am încercat a reliefa datele concrete despre funcția cu dublă subordonare simultană, și anume, prin ce se exprimă, elemente de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și unele observații. Sperăm ca lucrarea de față să fie un exercițiu dar și un experiment didactic. Ne-am străduit să consemnăm esențialul, să ajungem la unele concluzii și generalizări
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Mihai cel Mare Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare în astfel de pericol s-ar face vânzători.” în contextul social și politic al literaturii secolului al XIX-lea, totul este subordonat ideii de „patrie-mumă”, mama pune mai presus de destinul personal al copiilor ei pe acela al neamului din care face parte. Figura maternă care mobilizează și are o verticalitate morală de nezdruncinat apare și în cunoscuta poezie a lui Dimitrie
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
activă, participativă În mod esențial, acest tip de ascultare presupune înțelegerea celor spuse de vorbitor, lucru ce ne transformă într-un ascultător activ. Pentru aceasta, trebuie să ne imaginăm noi înșine în poziția celui care comunică, să reușim să ne subordonăm opiniile proprii, să trecem dincolo de tendința aproape naturală de a judeca și evalua persoana care vorbește pentru ca să putem "asculta cu înțelegere". Dar acest lucru nu este o sarcină ușoară, ea cere experiență și simțire adecvată. Sthephen R. Covey, în best-seller-ul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mijlocește accesul la moduri de judecată sau de raționament din ce în ce mai apte să ne furnizeze asimilarea rațională a ideilor și fenomenelor realității naturale și sociale. Acest lucru ne oferă posibilitatea realizării acelei convergențe mintale prin care punctele de vedere personale se subordonează, fără a se distruge prin aceasta, elaborării colective și progresive a adevărului ca scop suprem al oricărui dialog autentic. Factori care influențează ascultarea Cercetările în domeniu au pus în evidență mai mulți factori care pot și fac ca ascultarea să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vor sta la baza studiilor critice a anilor ce vor urmat. Etichetele care i s-au aplicat scriitorului ca aceea de "provincial", "poporanist", "tezist", "moralist" nu se regăsesc în pagina Istoriei călinesciene; nu descoperim nici măcar preocuparea criticului de a-l subordona unui curent literar (ca "realismul țărănesc" în accepțiunea lui Tudor Vianu sau ca "realismul tragic" în viziunea lui Eugen Todoran). George Călinescu e interesat doar de talentul scriitorului în "a-și zugrăvi" eroii. "Toți trăiesc cu o vigoare extraordinară". "Oamenii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lor, mai profunde sau mai superficial sondate, mai autentic sau mai puțin autentic întruchipate artistic sunt întotdeauna probleme luate din viața lumii românești a epocii și au totdeauna autenticitatea social-istorică. I se reproșează lui Slavici observă criticul că ar fi subordonat esteticul eticului. Afirmația conține o exagerare. Esteticul este pentru scriitor congener eticului (,,ceea ce e bun e și frumos"), dar amândouă categoriile sunt deduse de el din categoria primordială a social-existențialialului"43. Ultimele pagini ale lucrării grupează sub titlul Devenirea romancierului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) insistă asupra tentației ezoterice la chemarea căreia pare să răspundă de fiecare dată cu promptitudine criticul-foiletonist preocupat de a lărgi în permanență dimensiunile și orizontul lecturii. Dacă lucrările anterioare monografiei dedicate lui Slavici se subordonează acestei catalogări lucru discutabil de altfel putem afirma însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
despre care scrie (Gh. Grigurcu): Între cei patru întemeietori ai vârstei clasice el (n.a. Slavici) este înfăptuitorul fiindcă Eminescu avea prea multă independență, autonomie, personalitate, credință în vocația sa, Creangă a rămas țăranul din Humulești, iar Caragiale... nu se putea subordona unui proiect constructiv. [...] Homo aedificator în timpul clasicilor rămâne el, Slavici. Dar un homo aedificator căruia nu-i putem descoperi limitele, granițele teritoriului în care el se afirmă; granițele în care construiește"53. Ne-a reținut, de asemenea, atenția capitolul intitulat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unul dintre eroii care reușește cu un mare rafinament să-și ascundă adevărata fire: el e un vanitos patologic. Magdalena Popescu vorbea de ușurința cu care a distins în ultima perioadă a creației slaviciene cele trei categorii caracterologice cărora se subordonează personajele și, prin ele, nuvelele acestei ultime etape de creație: "egoistul, orgoliosul și pătimașul"104. Această reușită se datorează schematismului personajelor, scriitorul eliminând multiplele contradicții interioare și acordându-le doar un viciu sau o virtute proeminentă și urmărind evoluția acestuia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână", Titi este "imbecilul placid", Simion "dementul senil", iar Aglae, după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata absolută (întruchiparea frumuseții și forței), Hubăr/ Busuioc e tatăl denaturat, Bandi/Pupăză degeneratul ș.a.m.d. Posibilitatea de a pune, ca într-o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorbește, în monografia sa din 2002, despre scriitorul ardelean ca fiind homo aedificator între clasicii literaturii. Criticul are în vedere capacitatea scriitorului de a se angaja în proiecte ample, de a construi edificii literare... Credem că acestei definiri i se subordonează perfect și virtuțile creatorului ce-și slujește arta ca robul arghezian peste aproape jumătate de secol. De unde avea Slavici această forță de a începe, continua și susține lucrări de asemenea anvergură? Răspunsul îl găsim în același articol din 1904: Omul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Memorialistică, Varia), Editura Minerva, București, 1978, p. 234. 102 vezi "Dosarul II", pp. 44-1867, Arhiva Episcopiei ortodoxe, Arad, apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 519. 103 Credem că cea mai potrivită clasificare căreia i se subordonează popa Furtună este aceea propusă de Claude Brémond în studiul său dedicat rolurilor narative (Logica povestirii). Eroul are toate atributele perosnajului-agent de care vorbește teoreticianul, mai precis de acelea ale influențatorului, în terminologia propusă. 104 Magdalena Popescu, Slavici, Editura Cartea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de organizare mitică nu conduce în mod obligatoriu la o viziune identică a sistemului politic ce va fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a-i recunoaște imaginarului locul său nu înseamnă deloc a-i subordona în totalitate cîmpul analizei. Focalizarea atenției asupra fenomenelor de natură mitică, anticipă, prin ea însăși, efecte reductive pe care am greși dacă nu le-am semnala. Constatarea are valoarea unui avertisment. Nu e sigur că însuși autorul acestor pagini să-1
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ale Antichității clasice, trebuie să-1 citim pe Saint-Just, mai precis trebuie să citim Fragmentele despre instituțiile republicane 49. Nu întîmplător, încă din preambulul lucrării este evocat "Dumnezeul protector al nevinovăției". Dintr-odată este definit obiectivul esențialmente moral căruia i se subordonează orice plan de reconstrucție instituțională. "O constituție liberă este bună, scrisese Saint-Just în Spiritul Revoluției, în măsura în care ea apropie moravurile de originea lor, în măsura în care părinții sînt iubiți, afecțiunea este curată și legăturile sînt sincere". "Dacă există obiceiuri, continuă Fragmentele, totul e
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
raporturile sociale" și grija de a le inculca în mase și în cei care sînt chemați să le conducă: "Forțele umane, scrie Comte, nu pot fi puse în ordine decît așezînd deasupra diverselor autorități politice o aceeași influență, menită să subordoneze activitățile izolate providenței care domnește peste tot, activități al căror interpret sistematic devine sacerdoțiul. Principala sa atribuție [a acestei puteri spirituale] este direcționarea supremă a educației, fie generală, fie speciala; dar în primul rînd a pri-meia, luînd cuvîntul în accepția
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la realitate și nu neapărat "calea regală"; toleranța și compasiunea sunt prezențe "slabe", subordonate excitării produse de mass-media și care durează doar o clipă, înlocuite de alte prilejuri care ne solicită toleranța și compasiunea; în fapt, toleranța și compasiunea se subordonează, oarecum paradoxal, plăcerii egoiste a individului, de aceea durează doar atât cât produc satisfacția participării; abandonarea spațiului public și a îndatoririlor cetățeanului a determinat centrarea individului pe sine însuși și a spațiului public pe problemele individului, pulverizându-se astfel problemele
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
referă la societate, alta la stil și literatură. Atât societatea, cât și limba pot fi comparate cu un organism. Decadența socială apare atunci când indivizii care compun societatea devin independenți, iar "organismele care compun organismul total încetează de a-și mai subordona energia unei energii totale, iar anarhia care se instaurează constituie decadența întregului"70. Din această idee a decadenței sociale Bourget derivă prin analogie o teorie a decadenței literare, formulând-o în termeni care vor fi reluați, aproape ad litteram, de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fără pretenția de a le reconduce la o unitate sau la ierarhii tari construite de la înălțimea unei autorități sau din exterior. În consecință, Vattimo a declarat necesitatea de a pune în valoare o paradigmă de raționalitate slabă, paralogică, ce nu subordonează și ierarhizează, ci este paratactică, nu verticală, ci transversală, astfel încât să fie diferențiată intrinsec și, prin urmare, adaptată și adecvată respectivelor câmpuri obiectuale de aplicație. Pe urmele modelului wittgensteinian al pluralității jocurilor lingvistice, acesta a observat și declarat caracterul pozitiv
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sau luate în râs198. Valoarea ce caracterizează cel mai bine epoca noastră, crede Rezsohazy, este individualitatea, ce arată că s-a produs o schimbare în gândirea contemporană, pentru omul modern sinele este mai important decât celălalt, colectivitatea și universalitatea fiind subordonate individualului. Această valoare întemeiază comportamentul social pe utilizarea unor principii noi: • "diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem nu doar dreptul la îngrijire medicală, ci și dreptul la sănătate însăși; • hotărârile publice care sunt impuse fără a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat cu elemente nesemnificative) privind profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]