6,023 matches
-
Epistolarul imaginar publicat parțial înainte de roman și integral după el, cu titlul Scrisori din provincia de Sud-Est, oferă cheia generatoare a operei. Textele compozite reunite în el sunt magma amniotică fictivă și totodată embrionul din care crește opera. Nu întâmplător, subtitlul cărții este O bătălie cu povestiri. Prozele nu sunt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase. Lumea ficțiunii e inefabilă și examinează, după cum precizează autorul, atât de generos și de limpede în expunerea esteticii sale, încât e de mirare că faptul
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
, publicație care a apărut la București, de cinci ori pe an, din mai 1933 până în septembrie 1943, cu subtitlul „Revistă de cultură clasică pentru școlari și tineret”. Editată de Institutul de Studii Latine sub conducerea lui N. I. Herescu, revista are un comitet de redacție alcătuit din N. I. Barbu, V. Buescu, I. Mașala, M. Mihăileanu, P. Mușat, G. Nancescu, David
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
, revistă care apare lunar din aprilie 2000 la Ploiești, purtând subtitlul „Literatură, științe, religie, arte”. În primul număr este menționată componența echipei redacționale - director: Marian Ruscu, redactor-șef: Ieronim Tătaru, redactor-șef adjunct: Stelian Stan, redactor coordonator: Miron Oprea, secretar de redacție: Bogdan Costin Georgescu -, completată de la numărul 2/2002 cu
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
, publicație care a apărut la București, bilunar, de la 20 octombrie 1932 până la 25 decembrie 1933. Redactori sunt Mihail Polihroniade și Ioan Victor Vojen. De la numărul 5, subtitlul „Publicație bilunară de artă, literatură, politică” devine „Publicație bilunară, politică, artistică, literară”. O a doua serie, subintitulată „Ziar de luptă politică, doctrină legionară, informație și reportaj”, apare la București, cotidian, în 1940-1941, sub direcția lui Pavel Costin Deleanu, prim-redactor
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
Costin, Vlad Sorianu, Eugen Verman, Carmen Mihalache-Popa, Victor Mitocaru ș.a. Amintind tradiția interbelică a revistei, de la numărul 1/1972, respectiv 6/1983, sunt menționați pe frontispiciu fondatorii seriei 1925-1927 („Ateneul cultural”), George Bacovia și Grigore Tăbăcaru. De la numărul 1/1974, subtitlul „Revistă de cultură” devine „Revistă social-culturală”. În articolul-program din primul număr, intitulat Cu sentimentul demnității, se arată că A. își propune să fie o revistă „cu un profil multilateral, oglindind creații literar-artistice și științifice, precum și aspecte ale culturii de masă
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
la „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București (după 1990). „Din granit dacă ați fi - și totuși nu veți putea să țineți până la capăt!” este motoul cărții lui B., „deviza” torționarilor de la „Școala de reeducare studențească” din Pitești. Carte-document, ea poartă un subtitlu ce rezumă de fapt „fenomenul Pitești”: La Buchenwald se murea mai ușor. Postul de radio Europa liberă a difuzat-o mai întâi pe calea undelor, apoi Virgil Ierunca a readus-o în conștiințe prin lucrarea sa, Fenomenul Pitești. Cartea trece
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
transfug, printre mulți alții, care vă întoarceți în țară ca să-i dislocați pe ei și ai lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran] ca să se cațere ei în capul mesei!” În ciuda subtitlurilor atribuite („parabolă”, „farsă”, „divertisment”) și a replicilor savuroase, adeseori de teatru bulevardier, piesele lui A. relevă adevăruri grave, uneori incomode, curajos și lucid evaluate. Reprezentate pe scenele europene și americane (Paris, Londra, Copenhaga, Ankara, Dortmund, Edmonton, Ottawa, New York, Washington etc.
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
BANATUL, revistă apărută lunar la Timișoara, între ianuarie 1926 și ianuarie 1930, subtitlul fiind „Revistă ilustrată, literară, artistică, socială”. Director era C. Lahovary, editor-proprietar Sim. S. Moldovan, redactor Grigore Ion. Revista are un comitet director onorific: Valeriu Braniște, Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, consulii Franței, Austriei și Germaniei, din Timișoara. În 1927 și 1928
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
un comitet director onorific: Valeriu Braniște, Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, consulii Franței, Austriei și Germaniei, din Timișoara. În 1927 și 1928, director devine Aron Cotruș; între 1928 și 1930, comitetul director este condus de Sever Bocu. Din 1927 își modifică subtitlul în „Revista culturală”. Revista și-a luat ca model publicația „Cultura” din Cluj, atât în privința alegerii în comitetul director a unor consuli străini, cât și prin publicarea de articole, studii, literatură originală în limbile germană și maghiară, pentru a reflecta
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
septembrie 1934 până în iunie 1935, schimbându-și apoi locul de apariție și trecând pe la Lugoj, Craiova, București, Caransebeș, Craiova; își încetează apariția în septembrie 1938. Deseori va fi editată trimestrial, cu numere compactate, din cauza frecventei schimbări de tipografie. Din 1935, subtitlul devine „Revistă literară”. Director era Lucian Costin, redactori - Gh. Lica-Olt și Grigore Bugarin. Revista are ecou în epocă datorită orientării ei, spiritul director fiind Lucian Costin, care s-a înscris în curentul tradiționalist de sorginte „gândiristă”, în ultimii ani aderând
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
, revistă apărută, la Lugoj, săptămânal, între 2 iulie și 11 decembrie 1905, având subtitlul „Foaie pentru poporul român”. Director și redactor este Valeriu Braniște. Revista este importantă în epocă deoarece continuă programul altei publicații culturale bănățene, la care Valeriu Braniște fusese redactor responsabil, „Foaia de duminecă” (1894-1897), (supliment al ziarului „Dreptatea”), având un mai
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
practic suspendată: numărul 1-2 din 1988, dedicat lui Mircea Eliade și tipărit, e interzis de autorități și va putea fi difuzat doar după 22 decembrie 1989. Cu începere din anul 1990, se schimbă atât aspectul, cât și formatul revistei, iar subtitlul devine „Revistă lunară de critică, teorie și informație literară”. Revista, acum total independentă de „Viața românească”, are redacție proprie. Colegiul de redacție prezintă la început următoarea configurație: Ștefan Bănulescu, Al. Călinescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Valeriu Cristea (redactor
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
3/1990) și Mircea Iorgulescu (6-7/1991) părăsesc redacția, acesteia alăturându-i-se, în schimb, Augustin Buzura (1/1991). Se înregistrează, în perioada de după 1991, modificări privind colegiul și colectivul de redacție. Director rămâne în tot acest interval Eugen Simion. Subtitlul se modifică începând cu numărul 10-12 din 1993 în „Revistă lunară de critică literară și informație științifică”. Numărul și identitatea editorilor se modifică: revista e editată în 1990-1992 de Uniunea Scriitorilor din România, căreia i se adaugă, de la numărul 1
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
C.: mahalaua evreiască din micile orașe ale Moldovei. Printre romanele ce au ca substanță lumea amestecată a Bucureștilor de după primul război mondial se situează și Don Juan Cocoșatul (1933). Viziunea care îi conferă unitate este una expresionistă, discursiv enunțată în subtitlu - Oameni cari se pregătesc de moarte din cea dintâi zi a vieții - și apoi susținută, pornind de la selectarea mediilor și privirea necruțătoare, tentată să deformeze până la grotesc lipsa de coerență și sens a celor care se perindă printr-un oraș
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la București, bilunar, între 1 iunie 1909 și august 1910, având subtitlul „Revistă românească enciclopedică. Litere, artă, științe, sport, distracții”. Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
, revistă apărută la București în noiembrie și în decembrie 1930. Director: G. Călinescu. Programul publicației, al cărei subtitlu e „Revistă lunară de critică și literatură”, este enunțat sub forma unor însemnări succinte, intitulate Redacționale, în care se precizează: „Cu excepția dreptului de a solicita, după un plan prestabilit, articolele pe care redacția le crede oportune, principiul acestei reviste este
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
și despre experiențele mele, care mi-au adus nenumărate bucurii și necazuri pe planeta asta numită Pământ“. Descriind-o pe mama, spuneam: „Frumusețea ei e genul care pare să fie scoasă În relief de tristețe“. Câteva pagini mai Încolo vine subtitlul „Calomnii caustice și câinoase, de Callie“. Jumătate din timp scriam prost În genul lui George Eliot, cealaltă jumătate scriam prost În genul lui Salinger. „Dacă urăsc un lucru pe lumea asta, ăla e televizorul.“ Fals: iubeam televizorul! Dar pe acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
articole, cronici și note consacrate unor scriitori români (Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Dobrogeanu-Gherea, Brătescu-Voinești, Topîrceanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș. a.) și străini (Tolstoi, Gorki). 1921 Opiniile criticului privind prefacerile sociale curente sunt reunite din revista "Însemnări literare" în volumașul După război, cu subtitlul Cultură și literatură (editura "Vieții romînești"). Alte studii și cronici apar tot în editura "Vieții romînești" în volumul Scriitori români și străini. Dintre romîni: Eminescu, Caragiale, Coșbuc, Macedonski, Zamfirescu, Teodoreanu; dintre străini: Max Nordau, Thomas Hardy, Reymont, Marcel Proust, Anatole
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
orbitoare ale propriei sale sacre conștiințe umane. Mi-am declarat crezul. Mă reașez. Suspin - mi-e teamă că de fericire. Aprind un trabuc Murad și trec mai departe, sper, la alte lucruri. Acum un comentariu scurt - dacă o să pot - despre subtitlul O prezentare, cocoțat sus, lângă frontispiciu. Personajul central al acestor pagini, cel puțin în acele intervale de luciditate în care pot să mă domin pe mine însumi și să stau jos, oarecum liniștit, va fi răposatul meu frate mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
sub sălciile argintii. Cocostârcul albastru, 1921 Ochii ei arzători de mult s-au stâns... este, de fapt, o narațiune de sine stătătoare din ciclul Cocostârcul albastru, publicat integral prima dată în Viața românească, nr. 4-5 din aprilie-mai 1916, și purtând subtitlul Povestiri de primăvară. La publicarea în volum, cinci ani mai târziu, scriitorul a sugerat o anume unitate a povestirilor. „În Ochii ei arzători... factura narațiunii apare cu totul alta șdecât în O istorie de demultț, mai puțin dramatică. Povestitoarea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fie cunoscute de orice educator, învățător ori profesor și chiar de părinți sau bunici, care au o substanțială contribuție în creșterea și educarea generațiilor viitoare. Cu vădită modestie, autorul strecoară în interiorul volumului și o altă formă a scrisului său, cu subtitlul „O altfel de proză”, adevărată poezie cu măsură, ritm și cadență prin care exprimă prisosul de gânduri, idei și sentimente ale unui om încercat de soartă, care nu cedează în fața greutăților vieții, ci luptă și devine biruitor! Autorul inspirat, braț
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
experiență vocațională. Cunoscându-i neastâmpărul creator cu siguranță că vom avea noi surprize publicistice din partea unui om care folosește cu înțelepciune și înaltă răspundere morală o singurătate ce i-a fost impusă de nedreptatea unei sorți vădit potrivnică. Din unele subtitluri întâlnim și momente de amărăciune ale autorului, fapt care ne face să ne solidarizăm cu el și să suferim și noi, dar întâlnim și momente extrem de emoționante de la unele întâlniri de promoție, precum și întâlniri cu foștii elevi, adevărate torțe de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și slujește convingător înaltul țel al educației în societatea noastră de astăzi și de mâine. De veți avea norocul să deveniți posesorul acestei cărți înțelepte, sunt sigur că n-o veți lăsa din mână până la parcurgerea întregului conținut, iar unele subtitluri și pasaje le veți reciti chiar de mai multe ori pentru frumusețea lor intrinsecă. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.4(29), trim. IV, 2007 *** Dorohoi - Capitala Țării de Sus - în presa vremii (1407-2007) Într-un recent număr al „Academiei Bârlădene
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a fostei culturi adevărate a românilor, trei lacrimi, una în numele Tatălui, una în numele Fiului, una în numele Sfântului Duh. Amin! Fiasco Azi începusem să scriu un articol spumos și plin de miez, la care pentru prima dată i-am pus și subtitlu. Scrisesem acolo într-un moment de inspirație divină un subtitlu, care de fapt se dorea să fie chintesența acestui articol minunat. Se numea „Colții morarului versus Ochiul soacrei.” Interesant, nu-i așa? Dar chestia asta, a stârnit imediat întrebările celor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Tatălui, una în numele Fiului, una în numele Sfântului Duh. Amin! Fiasco Azi începusem să scriu un articol spumos și plin de miez, la care pentru prima dată i-am pus și subtitlu. Scrisesem acolo într-un moment de inspirație divină un subtitlu, care de fapt se dorea să fie chintesența acestui articol minunat. Se numea „Colții morarului versus Ochiul soacrei.” Interesant, nu-i așa? Dar chestia asta, a stârnit imediat întrebările celor din jur. De ce neapărat Colții morarului, cine sunt aceștia, câți
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]