14,769 matches
-
în emisiunea "Q&A", la Antena 3. Întrebat de Alessandra Stoicescu dacă are de gând să plece din PNL după ce a pierdut lupta pentru șefia partidului, Ioan Ghișe a zis: Situația în care ne aflăm îmi creează un mare disconfort sufletesc cum de altfel am spus și astăzi la Congres. Trebuie să respect decizia partidului. Scorul foarte mic pe care l-am obținut arată că propunerile pe care le-am formulat la Congres sunt puțin împărtășite. Așa că... îți place, nu îți
Ioan Ghișe, despre plecarea din PNL. "Cred că s-a făcut o greșeală" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28870_a_30195]
-
numenului, fie o negi coborînd-o la treapta absurdităților sorții. Numai că la Mihaela Stănișor soarta nu e absurdă. Chiar pusă în condiții de huzur, cu toate înlesnirile luxului sub nas, autoarea ar suferi la fel, cauza tribulațiilor ținînd de timbrul sufletesc. Așa cum în fiziologie există dureri cronice, cărora nu numai că nu le poți găsi o etiologie, dar cărora pe deasupra nu le poți prescrie un analgezic pe măsură, tot așa la Mihaela Stănișor dăm peste un chin fără remedii în această
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
epistolele trimise prozatoarei și memorialistei Sandra Cotovu (1898-1987), descoperită, îndrumată și publicată în revistele Viața Românească, Adevărul literar și artistic și Însemnări ie- șene de exigentul profesor de literatură George Topîrceanu. În epistolele ce se publică aici se evocă zbuciumul sufletesc și incertitudinile Otiliei Cazimir după dispariția fizică a prietenului și colegului de literatură, George Topîrceanu, care a format-o și impus-o în viața literară. Impresiile și observațiile pe care le consemnează pe unele manuscrise ale Sandrei Cotovu se constituie
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
de locașuri de cult? Dacă ar fi mai multe spitale, am fi mai sănătoși. Și dacă ar fi mai multe școli, am fi mai educați, mai intruiți, mai civilizați, mai culți. Iar dacă am avea sănătate trupească, dar și sănătate sufletească și a minții, am ajunge să fim mai dăruiți lui Dumnezeu, am înțelege mai ușor că Dumnezeu trebuie să stea în centrul lumii noastre, iar nu trecătoarele plăceri, acelea de care suntem atrași și pe care le punem în evidență
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Casa Regală a României a transmis mesajul de Crăciun, 2013. Suveranul României, Regele Mihai I spune că le dorește sărbători fericite, pace sufletească și motive de mândrie tuturor, copii, părinți și bunici, celor din țară și din Basarabia, celor ce petrec sărbătorile în alte țări, precum și celor care se află în misiuni ce fac cinste României. "Români, Anul care se încheie a fost
Regele Mihai I, mesaj de Crăciun pentru români - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33352_a_34677]
-
fiecare dintre români. Tuturor, copii, părinți și bunici, celor din țară și din Basarabia, celor ce petreceți Crăciunul în alte țări ale lumii, ca și celor care vă aflați în misiuni ce fac cinste României, vă doresc sărbători fericite, pace sufletească și motive de mândrie! Așa să ne ajute Dumnezeu!".
Regele Mihai I, mesaj de Crăciun pentru români - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33352_a_34677]
-
Paul Miron, un fermecător roman epistolar pe care l-am recitit cu aceeași plăcere ca prima oară, în 1999. Personajul central e Enache Secară, tânăr moldovean dintr-o familie înstărită de pe la mijlocul veacului al XIX-lea, care merge, spre tămăduire sufletească, în Europa, unde, finalmente, are să și rămână, probabil pentru totdeauna. Am fost într-atât de cucerit de lumea căreia regretatul Paul Miron i-a dat viață, încât aproape l-am somat, într-o vizită pe care i-am făcut-o
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
cere forma de la stilul epigramatic, coroziv. Poetul recreează o stare aurorală, pune culoare pe un câmp azi negru sau pustiu, însă evenimentul care-l însuflețea a pierit: e ceva gol în locul unde altădată cineva trăia plenar o apropiere, o afinitate sufletească, unde orizontul (ceea ce văd ochii noștri până departe) era la locul său. Absența ei răzbate până în teritoriile unde poetul înfruntă de unul singur precaritatea provinciei, însă dincolo de melancolia după cea dusă (a ajuns la Seattle, se pare) subzistă un ton
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături - finețea limbii culte, unghiul de vedere al perspectivei păsării și firea sarcastică - fac din Pavlovici un observator al cărui intelect nu îngăduie paroxisme sufletești. Autorul nu suferă patetismele, efuziunile, tensiunile sau încordările pînă la limita colapsului. În schimb preferă poanta, surpriza caraghioasă, ridicolul situației. Într-un cuvînt, are predilecție pentru comedia de situații, nu pentru drama de caractere. Din acest motiv Pavlovici e un
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. Cu toate acestea, cei mai mulți nu sunt pregătiți să lupte pentru țară. Jurnalistul Andrei Vulpescu nu crede că este normal ca tinerii să meargă la război. Motivele? Sunt legate în special de latura sufletească. "Nu, nu sunt gata și nici nu voi merge vreodată. Nimeni nu mă poate obligă să o fac! Vor război? Să se lupte între ei, liderii, conducătorii, ca pe vremuri. De ce să trimiți copii la moarte? Care este rațiunea? Nimeni
"Nimeni nu mă poate obliga să merg la RĂZBOI" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33647_a_34972]
-
trec peste nevoia de a cunoaște și opinia d[umnea]voastră. Eu vin la București pentru conferințele de la Universitatea Populară. Principalul rămâne pentru mine, însă, seria de conferințe de la Institut, la care mă gândesc mereu cu drag și adevărată nevoie sufletească. Știți, și e greu de lămurit, bucuria și nevoia pe care le am fiind alături de d[umnea]voastră, de Institut, unde mi-am început cariera acum aproape 70 de ani. Învățământul a rămas pentru mine ceea ce s-a înfățișat acum
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
parte a țării, avea un tâlc, pe care Perpessicius îl descifra printr-o interogație retorică în recenzia publicată în „Cuvântul” din septembrie 1940: „Nu este aceasta însăși harta Ardealului, o hartă diversă și completă, în care se încrucișează toate adierile sufletești de dincolo de munți, o hartă cu atât mai emoționantă, cu cât suplinește, cu hrisovul ei ideal, pe aceea din care oamenii justiției europene au sfâșiat cu brutalitate”. Sensul acesta este mai pronunțat în următoarea antologie, apărută cu trei ani mai
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
de tainele și de spiritul Ortodoxiei, să își afirme credința până și în mântuirea sinucigașilor sau, în fine, Jurnalul fericirii, în care desăvârșește ideea unității de spirit a ființelor umane în fața dușmanului comun(-ist), precum și instrumentele de lucru: mila, bunătatea sufletească, iertarea, credința. Fascinația spațiului citadin nu se regăsește nicăieri mai vădit în roman decât în laitmotivul străzii. Steinhardt ne lasă în romanul său câteva rânduri admirabile dedicate fascinației burgheze a străzii. Geografia Bucureștilor, deși încă departe de mitologizarea eliadescă din
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
în editologia actuală și mă grăbesc să o salut: Liana Biriș și Voichița Ionescu nu s-au mulțumit să pună în rafturile librăriilor o carte de versuri a unui autor prigonit în perioada comunistă, ci au reușit să ilumineze circumstanțele sufletești și sociale ale genezei acestor texte. Un ajutor pentru care istoria literară trebuie să le fie recunoscătoare. Pentru că s-a vorbit destul de mult, în special în primul deceniu postcomunist, despre poezia carcerală, fără ca să ne lămurim prea bine cum s-
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
cu inima ușoară pe care nu îi voi revedea niciodată. În depărtare, se auzea tot mai tare o flașnetă și pe măsură ce mă apropiam și zgomotul creștea, dorința mea să dansez și să cânt creștea. Totul se potrivea cu starea mea sufletească. Un simbol al viului care renăștea. Apoi, în depărtare, am văzut-o pe verișoara Emily târându-se înspre mine precum o goangă neagră cu ochii pe jumătate închiși care văd orice în afară de frumusețe și nevinovăție. Deși am evitato, iar ziua
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
teatru al Sibiului fără jertfe materiale prea mari, asigurându-ș i totuși, însă cu o muncă tenace, un nivel artistic apreciabil. La nevoie aș putea veni cu propuneri practice, care ar avea la bază principiul minimului bugetar și al maximului efort sufletesc. Uneori insuficiența mijloacelor te fac ingenios și chiar original. Vă spun aceasta ca să vă dovedesc că nu mă tem de lupta pe teren și că după mine datoria esteticianului este să intru în arta vie. Aș fi în stare să
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
UNITER, ce a avut loc luni, 28 aprilie, dezvăluie în principal capacitatea actorului Marius Manole, în rolul doctorului, de interiorizare și o nemaipomenita mobilitate a mijloacelor de expresie. Spectacolul, în regia Dianei Mihailopol, care creează o lume de mare bogăție sufletească, o arhitectură complexă, remarcabilă prin unitatea viziunii și prin felul cum se îmbină realul, amintirile, accentele fantastice, va fi difuzat joi, 22 mai 2014, la ora 19:00, la Radio România Cultural. Spectacolul radiofonic alătură două nuvele ale scriitorului rus
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
care a dezvoltat, mai bine de jumătate de veac, o extraordinară vocație a prieteniei. Textele din Amintiri și portrete literare vorbesc despre un individ așezat, ce și-a urmat statornic o cumpătare vestită. Articolele memorialistice au în comun o disponibilitate sufletească ce reface secvențe din trecut. Citim nu doar amintiri răzlețe, spumoase și deseori melancolice, ci introduceri sintetice în operele celor în cauză. Spre deosebire de criticii gălăgioși, alarmați de fiece descoperire, oricât de comună, Gabriel Dimisianu este un mare iubitor de discreții
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
sunt adânc recunoscător și vă doresc din inimă multă sănătate și toate bucuriile creației. Cu adâncă stimă, Gh. Bulgăr [Maestrului Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Loco, VII]. * [Tecuci, 25 decembrie 1971] Iubite domnule profesor, Am o deosebită satisfacție sufletească, felicitându-vă cu ocazia împlinirii a patriarhale vârste de 82 de ani. La mulți ani! Într-o scrisoare, nu prea recentă, Horia Nițulescu 8 îmi scria că vă simțiți mai bine decât oricând, ceea ce m-a bucurat, firește, mult, mult
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
că, datorită caracterului ciclic al istoriei, evenimentele trecute sunt relevante pentru spectatorul actual. Oricum, indiferent de varietatea răspunsurilor, comun la toți scriitorii care se întorc la sursele tragediei europene este efortul de a adapta scenariul clasic pentru a exprima nevoile sufletești ale contemporanilor. Dintre elementele specifice teatrului antic, Petru Dumitriu păstrează prologul utilizat de comediografi pentru anticiparea evenimentelor și stabilirea contactului cu publicul. Prezentatorul sugerează caracterul fictiv al acțiunilor de pe scenă și cere implicarea spectatorilor cărora li se amintește că dincolo de
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
iar un adolescent, ignorant în privința farmecului preliminar al flirtului cu o fată, îi cere pe șleau un act viguros de balansare sexuală. Tot ceea ce o dată a însemnat ceremonie a nuanțelor interioare, cu despicarea unui act în fine grade de prefirare sufletească, se spulberă sub elanul imitativ al celui care vrea să repete în act ceea ce ochii lui au văzut pe ecran. Încălecarea planului real cu cel virtual merge pînă acolo că doi tineri care s-au cunoscut pe un site de
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
Anca Murgoci Mihail Neamțu și-a amintit de perioada în care avea doa 22 de ani și a luat drumul străinătății. A plecat să studieze în afara granițelor măcinat de o neliniști sufletești, dar cu multe speranțe. "Aveam 22 ani când am plecat în Occident frământat de-o criză spirituală profundă, burlac în condiția socială, dezamăgit sentimental, fascinat de universul spiritualității creștine, dar și intrigat de geopolitica Europei orientale. Mă așteptau înălțări nebănuite
Neamțu, dezamăgit sentimental. "Simt că am fost alungat" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32498_a_33823]
-
orientale. Mă așteptau înălțări nebănuite, provocările străinătății, dar și căderi dureroase. N-am regretat niciodată drumul invers făcut, după 15 ani, dinspre Citadela cunoașterii către cetatea acțiunii directe. Simt uneori c-am fost alungat dintr-un paradis pierdut. În locul liniștii sufletești de odinoară, trăiesc acum tumultul, stresul și trepidația acțiunii de stradă. Jocul cu mărgele de sticlă — cearta universaliilor, bunăoară — a fost înlocuit de frământările antreprenoriatului politic. Din sfera înaltă a Unului m-am prăbușit în lanțurile multiplului. Adam a căzut
Neamțu, dezamăgit sentimental. "Simt că am fost alungat" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32498_a_33823]
-
locul ca emblematic pentru noul statut social al familiei. Într-una dintre discuțiile acestuia cu Alexandru Pleșa, își mărturisește o aparentă afecțiune pentru mahalaua pitorească și „casa veche și mică”, aflată la „sfârșitul străzii Mătăsari”, dar Alexandru intuiește adevărata stare sufletească a prietenului său: „Alexandru cunoștea bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se mute într-un fund de mahala și să trăiască din ajutorul unui străin. Îl iubise mai mult
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
un iubitor al muzicii lui Wagner, intrarea în templul acestuia reprezintă un ideal greu de atins, iar atunci când se împlinește, trăirea spirituală și sentimentală a momentului constituie un apogeu care nu se poate povesti, ci doar simți într-o plenitudine sufletească unică și cu siguranță irepetabilă. Din păcate, realizarea spectacolelor wagneriene în momentul de față suferă mari distorsiuni și neîmpliniri regizorale. Deși vocile sunt superbe, unele regii, printr-o modernizare forțată și nici într-un caz în spiritul stilistic al lui
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]