3,370 matches
-
jignit sau judecat Ce prin iubirea lor, "vătămătoare" , Mi-au depărtat lucrarea cea mântuitoare De a putea ierta, și așa,să fiu iertat! Îți mulțumesc, că m-Ai adus în a Ta lume Și ai văzut durerea, în al meu, suspin, Din buze necurate, aș vrea atât a-Ți spune Doar Ție se cuvine cinste și închinăciune Treime Sfântă, slavă Ție-n veci, Amin! (cu voia Domnului, scrisă de Costel Ursu) Referință Bibliografică: Aș vrea... Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AŞ VREA... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378067_a_379396]
-
Acasa > Poezie > Delectare > IMPOSIBILA IUBIRE... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului (variantă) Am împletit din vise-albastre o sperantă, Când ploile durerii-mi picurau suspine... Și-aș fi dorit să-ți dărui ție a mea viată, Dar nu știam că-mi vor rămane doar ruine ! Cât aș fi vrut să te sărut, să-ți mângâi chipul Și focul să ți-l sting în noaptea pătimasă
IMPOSIBILA IUBIRE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378069_a_379398]
-
de cei care conduc acum lumea. Întâlnirea dintre Trump, Putin și Orban, în Câmpia Panonică (Ungaria), face parte dintr-o primă etapă actualizată, a reâmpărțirii puterii planetare. România, poartă spirituală și strategică, situată geografic între orient și occident; Punte a Suspinelor, dorită atât teritorial cât și pentru bogățiile ei imense de ursul orientului și de vulturii occidentului, doar Bunul Dumnezeu Cel Veșnic și Adevărat, Marii Străbuni și Marele Lup Alb o mai pot salva, căci, noi românii, din neamul ancestral al
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în gând! Voi continua să vă scriu, despre acest mort cu numele meu și intimitățile acestui neam, zgâriind cu unghia, florile iernii de pe
SOLFEGIU CU FLORI PE GEAM de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376355_a_377684]
-
tineri și-mpliniți, Purtați cu gândul către nou, Cei mai frumoși îndrăgostiți Au fost și fi-vor în Copou! MÂNGÂIERE Mă cheamă florile din curte, M-așteaptă mama să revin, Mă regăsesc în doruri multe, Și orice dor e un suspin! Parfumul de iarbă tăiată, Revine-n nopți de feerie, Și mă trezesc, iar, mângâiată, Ca-n anii din copilărie. Rămâne gândul meu sublim, Să am părinți și mângâiere, Să am la cine să revin, Și ce să mângâi cu plăcere
POEME DE SUFLET ROMÂNESC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376376_a_377705]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TE IUBESC Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1329 din 21 august 2014 Toate Articolele Autorului Spre porți de cer, colind cu-nverșunare caut o clipă spartă din suspin, clepsidra ce amestecă nisipul firida ruptă din al meu destin. Cu trudă ziua, noaptea desfătare luceferi mii lucesc la mine-n prag, dar clipa dulce de-alinare se naște din chipul tău, ce-i drag. Iubirea-ți dulce, ispita sau
TE IUBESC de PETRU JIPA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376501_a_377830]
-
armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în ... Citește mai mult Într-o lene comună pe trei octave,Conferința Anuală despre Neputințăîși anunțase dorința spre faliment.Sub piciorul meu...un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
armonică.Poate... doar mimau cântecul,însă voința ritmului era vizibilă.Eu locuiesc undeva pe-aici,într-o poezie suspect de rimată...însă meșteri mari zugrăvesc reforma,lăcuind-o apoi c-un soi de parfum,încât place tuturor enoriașilor.După un suspin discret,ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă,într-un dialog deschis, prietenos,în ... VII. MANUSCRISELE DE LA MAREA LUME MOARTĂ, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015. Din jurnalul unei tipe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CINE TE-A IUBIT Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cine te-a iubit ca mine Cerul meu, nemăsurat Printre grelele suspine Cu cerneală picurat?. Cine te-a iubit ca mine Raiul meu, pom- nflorit, Infinitul meu din tine De-o nuanță e umbrit?. Cine te-a iubit ca mine Noaptea mea-ntunecată Ziua cea care nu vine Și se lasă așteptată
CINE TE-A IUBIT de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376515_a_377844]
-
eu mă alătur să-ți caut respirația, Chiar dacă căldura inimii s-a ridicat, Mâna mi-o întinzi, fiind cazută, Spre tine, acum, mă-ndrept tăcută. Pe pământ, prea senină, Prin pântec mă leg prin cămăși divine. Cer năpustit, cu atâtea suspine, Un cântec de afecțiune, îngerii cântă din harfe. Prin beznă, lumina ta persistă, Doar inima, în toamna grea, ți se mai zbate, Te-nalți, peste nori, prin iubirea mea. Vreau să mă alătur ție, mamă, Dar tu mă-nveți să
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
dragostei efemere vizavi de cea astrală, versurile doamnei Stamatin, simple la prima vedere, sunt bine conturate, coerente, respectând cu strictețe canoanele versificației clasice, vor dăinui în rândurile poeților atât „Cât va dura pământul” , deoarece „Poeții nasc Poeme/ Din lacrimi și suspine și-a rănilor dureri” (Unui Poet”), Dintr-o rimă cristalină și un arcuș care alinta o vioară, Versul i-a devenit hrană, Cuvântul pâine, Poezia religie, din dulceața cărora s-a născut „Picături de Miere”, recunoștință și omagiu închinat muzei
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
simți apăsarea vieții aș vrea să-ți simt mângâiere. Dacă privirea-mi scrutează bolta, înseamnă că mi-e dor de tine. Dacă sufletele noastre sunt pereche atunci ne-am născut pentru-a iubi și suferi. Dacă o să-mpărtășim aceleași dulci suspine aș vrea să plâng cu tine... Dacă vom zbura spre zările senine, iubirea noastră nu va pieri niciodata. NICIODATĂ NU ESTE PREA TÂRZIU Niciodată nu ai dăruit destulă iubire, încât să spui „este de ajuns!“ Niciodată nu ai iertat destul
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
pentru cei de aproape, este balsam pe rană, izvor celor însetați, mângâierea celor întristați dar și rugăciunea neprihănitului credință celui fără de speranță. Este dorul mamelor îngemănat cu al copiilor. Dorul soților, soțiilor sau al copiilor rămași singuri. Ea este oful, suspinul dar și bucuria românului exprimată prin cântece de bucurie sau prin cântece de jale, dar mai ales prin doine. Limba Română este raza binecuvântată care ne însoțește pe cărările dorului din primii zori ai dimineții noastre și până la apusul vieții
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
licăr de speranță, observând mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc! Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
licăr de speranță, observând mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc!Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate de bumbac. Deși nu înțelegeau ei mare lucru despre ce puteau să însemne cuvintele ,, boală” și ,,moarte”, judecând după tristețea și suspinele mamei și muțenia funestă a tatălui, nu putea fi vorba despre nimic bun. Surioara de trei ani ce zăcea în patul părinților ca un înger adormit, a cărei respirație șuierătoare frământa nemiloasă pieptul mic și ... Citește mai mult O primăvară
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate de bumbac.Deși nu înțelegeau ei mare lucru despre ce puteau să însemne cuvintele ,, boală” și ,,moarte”, judecând după tristețea și suspinele mamei și muțenia funestă a tatălui, nu putea fi vorba despre nimic bun. Surioara de trei ani ce zăcea în patul părinților ca un înger adormit, a cărei respirație șuierătoare frământa nemiloasă pieptul mic și ... XXVI. DILEME ( FRAGMENT 22), de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ei într-o zi! Nu te-ntrista, nu plânge, După cei ce s-au dus În cer la nemurire. Ei te privesc de sus! Cu lacrimi glia-ți udă, Să crească bobul plin, Prin picurii de ploaie Auzi câte-un suspin. De cei ce au rămas, Ai grijă, Românie, Și dă-le-nțelepciune, Ce-a fost, să nu mai fie! Sunt fii tăi, măicuță, Nu îi mai zgudui, Nu-i îneca în ape, Și nu-i mai pârjoli! Și ca o
DE ZIUA TA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375866_a_377195]
-
compunea sub un pom. Niște țepe medievale înalte și zvelte în care atârnau lăcomii și trădări străjuiau ca niște mirări o răscruce cu poteci haiducești și destine, deasupra Vlaicu survola rănile Carpaților iar la zenit Slavici scria un basm cu suspine. Dar iată un cap de lup și-un tricolor! Între primul și ultimul pașii sărmanei mele țări mă dor! Dar iată Columna lui Traian și Coloana lui Brâncuși! În prima și mai ales în ultima simt că va veni izbăvirea
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
ce ar fi putut să fie, să devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
fi putut să fie, să devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Care-i taină viselor? Care-i taină florilor? Toate au pe lume taine, Ce îmbracă multe haine! Toate au o nouă față, Ce o vei află în viață! Ce știu, Știu o floare, Știu un spin, Știu o frunză Un suspin! Știu o rază, Știu un vis, Știu un plinset, Un surâs ! Nu te teme, Petrișor ! Petrișor are-n cutie, O frumoasă jucărie, Un peștișor auriu, Nebunatec și zglobiu, Acum sade bosumflat, Amărât și supărat Ca-ntr-o albie cu apă
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
cerul cu lacrimi înghețate Peste un colț de suflet, peste-amintiri uitate. Să nu le tulbur somnul, le răvășesc timidă, Dar năvălesc haotic, inima să-mi cuprindă. Și-ncep, ușor, să țeasă fuior de dulce chin. Și-nvălmășite gânduri tresar într-un suspin. Revăd cu nostalgie, ninsori de-odinioară. Eram senini, doar zâmbet, fără nicio povară. Purtăm pe umeri jocuri, mirare și-ncântare, Și râsetele noastre se conturau în zare.. Și nu știam ce-i dorul, de-oftat eram străini, Credeam că totu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]