5,048 matches
-
poate fi o "știință ermetică" și din acest considerent epistemologic. A spune despre fapte și despre acțiuni umane trece prin ideea reprezentării. Istoria scrisă intersectează și amestecă cele două registre distincte (cel al faptelor și cel al cuvintelor) într-o suverană cunoaștere numită istorică. Iluzia lingvistică occidentală, conturată la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin Wittgenstein și Saussure, a acreditat o altă iluzie, conform căreia orice cunoaștere este "retrogradată la statutul unei slujnice a scopurilor noastre practice, și lumea însăși nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
școli. Disciplinarea istoriei scrise (o cunoaștere dificilă și mereu contrară intențiilor de disciplinare ale puterii-cunoaștere) s-a făcut prin norme, idei autoritariste, prin metode de lucru, iar "voința politică" a avut o funcție de catalizator în tot acest proces epistemic. Poporul suveran "trebuie" instruit cu istorie, dar nu cu orice tip de discurs public al istoriei. Discursul istoriografic modern s-a fundamentat în instituții pe baza a cinci direcții ale cunoașterii occidentale: 1) întemeierea (elaborarea argumentelor și a ideilor după diverse tehnici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu societatea spectacolului, formată în epoca modernă, unde limbajul însuși a devenit o formă de spectacular. În lumea contemporană, show-ul cuvintelor se intersectează cu cel al imaginilor într-o suverană reprezentare, de tip virtual. În acest mod serii de stigmate și clișee sunt "lipite" pe oameni, de la cei ce scâteiază pe o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2006. Martin L.H. et al., Technologies of the Self: A Seminar with Michel Foucault, Tavistock, Londra, 1988. Pop, I.-A., Istoria, adevărul, miturile: note de lectură, Editura Enciclopedică, București, 2002. Popescu, L., Cunoașterea istorică în civilizația occidentală. Studii dincolo de Privirea Suverană, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2008. Popescu, L., Historical Knowledge in Western Civilization: Studies beyond the Sovereign View, VDM, Saarbrücken, 2009. Popper, K.R., În căutarea unei lumi mai bune, Humanitas, București, 1998. Potte-Bonneville, M., Michel Foucault. Neliniștile istoriei, Ideea Europeană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe cale de subscripție publică. Adunarea constitutivă are 3 obligații: să discute clauzele actului constitutiv, să verifice operațiunile premergătoare și să redacteze actul constitutiv. În fapt pe măsură ce problemele se discută și se votează, are loc formarea actului constitutiv 329. Ea este suverană, poate aproba sau respinge propunerile făcute în legătură cu conținutul actului constitutiv dar nu poate depăși limitele stabilite prin prospect și buletinul de subscriere 330. Dacă există elemente ale actului constitutiv care nu a făcut obiectul prospectului de emisiune, adunarea constitutivă are
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
salva fiind divinul Iosif). Geniul narațiunii, spiritul tutelar al tuturor cărților sale, își face, în fine, apariția în romanul de bătrânețe "Alesul". Thomas Mann își ia această libertate de a se propulsa în arena cărții, în toată gloria sa de suveran povestitor. Doar capodopera, liberă de orice tentație sau tranzacționare, doar ea respiră în voie, nu acceptă nici o autoritate sau cenzură, menită doar să-și atingă ținta. Cea de a subjuga, de a seduce, fără a induce vreo spaimă, ci doar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
patentul profesorului Negrici, dar atunci când o face, o face cu talent, incisiv, mordant, dar nicicând apodictic, făcând din Iorga un "poligraf neobosit cu reușite geniale și cu platitudini descalificante, cu un aparat critic adesea fictiv și încropit cu o nepăsare suverană față de opinia contemporanilor". La zi cu cărțile semnalate, dar și cu lucrări de teorie și critică literară iluminante, autohtone și străine, Eugen Negrici excelează în reconfigurarea analitică, realistă, complexă prin omniprezente tușe ale labilului fundal politic; stilul criticului este de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
despre "domiciliul" lor pasager, romanul îi înscrie într-un cod repetabil, cu ușurință perceptibil: "Ei se mulțumeau deocamdată drept laborator cu o odaie din subsolul facultății. (...) Viermuși subterani, se simțeau bine în întuneric. De altfel, aveau comunicație liberă cu sălile suverane, unde trona Rim. Acest <<liber parcurs>> le dobîndise curînd influență printre studenți (...)." Ca întotdeauna, sensul literal al dispunerii etajate a spațiului este concurat de unul figurat, exprimat cu limpezime în text. Închipuită de traseul discipolilor lui Rim, rețeaua de vase
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
direct ... arhetipul: "Don Juan care era totuși prototipul și deci patronul lui." (s. n.) Aproape fără excepție, personajele fantasmează o identitate viitoare, vegheată de orgoliu și dorință, o proiecție ilustră, inavuabilă, asociind-o unui nou domiciliu, spațiu purtînd aureola unei demnități suverane. Noi. În semidelirul reîntoarcerii iubirii pentru Elena Drăgănescu, prințul Maxențiu se proiectează în "raiul regăsit" al casei ei de pe "strada Catargiu". Ajuns la sanatoriul din Leysins, destinație curativă și în același timp formă mascată de exil impus ("Pentru servitori, acum
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
oamenii care aparțin unei categorii sociale inferioare sunt „bagabonți“, „coate-goale“, „mațe-fripte“, iar cei care o depășesc pe a sa reprezintă ciocoimea, mâncătoare a „sudorii poporului“. Negustorimea alcătuiește, din punctul său de vedere, al lui Ipingescu și al lui Rică, „poporul suveran“. Rică va beneficia de stima lui Titircă - Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste - doar în clipa în care se prezintă drept ideolog liberal, autorul articolelor silabisite cu venerație. Cu o subtilitate remarcabilă, Caragiale satirizează aici deformarea principiilor
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Răpciune. - Amicul și colaboratoarele nostru R. Vent..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaște de mult publicul cititor, ne trimite următoarea prefațiune a unui nou op al seu. I dăm astăzi locul de onoare, recomandând cu căldură poporului suveran scrierea amicului nostru: Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul. - Prefațiune. - «Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta Democrațiunii romane este de a persuada pe cetățeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atunci când puterea pune mai mult preț pe continuitate decât pe reformă. Cronica, XXV, 47 (23 noiembrie 1990), p. 1, 5 PRO BASARABIA Față de turnura dramatică a evenimentelor din Republica Moldova, evenimente ce comportă riscul unui război civil și periclitează însăși existența suverană a statului, grupul de inițiativă al Asociației Solidaritatea Universitară din Iași face un apel la factorii cointeresați pentru a căuta o soluție pașnică a conflictului interetnic. Un asemenea conflict, ajuns în ultimele zile la paroxism, riscă să compromită nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
probleme, dialectica unei idei ajunsă la împlinire. Acel "regat al Daciei" pe care anchetatorii îl puneau anume pe seama lui Horia, către finele secolului XVII, nu era altceva decât proiecția firavă a acestei idei, ca și planul unei Românii întregite și suverane conceput de patrioții de la 1838, în frunte cu I. Câmpineanu. Ce alta dorea C. Negri, curând după eșecul revoluției pașoptiste, atunci când se rostea, în numele unei întregi generații: "Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să fim un neam tare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dintre aceștia, ploaia poate avea și o interpretare pozitivă. Dila rostește, în două contexte foarte importante, replică: "Îl va pleuvoir"32. În primul caz, i se adresează lui Milos, soțul ei, care e convins că seceta va fi multă vreme suverană peste cimitir, iar în al doilea celor doi trădători ai lui Emanou, Topé și Fodère. Dacă în primul caz ploaia se lasă așteptată, părând că natura îi dă dreptate lui Milos, în cel de-al doilea ploaia vine să confirme
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
intimități". Psihanaliza ne-a arătat că ceea ce se află cel mai aproape de noi este uneori lucrul cel mai îndepărtat, cel mai inaccesibil. Dacă profunzimea animalului rămâne pentru noi un mister, aceasta se întâmplă și din pricina a ceea ce Bataille numește "abandonul suveran", din cauza transparenței lui acel mod aparte, atât de diferit de al nostru, de a fi în lume, unde se află, după cum spune autorul, "ca apa înlăuntrul apei". Nicio dorință, la animal, de a se demarca, nicio năzuință, spre deosebire de om, de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cu 76,7%, înregistrând, alături de Autoritatea palestiniană, cea mai spectaculoasă rată de creștere din lumea arabă la acest capitol. c. Statele cu dinamică medie a relațiilor politico-diplomatice bilaterale în perioada postbelică fac parte atât din primul eșalon de țări arabe suverane, a căror independență datează din prima jumătate a secolului al XX lea (Siria, Irak), cât și dintre statele ce și au dobândit independența după 1970 (Oman, Qatar, Bahrain). Se caracterizează printr-o evoluție mai modestă a raporturilor bilaterale, comparativ cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a arătat poporului pe tânărul lor suveran, în toată splendoarea tinereții, aparent dormind adânc.“30 (trad. n.) Același autor spune că acea procesiune de privitori nepoftiți au continuat să intre în cameră până la ora trei dimineața. Domnișoara Pardoe continuă să relateze evenimentul:,,Asemeni unei statui de marmură
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
ca fiind un drept de coordonare și nu unul de subordonare în relați ile dintre state, acestea manifestându-și deplin independența și egali tatea în drepturi. Diplomatul român a conceput dreptul internațional ca un drept interstatal, în sensul că statele suverane ș i nu persoanele fizice sunt creatoare și destinatare ale normelor și regulilor sale. Dreptul internațional clasic, existent până la Primul Război Mondial, era considerat “dreptul războiului și al păcii, întrucât recunoștea dreptul statelor de a recurge la război ca mijloc
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
statului celui mai puternic. Dreptul internațional fiind un “produs al contractului încheiat între voințe libere și egale “ trebuia să aibă ca scop - în concepția lui Nicolae Titulescu - menținerea păcii, interzicerea războiului de agresiune și facilitatea colaborării pașnice între state independente, suverane și egale în drepturi. Fundamentarea juridică și compararea principiilor generale ale dreptului ginților ca bază a raporturilor interstatale reprezintă contribuția cea mai de seamă a lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea științei dreptului internațional . Opera sa științifică însumează peste 2000 de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de conducere ale Uniunii Europene, copiau instituțiile Ligii Națiunilor. Acestea erau: Conferința Europeană în care intrau reprezentanți ai guvernelor naționale; Comitetul European care era un directorat al marilor puteri pentru a conduce Uniunea Europeană (se încălca astfel principiul egalității între statele suverane, excluzând statele mici și mijlocii, de la procesul de luare a unor anumite decizii). Marile puteri (Franța, Germania, Italia, Anglia) urmau să domine Uniunea Europeană. Secretariatul Uniunii Europene avea atribuții de ordin administrativ: executarea administrativă a instrucțiunilor Președintelui Conferinței Europene și ale
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
interne ale statelor. Briand invita în Uniunea Europeană țări dezvoltate și sărace democratice și totalitare cuprinzând Europa Centrală și de Est. Briand a optat pentru metoda integrării prioritar-politice și apoi economice. Proiectul Briand a conceput Uniunea Europeană ca o confederație de state suverane urmând inițial modelul Ligii Națiunilor, care să devină treptat o unime politică și economică. Briand avea în vedere o Uniune Europeană interguvernamentală, fondată pe suveranitatea statelor componente. Adunarea Generală a Ligii Națiunilor din septembrie 1930 a dezbătut Proiectul Briand de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
caz un miraj, iar în cel mai rău o rețetă pentru întoarcerea la starea naturală. Nici o societate umană nu poate spera să se apropie măcar de idealurile areopagitice și socratice ale lui Mill sau Popper"43. Comunita-rienii, conservatori, consideră "individul suveran" al ideologici liberale ca un miraj, pentru că înainte de libertate spun ei oamenii au nevoie de un cămin, de instituții, de un mod de viață propriu. La ce bun însă, toate acestea dacă nu ai libertate? Ele sunt într-adevăr valori
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mare ca și proslăvirea materiei, numită de gnostici hytleticism. Așa cum și Iisus și Budha au respins ispitele la care au fost supuși, gnosticii rup orice legătură cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei se consideră nemuritori, copii ai vieții și biruitori ai morții, "stăpînii creațiunii și ai nimicirii" (Valentinus). Vestitorii renașterii gnosticismului în secolul al XX-lea au fost scriitorii germani și cehi, grupați în așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
măsură este însă temporară, la 3 aprilie 1876, revenind la aceeași calitate. La 4 aprilie 1876, Mihail Kogălniceanu, a semnat în numele guvernului român, cunoscuta convenție româno-rusă, prin care se dă permisiunea trecerii armatelor rusești prin România, pe baza respectării drepturilor suverane ale țării. În acele zile, turcii de la hotarele țării, au primit ordin să atace orașele și satele românești de pe malul stâng al Dunării. Situația aceasta determină încetarea stării de neutralitate a țării și intrarea României în război. În perioada, de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe câmpul de bătălie împotriva Imperiului Otoman, ce a deschis o eră nouă în dezvoltarea liberă și independentă a țării noastre. Prin cucerirea independenței România devenea un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte state independente. Ca stat care se bucura de independență deplină, România putea să-și înfăptuiască, nestingherită de intervenții din afară, politica sa internă și să promoveze în politica externă o linie proprie activă și în conformitate cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]