7,731 matches
-
drepturi inalienabile și inviolabile care precedă ca validitate orice construcție juridică, orice regulă politică și socială. 4. Democrația. Fundamentele democrației sunt puse o dată pentru totdeauna. Altădată, puterea venea de la Dumnezeu, iar regele domnea în numele Lui. Acum, orice putere emană din suveranitate populară. Puterea este delegată prin alegeri. Ea este limitată în timp. Este limitată și prin împărțire: legislativul, executivul și judiciarul sunt separate. Libertățile publice sunt asigurate (libertatea cuvântului, libertatea de a scrie, de întrunire etc.), cetățenii sunt egali în fața legii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
necesitatea realizării anumitor cerințe sociale, în special în perioada de tranziție, cum este cazul societăților foste comuniste. În ultimă instanță, modul de constituire și funcționare al parlamentului ține de însăși identitatea și independența fiecărei națiuni, ea fiind o componentă a suveranității naționale. Structura politică a parlamentului. Indiferent de modul său de constituire, de numărul camerelor, în cadrul oricărui sistem parlamentar democrat se constituie două tipuri de forțe social-politice: majoritatea parlamentară (formată din partidul sau coaliția de forțe politice care au câștigat alegerile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
altor prelați, conți, suverani, oameni de arme, burghezi și alți oameni liberi" și pe dreptul adunării elective de a controla validitatea alegerilor, sustrăgând astfel reprezentanților regelui acest privilegiu. Putem observa că sunt deja prezente, în fază incipientă, principiile moderne ale suveranității și independenței Parlamentului. În anul 1265, Simone de Montfort, al șaselea conte de Leicester, a convocat primul Parlament. Odată cu "Laws în Wales Acts" (1535-1543), Țara Galilor a fost anexată Angliei iar reprezentanții galezi au intrat în parlament. Când, în 1603, Elisabeta
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
organele judecătorești; una din principalele funcții ale tribunalelor în sistemul britanic este aceea de a declara "dreptul" acolo unde Parlamentul nu a fost suficient de explicit 38. Concluzionând, putem afirma că principiul fundamental central al sistemului politic din Marea Britanie este suveranitatea Parlamentului. Marea Britanie diferă în acest punct de vedere de majoritatea celorlalte democrații care urmează principiul suveranității poporului. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este singurul stat european care nu are o Constituție unitară, cuprinsă într-un singur document. Acest lucru nu înseamnă însă că nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dreptul" acolo unde Parlamentul nu a fost suficient de explicit 38. Concluzionând, putem afirma că principiul fundamental central al sistemului politic din Marea Britanie este suveranitatea Parlamentului. Marea Britanie diferă în acest punct de vedere de majoritatea celorlalte democrații care urmează principiul suveranității poporului. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este singurul stat european care nu are o Constituție unitară, cuprinsă într-un singur document. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există izvoare care să justifice forma statală pe care o cunoaștem noi astăzi. Printre aceste documente
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cunoaștem noi astăzi. Printre aceste documente se numără o serie de prevederi legale, convenții și reprezentări recunoscute ale unor principii constituționale. Substanța Constituției britanice poate fi redusă la două principii esențiale: Rule of Law, baza legală a acțiunilor statale și suveranitatea Parlamentului. Rule of Law protejează cetățenii de abuzurile statului, obligând Parlamentul să dea formă legală transferului de putere către guvern. Legile pot fi abrogate sau modificate de Parlament prin majoritate simplă. Și pentru că nu există un document constituțional propriu-zis, nu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru a numi doar două exemple importante, a cunoscut, în ciuda acestei continuități, modificări semnificative în decursul ultimilor patru secole 39. Cel de-al doilea pilon de bază al Constituției britanice, alături de cel care leagă activitățile statului de litera legii este suveranitatea Parlamentului. Parlamentul este organul care emite legi și care controlează în mod independent procesul legislativ, fără a cunoaște însă constrângerile unei Constituții. Parlamentul este organul constituțional și nu poporul. Nu există nicio Curte Constituțională care ar putea controla deciziile parlamentare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
aceasta ar fi oricum o instituție a cărei existență ar fi de neconceput. În Constituțiile statelor democratice se consemnează, de regulă, faptul că puterea statală derivă de la popor, ceea ce înseamnă că poporul este suveran. În Marea Britanie însă Parlamentul este suveran. Suveranitatea parlamentară a apărut în urma revoluției anilor 1688/1689. Ea a marcat sfârșitul conflictului dintre familia Stuart, catolică, și Parlamentul protestant. Detronarea dinastiei Stuart și urcarea la tron a regelui protestant William al-III-lea de Orania și a soției sale, Maria, a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au rămas supușii reginei, nefiind în nici un caz elementele de la care derivă puterea în stat. În Marea Britanie, altfel decât în Europa continentală, nu au existat revoluțiile sau loviturile de stat care au înlăturat monarhia sau care măcar au ancorat principiul suveranității poporului într-o Constituție 40. Toate dezbaterile din Marea Britanie cu privire la Constituție se învârt în jurul celui de-al doilea principiu constituțional, doctrina suveranității parlamentare și în jurul principiului la fel de important al respectării legilor date de Parlament și de către guvern (Rule of Law
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu au existat revoluțiile sau loviturile de stat care au înlăturat monarhia sau care măcar au ancorat principiul suveranității poporului într-o Constituție 40. Toate dezbaterile din Marea Britanie cu privire la Constituție se învârt în jurul celui de-al doilea principiu constituțional, doctrina suveranității parlamentare și în jurul principiului la fel de important al respectării legilor date de Parlament și de către guvern (Rule of Law)41. Conform principiului suveranității parlamentare, alcătuit în formula clasică de Albert Venn Dicey (The Law of the Constitution, 1885), parlamentul are dreptul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Constituție 40. Toate dezbaterile din Marea Britanie cu privire la Constituție se învârt în jurul celui de-al doilea principiu constituțional, doctrina suveranității parlamentare și în jurul principiului la fel de important al respectării legilor date de Parlament și de către guvern (Rule of Law)41. Conform principiului suveranității parlamentare, alcătuit în formula clasică de Albert Venn Dicey (The Law of the Constitution, 1885), parlamentul are dreptul să promulge sau să abroge orice lege, în afara parlamentului nu există nicio altă instituție sau persoană care deține dreptul de a modifica
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
facilitând, după cum susțin criticii, sub conducerea primului ministru Margaret Thatcher, întoarcerea către statul autoritar. Acest reproș nu se îndreaptă formal împotriva democrației parlamentare din această țară. El vizează faptul că în Marea Britanie nu s-a făcut încă pasul decisiv de la suveranitatea parlamentului la cea a poporului. Problema că Parlamentul este singurul izvor al legalității și legitimității activităților politice, se acutizează și mai mult prin faptul că în cadrul acestuia, rațiunea de partid a devenit, în secolul XX, o trăsătură structurală definitorie. Parlamentul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
apoi supusă votului. Dacă moțiunea obține mai mult de jumătate din voturi, primul-ministru trebuie să-și prezinte demisia președintelui republicii, care nu e constrîns însă să o accepte (așa cum s-a întâmplat în 1962). Datorită sistemului electiv, expresie directă a suveranității poporului, Adunarea Națională constituie inelul principal al așa numitului regim majoritar. În cursul alegerilor legislative, alegătorii vor desemna în funcție de propriile opțiuni politice persoane care, sub autoritatea primului ministru, vor constitui Guvernul, a cărui activitate va fi susținută de majoritatea deputaților
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
adevăratul șef al guvernului este primul-ministru. Guvernul răspunde pentru propriile acțiuni în fața Parlamentului, iar miniștrii nu trebuie să fie obligatoriu membri ai Parlamentului, deși în prezent aceasta este o tendință consolidată. Parlamentul, ca adunare legislativă națională, în acord cu doctrina suveranității parlamentare, deține ultimul cuvânt în câmpul legislativ, chiar dacă, odată cu integrarea țării în Uniunea Europeană, s-au ridicat anumite probleme în acest domeniu. Totuși, în teorie, doctrina legală statuează această suveranitate a Parlamentului. Parlamentul se compune din 179 membri aleși pe baza
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
tendință consolidată. Parlamentul, ca adunare legislativă națională, în acord cu doctrina suveranității parlamentare, deține ultimul cuvânt în câmpul legislativ, chiar dacă, odată cu integrarea țării în Uniunea Europeană, s-au ridicat anumite probleme în acest domeniu. Totuși, în teorie, doctrina legală statuează această suveranitate a Parlamentului. Parlamentul se compune din 179 membri aleși pe baza sistemului proporționalității; alegerile legislative se țin o dată la patru ani, dar primul ministru poate convoca, în cazul în care consideră necesar, alegeri anticipate. Parlamentul are puterea de a constrânge
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, în sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Din Camera Deputaților fac parte și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. Instituția Parlamentului este condusă de două principii constituționale: suveranitatea poporului și principiul reprezentării. Privit din această perspectivă, Parlamentul apare ca un instrument prin intermediul căruia poporul, deținătorul suveran al puterii politice, investește pe "reprezentanții săi" parlamentarii -, cu misiunea și dreptul de a fi depozitarii temporari ai suveranității acestuia, de a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
două principii constituționale: suveranitatea poporului și principiul reprezentării. Privit din această perspectivă, Parlamentul apare ca un instrument prin intermediul căruia poporul, deținătorul suveran al puterii politice, investește pe "reprezentanții săi" parlamentarii -, cu misiunea și dreptul de a fi depozitarii temporari ai suveranității acestuia, de a fi cei care hotărăsc cum vor fi emise legile după care se conduc afacerile publice. Mecanismul complex prin care poporul încredințează vremelnic exercițiul unora dintre prerogativele suveranității sale are la bază condițiile actuale ale vieții politico-sociale, care
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cu misiunea și dreptul de a fi depozitarii temporari ai suveranității acestuia, de a fi cei care hotărăsc cum vor fi emise legile după care se conduc afacerile publice. Mecanismul complex prin care poporul încredințează vremelnic exercițiul unora dintre prerogativele suveranității sale are la bază condițiile actuale ale vieții politico-sociale, care arată că poporul nu poate să se autoguverneze. De aceea, titularul suveranității își alege reprezentanții ce se reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
legile după care se conduc afacerile publice. Mecanismul complex prin care poporul încredințează vremelnic exercițiul unora dintre prerogativele suveranității sale are la bază condițiile actuale ale vieții politico-sociale, care arată că poporul nu poate să se autoguverneze. De aceea, titularul suveranității își alege reprezentanții ce se reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ale vieții politico-sociale, care arată că poporul nu poate să se autoguverneze. De aceea, titularul suveranității își alege reprezentanții ce se reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu poate să se autoguverneze. De aceea, titularul suveranității își alege reprezentanții ce se reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
reunesc într-un organism denumit parlament, congres, adunare, pe care-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută între toți indivizii, care au fiecare, ca atribut al propriei persoane, o parte din
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
-l responsabilizează cu conducerea treburilor publice. Teoria juridică a suveranității democratice este întâlnită sub două forme: suveranitatea populară, doctrină a cărei sistematizare îi este datorată lui Jean- Jacques Rousseau și suveranitatea națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută între toți indivizii, care au fiecare, ca atribut al propriei persoane, o parte din suveranitate. Suveranitatea populară aparține poporului ca o sumă a voințelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
națională, datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută între toți indivizii, care au fiecare, ca atribut al propriei persoane, o parte din suveranitate. Suveranitatea populară aparține poporului ca o sumă a voințelor individuale, ceea ce impune principiul suveranității 70. În aplicarea acestei teorii se acceptă utilitatea instituțiilor reprezentative, faptul că sunt indispensabile unei guvernări, dar nu absolutizează valoarea guvernământului reprezentativ, absolutizându-se doar dreptul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
datorată Adunării Constituante Franceze din 178969. Conform teoriei suveranității populare voința populară, prin definiție, rezidă în colectivitate în întregul ei. Această teorie presupune egalitatea absolută între toți indivizii, care au fiecare, ca atribut al propriei persoane, o parte din suveranitate. Suveranitatea populară aparține poporului ca o sumă a voințelor individuale, ceea ce impune principiul suveranității 70. În aplicarea acestei teorii se acceptă utilitatea instituțiilor reprezentative, faptul că sunt indispensabile unei guvernări, dar nu absolutizează valoarea guvernământului reprezentativ, absolutizându-se doar dreptul poporului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]