2,004 matches
-
pe doamna de colo, este infirmieră la Spitalul Sfântul Spiridon, la Chirurgie. Ea v-a recunoscut - a vorbit fata, toată numai incuri. Cum o cheamă? - a reacționat Gruia, fără să și dea seama. ― Tanti Ileana. Așa o cunoaște toată lumea... ― Aaa! Tanti Ileana!... s-a mirat plin de plăcere Gruia. ― Nu mi-ați spus, domnule doctor, dacă doriți... - a reluat frumoasa vorba, cu zâmbet ademenitor. ― Da! Vreau... Atunci, „dulcineea” s-a aruncat asupra lui Gruia cu priviri care trădau o dorință paroxistică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vă mulțumesc pentru amabilitate și pentru ajutor. La revedere. ― La revedere, domnule doctor - au răspuns frumoasele Într-un glas... Amețit de toate câte i s-au Întâmplat, Gruia a plecat spre Maternitate. Pe drum, i se Învârtea prin cap numai „Tanti Ileana, tanti Ileana...” În sfârșit, a ajuns și În salon, unde Maria Îl aștepta deja. ― Ai reușit, dragule, să cumperi ce este nevoie pentru moment? Pe urmă vom vedea noi ce mai trebuie. ― Am cumpărat, scumpa mea. Ce face bărbatul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pentru amabilitate și pentru ajutor. La revedere. ― La revedere, domnule doctor - au răspuns frumoasele Într-un glas... Amețit de toate câte i s-au Întâmplat, Gruia a plecat spre Maternitate. Pe drum, i se Învârtea prin cap numai „Tanti Ileana, tanti Ileana...” În sfârșit, a ajuns și În salon, unde Maria Îl aștepta deja. ― Ai reușit, dragule, să cumperi ce este nevoie pentru moment? Pe urmă vom vedea noi ce mai trebuie. ― Am cumpărat, scumpa mea. Ce face bărbatul? - a Întrebat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
său, să o liniștească pe biata mamă. Aceasta bănuia că totul se terminase cu bine dar, ca orice mamă, mai purta încă îngrijorări ce veneau și din alte sfere ale existenței ei pe pământ. Olga ieși să o liniștească: - Gata, tanti Clemansa! Ina e mamă, dumneavoastră bunică! Aveți un nepot pe cinste! - Cum se simte Ina? - A fost o naștere mai dificilă, dar acum se simte bine. Mi-a cerut să-și vadă copilul. I l-am dus, l-a văzut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu-ți lipsească nimica, să nu regreți că... Tăcu. Știa că Grigore știe cât n-a iubit-o ea pe Nadina și nu voia să-i pomenească tocmai acuma despre ea. Grigore, ca niciodată, răspunse: ― În privința regretelor, fii liniștită, dragă tanti! Tânărul Iuga ceru o întîlnire lui Gogu Ionescu. Se întîlniră a doua zi la club. Gogu era consternat. Nu pricepea nimic. A rămas îngrozit când i-a spus Nadina. Cum e posibil? El îi credea în cea mai dulce armonie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atât mai mult ce a făcut Nadina. El, pentru respectul sentimentelor lui, nu vrea să-și amintească decât lucrurile de care n-are nevoie să roșească. O fi o prostie acest fel de a privi viața, dar el... În zadar, tanti Mariuca nu se potoli până ce nu-i zugrăvi și pe ceilalți patru domnișori care s-au bucurat de grațiile Nadinei. Ș-apoi, în fiece zi revenea cu cîte-un amănunt, cu câte o știre nouă, primită caldă de la vreo prietenă binevoitoare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sunt expertă. — Dă-mi și mie, căută s-o abată Papi. Poate așa m-o iubi și pe mine cineva... Le azvârli bucățelele una câte una, găsind porecle pentru fiecare : ia de-aici, cârlionțatule, hai și tu, Piticot, na-ți, tanti Aglaia... Termină și-și scutură palmele cu satisfacție, apoi o privi cu luare-aminte : Auzi, fată, ia fă-te-ncoa’ ! Îi atinse fața cu vârfurile degetelor, le mirosi și, pentru a nu greși, le puse pe vârful limbii. — Să mor io
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-am lăsat antrenată într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI Testul nr. 10 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Casa cu molii n-avea însă asemenea instalații moderne, pe care tanti Ghenca le disprețuia, zicând: „Iaca, și bunicul au trăit și fără baie în casă și a fost bine! Ați venit dvs. mai cu moț!” [...] Aștepta dejunul adus pe o table à roulettes din planuri de cristal gros, în boluri și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de scăpare..." (A., 72 ani, Râmnicu Sărat). În cazul turnării cositorului aflăm că răul primește mai multe reprezentări concrete: diavol, oaie, pisică, șarpe. "Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!"161. Din această perspectivă, a rațiunilor care stau la baza consultării magicienilor și prezicătorilor, atât magia, cât și divinația se aseamănă foarte mult. Cele două se bazează pe un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
uiti cum o ișât la băiet! Ai o fetiță mata prubuluită. Iote ce cununie frumoasă ai! Ai o cununie disfăcută șî dischisă, uiti! Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!" "Ii, uiti ci drum frumos, șî matali ești aista. Da' vrei sî pleci cu un barbat mai scurt șî unu mai înalt ca matali... Aceala scurt vra să-ț
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot ce scrie este modelul celor de unde provine în formarea și afirmarea actualilor și viitoarelor talente în devenire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu mă mai interesa... mai îl goneam și eu...”. Acesta este văzut într-o dimineață de fata inculpatei în momentul în care părăsea apartamentul victimei. Fetița îi relatează mamei cele văzute: „Mami, știi unde a fost V.?... a fost la tanti O...”. În acel moment inculpata se duce la vecină să lămurească situația: „Nu știi că este o panaramă (concubinul), mă cert mereu cu el, de ce îmi faci și tu probleme, discuții..., ea fiind luată în freză, băuse toată noaptea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața, dar n-a convins-o; Am plecat cu mama și tata și cățelul și purcelul și tanti Mărioara și spune tu dac-a mai rămas careva); tiparul copulativ obișnuit în cazul enumerărilor (conector între elemente, cu excepția ultimelor două, legate prin și) este, de regulă, închis. O situație specială este aceea în care enunțul cuprinzând o enumerare (realizată
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se aduna la hora satului. Informații despre sărbătorile de iarnă de la tanti Sofica, 42 de ani. -Spune-mi tanti Sofica cum se desfășurau sărbătorile de iarnă în timpul dumitale? -Spiritul sărbătorilor se simțea încă de pe la Sfântul Andrei, pe la 30 noiembrie, când încercam să ne găsim tovarășii cu care să facem piesele pentru Anul Nou
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se aduna la hora satului. Informații despre sărbătorile de iarnă de la tanti Sofica, 42 de ani. -Spune-mi tanti Sofica cum se desfășurau sărbătorile de iarnă în timpul dumitale? -Spiritul sărbătorilor se simțea încă de pe la Sfântul Andrei, pe la 30 noiembrie, când încercam să ne găsim tovarășii cu care să facem piesele pentru Anul Nou. -În ce constau piesele pe care
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Realizați structura morfematică a cuvintelor oamenilor și am desenat. Testul nr. 4 Se dă textul: ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel? Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? Da cum? Marinal... Ei! Ziceți voi cum știți; eu zic cum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din text. 4. Alcătuiți patru enunțuri în care să demonstrați polisemia verbului a ține. 5. Transcrieți din text un substantiv în cazul vocativ, o interjecție, un adverb relativ și un adjectiv pronominal posesiv. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: paie, tanti, -i, asta. 7. Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite și precizați valorile respective. 8. Transcrieți din text o propoziție subordonată introdusă prin adverbul relativ cum și precizați-i felul. Testul nr. 5 Se dă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cartier, blocând intrarea in scara blocului. Într-un bloc de locuințe este o mare lipsă de bun simț să lași să se trântească ușa de la intrare. Să râdem cu Mia! Ionel sună la ușa vecinei de la parter. Aceasta deschide. Tanti, vă rog să-mi dați și mie mingea! Dar unde este? În bucătăria dumneavoastră. Dar cum a ajuns acolo? Prin geam. V.2. LA ȘCOALĂ Mulți spun că nu le place la școală. De ce oare? Si Miei i se parea
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
exilului. Mărturia lui Ovidiu din Tristia (II, 207-212) precizează că două delicte au fost pricina relegării sale, anume carmen și error. Iată versurile sale: "Perdiderint cum me duo crimina, carmen et error, / Alterius facti culpa silenda mihi / Nam non sunt tanti renovem ut tua vulnera, Caesar, / Quem nimio plus est indoluisse semel. / Altera pars superest qua turpi carmine factus / Arguor obsceni doctor adulterii" (Tristia II, 207-212). După cum se vede, poetul se abține să dezvăluie conținutul termenului error pentru a nu deschide
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
figură de stil. Când a spus-o, poetul trebuie să fi fost perfect conștient de acest lucru, într-atât încât exclamă: "o, de n-aș fi avut un rol atât de mare în a-i fi provocat moartea!" (Nec fuero tanti!). Adevărul este că Ovidiu exagerează atunci când consideră că moartea lui Paulus a fost provocată de intervențiile acestuia pe lângă Augustus, la rugămintea sa, pentru a-i obține un loc mai bun de exil. Profunda durere exprimată de Ovidiu la moartea lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
maiestatis eius foeda sugillatio, abdicatio Postumi Agrippae post adoptionem, desiderium post relegationem, inde suspicio in Fabium arcanorumque proditionem, hinc uxoris et Tiberi cogitationes, suprema eius cura". 415 Ex Ponto, IV, VI, 5-14. În RIPERT: Fabiae laus (v. 9); Nec fueram tanti (v. 12: "moi qui ne valais pas un si haut prix"). 416 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 380. 417 E. PARATORE, op. cit., p. 498. 418 Vezi supra p. 105, teză preluată din D'Elia. 419 Vezi USSANI, ibid. (cf. Ex
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, vol. I, pp. 293-307. Șeicaru, Pamfil, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000. Ștefănescu, Paul, Mari scandaluri financiare, Editura Saeculum Vizual, București, 2002. Tănase Stelian, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005. Tătărescu, Gh., Guvernul de mâine, Scrisul Românesc SA, Craiova, 1930. Teodor, Pompiliu, Istorici români și probleme istorice, fundația culturală "Cele trei Crișuri," Oradea, 1993. Tismăneanu, Vladimir, Arheologia terorii, Editura Eminescu, București, 1992. Tuluș, Arthur, "Cereri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. 743 Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 297. 744 "Monitorul Oficial", partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 1, ședința din 15 iunie 1931, pp. 30, 33. 745 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 236; Stelian Tănase, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas, București, 2005, p. 289. 746 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 747 Idem, nr. 1085, 1087; 28, 30 septembrie 1934; pp. 1, 1. 748 Federația Comunistă Balcanică, înființată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]