2,374 matches
-
fel f)cut), încât s) vizeze atragerea și p)strarea electoratului. Pentru că un partid s) aib) succes electoral, politica să nu poate fi, pur și simplu, cea pe care liderii s)i o consider) a fi cea mai bun) pentru tar). Politică trebuie s) fie în așa fel alc)tuit), încât s) vizeze, cel putin parțial, obiectivul câștig)rii alegerilor. În mod similar, cu un num)r de state aproximativ egal, strategia este cel puțin în parte f)cut) pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
chiar în timp ce-i deplâng riscurile. Preludiul Primului R)zboi Mondial ofer) exemple izbitoare. Aproximativa egalitate a partenerilor de alianț) i-a f)cut s) fie strâns interdependenți. Interdependenta aliaților, plus intensitatea competiției dintre cele dou) tabere, însemna c), în timp ce orice tar) își putea angaja asociații, nici una, din nici o tab)r), nu putea exercita controlul. Dac) Austro-Ungaria marșa, Germania trebuia s) urmeze; disoluția Imperiului Austro-Ungar ar fi l)sat Germania singur) în mijlocul Europei. Dac) Franța marșa, Rusia trebuia s) urmeze; o victorie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
câteva exemple. În cei 29 de ani care au urmat relu)rii, din anul 1943, decern)rilor Premiilor Nobel destinate științei, americanii au câștigat 86 din cele 178 acordate (Smith și Karlesky 1977, p. 4). În 1976, am devenit prima tar) din lume care a luat toate Premiile Nobel. (Acest lucru bineînțeles c) a condus la apariția unor articole în preș), care avertizau c) ar urma un iminent declin al supremației științifice și culturale americane, în parte deoarece celelalte ț)ri
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
avansate. Pentru patru motive, acest lucru nu mai este cu ușurinț) posibil. Mai întâi, complexitatea tehnologiei zilelor noastre las) s) se înțeleag) c) înaltă specializare pe anumite chestiuni poate fi arareori separat) de competență din alte domenii. Cum poate o tar) s) fie pe locul întâi, în privința oric)rui tip de tehnologie complicat), f)r) a avea un acces deplin la cele mai sofisticate computere? Ț)ri la fel de avansate precum Uniunea Sovietic) și Franța au resimțit dificult)țile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o jum)țațe din produsul nostru național brut, ea este totuși nevoit) s) fac) mari eforturi pentru a r)mane în curs). Se poate presupune c) întrebarea care trebuie pus) nu este dac) o a treia sau o a patra tar) va p)trunde în cercul marilor puteri într-un viitor previzibil, ci mai degrab) dac) Uniunea Sovietic) poate ține pasul. Uniunea Sovietic), de la r)zboi încoace, a fost capabil) s) se ia la întrecere cu Statele Unite, în anumite p)rți
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un influent articol din 1958, Albert Wohlstetter avertiza asupra pericolelor pe care le-ar putea aduce o ,,delicat) balant) a terorii”. Acele pericole pot fi atrase asupra ț)rilor care dețin forțe nucleare neînsemnate, într-o situație în care o tar) ar fi tentat) s)-si îndrepte preventiv armele împotriva unui advesar considerat a fi temporar vulnerabil. Trebuie s) se adauge și faptul c) aceste pericole nu au ap)rut în realitate. Se impune o reconsiderare a problemei prolifer)rii nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
r, depind, în privința exercit)rii conducerii lor, de asentimentul - mai mult sau mai putin voluntar - al supușilor lor. Dac) orice ordin ar fi întâmpinat cu o demoralizant) lips) de interes, nici un guvern)mânt nu ar putea conduce. Iar dac) o tar), din pricina dezordinii sale interne și a lipsei de coerent), este incapabil) s) se guverneze singur), nici o un detașament str)în, oricare ar fi forța militar) de sub comanda sa, nu poate, în mod rezonabil, speră s) fac) acest lucru. Dac) problema
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
comanda sa, nu poate, în mod rezonabil, speră s) fac) acest lucru. Dac) problema este insurecția, atunci se pot cu greu nutri speranțe în leg)tur) cu faptul c) o armat) str)în) va fi în stare s) pacifice o tar) incapabil) s) se guverneze singur). Forță militar), folosit) pe plan internațional, reprezint) un mijloc de instituire a controlului asupra unui teritoriu, si nu unul de exercitare a acestuia în interiorul respectivului teritoriu. Amenințarea unei națiuni, de a face uz de forță
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au combinat resursele militare cu instrumentele politice (cf. Huntington 1962, p. 28). Forțele militare, fie ele de natur) intern) sau extern), sunt insuficiente, dac) se are în vedere sarcina pacific)rii, ele fiind cu atat mai insuficiente, cu cât o tar) este scindat) de facțiuni, în timp ce locuitorii ei sunt angajați politic, si activi. Unele evenimente pot reprezenta o schimbare; altele sunt doar simpl) repetare. Dificultatea experimentat) de Statele Unite, în încercarea lor de a a aduce pacea în Vietnam, si de a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
economice este, din când în când, extrem de necesar). Cine o va asigura? În privința celei mai mari p)rți a cazurilor importante - cele de o extins) important) economic), și cele care ameninț) s) explodeze în violent) militar) - Statele Unite reprezint) adesea singură tar) având o șans) rezonabil) de a interveni efectiv. În cazul acestor chestiuni, o șans) rezonabil) s-ar putea s) nu fie una considerabil). Acordând un oarecare ajutor, noi realmente dobândim un anume control. Influent)m strategiile politico-militare pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de dominația economic), decât de guvern)mântul politic (1970, pp. xxxiv-xxxv). Pentru o discuție asupra acestor chestiuni, vezi capitolul 4, partea a III-a. În loc s) procedeze astfel, Galtung ofer) exemple care adesea se dovedesc a fi bizare. ,,Când o tar) ofer) tractoare contra petrol”, spune el, ,,ea își dezvolt) capacitatea de a fi produc)toare de tractoare”, având posibilitatea de a fi produc)toare de tancuri, ca pe o eventual) reprofilare (1971, p. 98). El las) de-o parte faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
contra petrol”, spune el, ,,ea își dezvolt) capacitatea de a fi produc)toare de tractoare”, având posibilitatea de a fi produc)toare de tancuri, ca pe o eventual) reprofilare (1971, p. 98). El las) de-o parte faptul c) o tar) export) tractoare contra petrol doar dac) și-a dezvoltat deja o industrie a meterialului rulant. Se pare c) el dovedește s) sugereze c) s)racii îi fac pe bogați s)-si poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu a fost o colonie, ci o semicolonie împ)rțit) între câțiva st)pani imperiali. Prin urmare, nu doar o singur) tar) imperial) a fost motivat) s) promoveze dezvoltarea Chinei, iar acest lucru, remarc) Mao, vine în completarea explic)rii neuniformei sale ,,dezvolt)ri economice, politice și culturale” (1939, p. 81). Cu toate acestea, conflictul dintre st)panii imperiali a încurajat conflictele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) dureze! În raportul susținut în cadrul Celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Chou a identificat Statele Unite și URSS ca fiind cele dou) ț)ri imperialiste ,,în lupt) pentru hegemonie”, referindu-se la ultima că la o ,,tar) socialist-imperialist)” (Chou, 1 septembrie 1973, p.6). Am considerat urm)toarele lucr)ri care trateaz) chestiuni legate de teoria sistemelor și de cibernetic) deosebit de utile: Angyal (1939), Ashby (1956), Bertalanffy (1968), Buckley (1968), Nadel (1957), Smith (1956 și 1966), Watzlawick
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Depresiune din 1929 - 1933. internaționale de capital, pe o perioadă destul de vastă și fără precedent, marcată de o sp ectaculoasă creștere a lor. Transformările din acea perioadă s-au făcut simțite în toate cele trei direcții specifice ale globalizării: dereglemen tar ea, prin creșterea volumului de operațiuni financiare transfrontaliere și apariția societăților cu ca rac ter transnațional; decompartimentarea, prin întrepătrunderea activităților financiare cu cele bancare și nu numai, și nu în cele din urmă, dezintermedierea sau reintermedierea manifestată prin creștere a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
p olitică înclinată spre integrarea globală. O importantă realizare a globalizării a fost însă rapida creștere eco nomică înregistrată pe parcursul secolului al X X lea, creștere ce a avut loc în mai multe state, dar și în economiile în dezvol tar e. Aceste economii în dezvoltare și au câștigat numele de economii de piață emergen te. „Acest proces a dus media produsului global pe cap de locuitor la mai mult de o triplare în a doua jumătate a secolului trecut“. Putem
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
multinaționale, p reo cuparea majoră a inves titorilor, chiar și a celor orientați spre pieț ele naționale o constituie liber tatea de a transfera atât fondurile financiare, câ t și profiturile realizate. Un alt factor important pentru țările în dezvol tar e sau aflate în tranziție, ale căror piețe interne de capital nu sunt suficient dezvoltate, îl constituie faptul că globalizarea financiară po ate reduce costul de investi ții ale firmelor și băncilor solvabile. Acest f act or pare să fi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și mai mult ideea că astfel de riscuri au fost, pur și simplu, greșit înțel ese de cele mai multe dintre gu verne și de Fondul Monetar Internațional (FMI), ca re au promovat liberali zarea conturilor de capital în țările în dezvol tar e de la începutul anilor 1990. Băncile și firmele naționale care au promovat a gre siv liberalizarea financiară în Thailanda și Coreea, în aceeași perioadă, er au sigure că vor avea de câș tigat. Dar, acum, este evident că, având în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare, a sporit atractivitatea acest or teorii. 2.2.4.2. Globalizarea financiară din perspectiv a s tatului-națiune Este evident că omenirea se îndreaptă, tot mai rap id, spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate, la nivel plane tar , a unor identități, care va funcționa cu norme și standarde comune. Elementele specifice ale fiecărui participant vor contribui la realizarea unui echilibru internațional, la nivel macrostructural, în funcție de resursele propri i ș i de capacitatea de utilizare a acestora de fiecare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
celor mai sărace țări din lum e. Operațiunile asocia ției sunt concentrate, în special, în Asia de S ud și în țările din Africa Sub sahariană. Împreună, aceste regiuni totalizează 72 % din portofoliul res tant al Asociației Internaționale pentru Dezvol tar e. Regiunea reprezentată de America Latină și Caraibe primește cea mai mare cotă de finanțare BIRD, fiind urmate d e ț ările din Europa și Asia Centrală. Corporația Financiară Internațională (IF C) și Agenția de Garan tare a Investițiilor Multilaterale (MIGA) sunt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creditelor suprime. Context și evolu ție Între 2004 și 2006, dobânda de referință a băncii centrale ameri cane (FED) a urcat de la 1 %, la 5,35 %, generâ nd o încetinire puternică a activității de pe piața imobiliară rezidențială din Statele Unite. Proprie tarii de locuințe achiziționate pe credit, dint re care mulți de-abia puteau să și plătească rata lunară la bancă în momentul î n c are dobânda era scă zută, au început să intre în incapacitate de pl ată . Numărul creditelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au avut nevoie să sprijine - sau să ia pe bilanțurile lor - fondurile de piață monetară pe care le au sponsorizat. Ca răspuns, cererea pentru fondurile interbancare în dolari a crescut, făcând ca și creditele pe termen scurt de pe piețele mone tar e să înregistreze creșteri. Turbulențele economice s-au răspândit rapid în sistemul financiar mondial. În timp ce băncile și au făcut provizii de lichiditate, spread-urile Libor OIS la dolari americani au crescut de la nivelu ri deja ridicate, de la aproximativ 80 de puncte
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
trupuri de atleți desăvîrșiți, își pun proteze caraghioase în gură și-și dau singuri pumni în față ca să se frăgezească. În urletele sălii începe războiul. Se mîngîie cu niște scatoalce, cu ceva picioare la cotoare și se înșfacă la trîntă. Tari amîndoi, unul dă cu cotul și deschide robinetul la borș. Dar și celălalt știe să facă exact același lucru. Acum este borș peste tot. Se luptă care să fie deasupra, călare. Cînd este negrul, cînd este albul deasupra. O înverșunare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
investiții în domenii care înseamn... valoare adăugat... înalt.... Deși aflat... la nivel de dezvoltare mult inferior fâț... de media din UE, România se confrunt... cu provoc...ri economice asem...n...toare cu ale multor ț...ri membre ale Uniunii. O tar... care își propune s... aib... o creștere durabil... medie de 5-6% anual, de-a lungul unei perioade lungi (pentru a reduce decalajele) are nevoie de o economisire și o investiție productiv... intern... considerabile, de inovație. Această ne-ar permite s
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
nervozitate și neliniștile ar fi mult atenuate. Dar tendințele sunt altele; prognozele, influențate și de persistentă nivelului înalt al prețului la combustibili, indic... o creștere medie în UE sub 2% anual și adâncirea dificult...ților bugetare. În aceste circumstanțe, fiecare tar... membr... a Uniunii caut... soluții individuale, atât cât permite regulile comune și uneori forțându-le - ca în cazul Pactului de Stabilitate Financiar... (care prevede limită de deficit bugetar de 3%). Concluziile raportului Kok sunt lecții pentru România extrase din tumultul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]