2,061 matches
-
mâna, coană Joițico, nu vă supărați. (foarte cu binișorul.) Este cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar voi să vă vorbească... dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură... Am mințit... nu-i adevărat că-l cheamă miniștrii. Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nervos... după o pauză, se scoală zâmbind, se șterge la ochi și răsuflă tare.) A!... mi-a trecut... Fănică! (suie repede scările la dreapta și dispare.) SCENA XI Tipătescu: (singur) (intră repede din fund) A înnebunit Ghiță? Mă trimite la telegraf pentru nimica... Îmi face farse? Ce însemnează... Și Zoe... unde e Zoe? (se uită n toate părțile și iese repede în dreapta.) SCENA XII Trahanache și Dandanache vin din dreapta din grădină, planul al treilea Trahanache: A! Aici la noi, stimabile, a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt de acord "dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi". Ei trimit la "centru" o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
altor elemente. Așadar, deficitul de putere îi impune să fie rezervat. Bătrînețea, lasă să se înțeleagă poetul, e constrîngătoare, se confruntă cu o dublă limită, teama de viitor și nostalgia după tinerețe: „îngeri, deasupra cetății,/ Emotive,/ Despre ceva mai nou?// Telegraf,/ Telefon din sfere.../ Sunt lipsuri/ în sîngele meu”. Am spus „nu se mai poate mișca”; trebuie, iată, să adaug și că nimic nu-l mai mișcă! Bacovia cere să fie „lăsat în secret”, adică lăsat în pace. Vrea așa ceva doar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mohor) e întru totul corect. în Personalități ale științei (1977), articolul despre Guglielmo Marconi (1874-1937) prezintă, cum era și firesc, moștenirea științifică a acestuia și nu pomenește deloc de cea financiară: „Realizări în domeniul telegrafiei fără fir. A brevetat invenția telegrafului fără fir (1896). Considerat inventatorul radioului. A realizat prima transmisiune radio telegrafică peste Oceanul Atlantic (1901). A utilizat, primul, în forma existentă și astăzi, antena de emisie și a găsit metode pentru mărirea directivității. A studiat radiocomunicațiile pe unde scurte și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Alexandru Mușat cel Bun", iar tatăl său a devenit "George cavaler de Eminovici, castelan ereditar al Regnului Poloniei"7. În celelalte ocazii, fiind deplin conștient, nu s-a rușinat de originea lui țărănească. În polemicele purtate cu ziarele "Românul" și "Telegraful", din București, el a mărturisit: "Scriitorul acestor șire e însuși neam de țăran... și a ținut coarnele plugului, pe moșie părintească" ("Timpul", 15.1.1878). Iar altădată: "Vă asigur că între strămoșii din țara de sus a Moldovei, de care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). — Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a întocmit relatări despre mari invenții și realizări (locomotiva, telegraful, automobilul, avionul, Canalul Suez etc.), a făcut prelucrări din folclorul românesc, indian, arab, grec, german, danez, francez sau a repovestit capodopere literare aparținând lui Homer, Defoe, Swift, Schiller, Goethe, Gogol, Mark Twain, Sienkiewicz. Zeci de astfel de broșuri au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
schimbări nu este, desigur, mai puțin spectaculoasă, dar gradul lor de uzură este incomparabil mai mic decât al mijloacelor materiale și al vectorilor productivi. În decurs de numai un secol au dispărut mașina cu vapori care a realizat revoluția industrială, telegraful, industriile bazate pe cărbune și transportul animal, s-au schimbat fundamental habitatul uman și majoritatea profesiilor existente la începutul secolului trecut, iar imperiul Guttenberg este puternic clătinat de noile mijloace electronice de producere și difuzare a informației. Cu toate acestea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cele mai crude, mi se pare că este a merge cam departe... [...]; dacă aveți de gînd să mergeți la teatru cînd se va reprezenta O noapte furtunoasă, lăsați-vă acasă nevestele și fetele." Din aceeași perspectivă se alarma și ziarul Telegraful (referind la imoralitatea piesei, aluziunile politice parte plagiate, tipul cel mai reușit al imoralității celei mai lascive) și chiar Slavici atrăgea atenția în Timpul că "sunt lucruri pe care chiar și în farsă numai cu multă băgare de seamă le putem
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Saccard [Zola, LC, p.41]. Remodelarea haussmanniană le sugerează artiștilor o nouă imagine a capitalei care se exprimă prin introducerea a noi teme, genuri literare și ne-literare, spații, personaje, raporturi, sărbători, neliniști. Modernizarea comunicațiilor, a ritmului difuzării informațiilor prin telegraf, prin ziare și afișe răspunde necesității tipic pariziene de noutate și senzație. Toate acestea duc la afirmarea unui nou oraș "Parisul eveniment" [Valéry, 1996, p.56], cu importanță capitala și cu semnificația pe care istoria, literatura și arta le reține
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Prometeu” (1934-1939); din 1920 până în 1937 e redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
H. Heine, Viitorul Germaniei, București, 1944; E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov, București, 1951 (în colaborare cu V. Blok). Repere bibliografice: D. Nanu, „Lădița cu necazuri”, SBR, 1919, 16; Carol Drimer, A.A. Luca, „Telegraful”, 1925, 514, 518, 523; A. P. Samson, „Poeme evreiești”, RP, 1930, 3612; S. Podoleanu, 60 scriitori, 23-26; [Camil Petrescu], La porțile împărătești, „Football”, 1937, 1; I. Peltz, „Lădița cu necazuri”, „Drapelul”, 1945, 231; Ion Pas, Prezențe, București, 1968, 241-242; Streinu, Pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
T. Maiorescu) debutează prin lovirea lui Eminescu. Frunze găsite prin volume, semnat Rienzi, analizează poemul Călin (File din poveste) cu o totală lipsă de înțelegere a artei eminesciene, redusă, iritat, la „idei bolnave”, transpuse în „cuvinte pocite”. Este reprodus, după „Telegraful”, un portret insultător pe care N.D. Xenopol îl făcea marelui poet. În 1883, coincizând în mod nefericit cu îmbolnăvirea poetului, apărea epigrama care a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva lui Macedonski și i-a hotărât destinul în epocă. În 1890
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
valorilor și modurilor de expresie ale unei culturi pot modifica societatea. De asemenea, descoperirile științifice pot produce și, de cele mai multe ori produc, tehnologii noi. De exemplu, progresul obținut în fizică la începutul secolului al 19-lea a făcut posibil invenția telegrafului și telefonului. Noi credințe și noi valori pot de asemenea aduce schimbarea. De pildă, Max Weber a argumentat rolul potențialul al ideilor în schimbarea socială. Accentul pus de protestantism pe munca stăruitoare și amânarea gratificației au creat mediul favorabil pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Însă, în urma asigurărilor d-lui Carp, cum că va dezavua ceea ce a și făcut în numărul de azi al oficioasei pe d. Eminescu, autorul articolului în chestiune, d. Vernescu și-a retras demisiunea. Uite popa, nu e popa.” Alt ziar, „Telegraful”, adaugă: „d-nii Carp și Theodor Rosetti, față cu dl. Laurian, i-au declarat că articolul privește pe d. Eminescu...”. Ziarul „România liberă”, oficiosul noii coaliții guvernamentale, al cărei director este D. A. Laurian, prieten cu poetul (va rosti un discurs emioționant
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
drept pătrunde din ce în ce mai mult în cultura noastră și va cunoaște o mare dezvoltare începând cu anii '60, sub numele de "dezvoltare personală". Capitalism și socialism 1. Apariția mașinismului lansează prima revoluție industrială (industria textilă, mașina cu vapori, metalurgia, căile ferate, telegraful). Ea va fi urmată de alte revoluții industriale, până astăzi. Capitalismul liberal care organizează procesul economic funcționează urmând modelul homo aeconomicus. Este imaginea producătorului și a consumatorului care, în orice împrejurări, urmăresc să își maximizeze interesele: să vândă cu cel
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
apropiat astfel de curentul de la „Dacia literară”, dar s-a și deosebit de acesta prin persistența ideilor iluministe, prin interesul pentru cultura germană și prin respingerea culturii franceze, considerată revoluționară. Într-o a doua etapă, după 1870, alături de alte publicații periodice („Telegraful român”, „Albina Carpaților”, „Observatoriul”, „Tribuna”), a sprijinit, mai ales prin intervențiile publicistice ale lui G. Barițiu, I. Mureșianu și, mai târziu, ale lui G. Bogdan-Duică, orientarea spre realismul popular, specifică literaturii din Transilvania. După 1900, G. de T. devine un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
procese chimice și mecanice a fost inventată în anii 1820, pentru ca, în 1880, să fie perfecționată o metodă de reproducere a fotografiilor în presa scrisă. Mai mult, fotografia a dus la dezvoltarea unui nou mijloc de comunicare de masă, filmul. Telegraful, introdus în 1844, a fost prima tehnologie de telecomunicație. A revoluționat culegerea știrilor și a dat naștere altor mijloace importante: telefonul în 1876, telegraful fără fir în 1897, radioul în 1906 și televiziunea în anii 1920. Presa scrisă a fost
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
scrisă. Mai mult, fotografia a dus la dezvoltarea unui nou mijloc de comunicare de masă, filmul. Telegraful, introdus în 1844, a fost prima tehnologie de telecomunicație. A revoluționat culegerea știrilor și a dat naștere altor mijloace importante: telefonul în 1876, telegraful fără fir în 1897, radioul în 1906 și televiziunea în anii 1920. Presa scrisă a fost mijlocul de comunicație dominant între anii 1830-1920. Filmele mute au devenit o formă populară de divertisment la începutul secolului al 20-lea, atingând apogeul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pe dînsele și izbutește, în sfîrșit, să se sature de ele. Pentru moment cumpără parfum și pudră; asta nu însemnează că n-ar fi gata să renunțe, de hatîrul unui chef social formidabil, la săpun, la drum de fier, la telegraf, medic, școală, la toate fleacurile urbane, la care se uită așa de des el cu viclean dispreț. Unul din cele mai clare efecte ale războiului a fost o strașnică pornire de țărănizare a Europei. Și țara cea mai perturbată și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
încărcare (dacă nu sunt suportate de importatorul nerezident și nici de transportatorii internaționali), eventualele taxe de export. Exportul de servicii cuprinde următoarele elemente: serviciile de transport de bunuri; serviciile de transport de călători; serviciile de asigurări; alte servicii (de comunicație-poștă, telegraf, telefon, radiodifuziune și televiziune; închirieri de filme și mijloace de transport, servicii de publicitate etc.). Importurile de bunuri cuprind elementele menționate la exporturi, privite însă din punctul de vedere al țării importatoare. Acestea sunt evaluate la prețurile CIF (cost insurance
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
câțiva apropiați și ceva gură-cască, l-au petrecut pe Noica pe ultimul drum, la Schitul Păltiniș, împreună cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, cel care a săvârșit slujba ortodoxă de înmormântare și care a ținut un cuvânt de rămas-bun, publicat apoi în Telegraful Român, mensual al Mitropoliei Ardealului care era distribuit doar credincioșilor, în circuit închis, în care apăreau surprinzătoare referiri la volumul interbelic De Caelo, cu aromele lui interzise și câteva accente creștine de care Noica s-a dezis toată viața. Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
relațiilor de bună-vecinătate. Planul prevedea semnarea unui tratat de bună-vecinătate între cele două state, completat de crearea unei uniuni economice a Palestinei, care să le asigure dezvoltarea graduală, prin folosirea unei monede unice, exploatarea în comun a căilor ferate, poștă, telegraful și porturile Haifa și Jaffa. Conform Planului Majoritar, din punct de vedere teritorial, Palestina trebuia să fie împărțită în șase regiuni: 3 reprezentând 56% din suprafața teritoriilor palestiniene ar fi trebuit să fie acordate statului evreu, celelalte 3 în proporție
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
post. Taina nunței sau a cununiei, Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4, Chișinău, 1925; Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, 1937. Repere bibliografice: Gh. Cunescu, Mitropolitul Gurie al Basarabiei - iubitor al cărții românești, „Telegraful român”, 1992, 45-48; Păcurariu, Dicț. teolog., 193-194; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 236. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]