21,512 matches
-
spunea că Vic tocmai plecase cu jeep-ul. Unde? Întreba ea. Nu a spus, i se răspundea. Seara, Vic ajungea tot mai tîrziu acasă, iar ea nu Îndrăznea să-l Întrebe ce făcuse, unde Întîrziase. Nu fiindcă s-ar fi temut de el, ci fiindcă se temea de răspunsul pe care l ar fi primit. Se temea că răspunsul acela i-ar fi pus apoi lui Vic viața În pericol. Telefonul sună tocmai În momentul cînd ar fi trebuit să-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jeep-ul. Unde? Întreba ea. Nu a spus, i se răspundea. Seara, Vic ajungea tot mai tîrziu acasă, iar ea nu Îndrăznea să-l Întrebe ce făcuse, unde Întîrziase. Nu fiindcă s-ar fi temut de el, ci fiindcă se temea de răspunsul pe care l ar fi primit. Se temea că răspunsul acela i-ar fi pus apoi lui Vic viața În pericol. Telefonul sună tocmai În momentul cînd ar fi trebuit să-i spună Marychkăi că, deși mama ei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
răspundea. Seara, Vic ajungea tot mai tîrziu acasă, iar ea nu Îndrăznea să-l Întrebe ce făcuse, unde Întîrziase. Nu fiindcă s-ar fi temut de el, ci fiindcă se temea de răspunsul pe care l ar fi primit. Se temea că răspunsul acela i-ar fi pus apoi lui Vic viața În pericol. Telefonul sună tocmai În momentul cînd ar fi trebuit să-i spună Marychkăi că, deși mama ei e o femeie drăguță și foarte de treabă, Como nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totuși Aurametrul orientat către cei pe lîngă care trecea. CÎnd ajunse În dreptul Christinei, se opri și o privi cu luare aminte. — Dumneata, spuse, dumneata... - rămase o clipă pe gînduri. CÎți ani ai? — Treizeci și trei! răspunse prompt Christina, ca și cum s-ar fi temut că, Întîrziind cu răspunsul, ar fi riscat să spună un număr greșit. Joanna-Jeni lăsă Aurametrul În grija uneia dintre doamnele membre ale comitetului de organizare, apoi, apropiindu-se de Christina, Începu să-i pipăie fruntea cu ambele mîini. — Aici e
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pic Încurcată, se văzu nevoită să precizeze: — Gata, s-a terminat, Polul Sud s-a Întors Înapoi la locul lui. Acum puteți pleca acasă, mai anunță ea și porni imediat către Dacia-papuc, cu o grabă suspectă, de parcă s-ar fi temut să nu i se ceară dovezi. Mulțimea aștepta În continuare Încremenită, neluîndu-i În seamă ultimele cuvinte, sau poate, zăpăciți de atîtea formule neobișnuite auzite pînă atunci, crezuseră că și acestea din urmă făceau parte din ritual, Încă nu ajunseseră la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întrebă pe Kiki. Da, răspunse el, vreau cu mami. Îl lăsă jos din brațe și, luîndu-l de mînă, porniră Încet Înapoi. Cei rămași În preajma Christinei, bătrînul chel, doamna Agneta, doamna Tamara, două din femeile anarhisto-comuniste și alți cîțiva, nu se temeau, aproape că nici nu se mirau, doar priveau, ca și cum ceea ce vedeau ar fi intrat În ordinea obișnuită, previzibilă a lucrurilor; un fapt lipsit de consecințe. Contemplau spectacolul acela Întrucîtva neobișnuit, cu dorința nemărturisită ca el să nu se termine niciodată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
arătau pumnul. Și despre acest vis, tovarășul Răutu mi-a spus că Înseamnă trădare. De altfel, orice vis i-aș fi povestit, mi ar fi spus același lucru, pentru a-mi intra În voie. Știa că cel mai tare mă tem de trădători. La un moment dat, corespondentul la Washington al agenției Agerpres a anunțat la radio Vocea Americii că „a ales libertatea“. Ceea ce Însemna că se vînduse imperialismului american pentru un pumn de dolari și nu mai voia să se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nici un fundament științific reuși să-i satisfacă Îndeajuns, pentru a se ocupa apoi de pregătirile de drum. Trebuiau să plece cît mai curînd din oraș, deoarece, În pofida asigurărilor Christinei că Marychka e o fată cinstită și deosebit de conștiincioasă, Pablo se temea că se va grăbi să-l denunțe la poliție, tocmai din cauză că era cinstită și deosebit de conștiincioasă. Cum nu aveau un plan precis, adunară În două valize haine groase, alimente și obiecte de folosință personală, și abia la urmă, cînd bagajele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
priviră Împreună cu el Într acolo. Nu, n-ar fi putut crede una ca asta - și se pregăti să le explice de ce. Mai Întîi oftă. Își mută greutatea corpului de pe un picior pe altul, privi În jur, ca și cum s-ar fi temut că mai aud și alții cuvintele importante pe care avea de gînd să le spună numai pentru urechile lor, apoi păru că s-a răzgîndit, spuse altceva. — A fost un om deosebit. Dumnezeu să o ierte! Era Însă clar că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Împrăștiară În toate părțile, ciripind ca niște păsărele alungate din cuibul lor. Bila albă se Întoarse din ricoșeu, lovi mantinela din stînga și veni pe diagonală pînă aproape de buzunarul din dreapta liniei de spargere. O urmărise În mod special, deoarece se temuse că neglijența loviturii l-ar putea costa un fault, dar și pentru a ști dacă are sau nu dreptul la push-out pentru următoarea lovitură. Abia În momentul următor observă că bila roșie lipsea! Sărise oare peste mantinelă, sau intrase Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cît mai ridicat, Pablo decise că omul cu fața verde era totuși Vic, deși se așteptase să arate cu totul altfel. Poate că tocmai vopseaua de pe chipul lui Îl făcea să pară mai În vîrstă. Prin urmare, nu se mai temea de el; l-ar fi privit chiar cu simpatie, dacă ar fi avut ocazia. Deocamdată, celălalt continua să-l mîne de la spate, mormăind nemulțumit cîte ceva, cînd trebuia să-i arate În ce direcție să o ia, dar Pablo era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obții bunăvoința unuia căruia nu ai ce să-i oferi, Îi ceri ceva ce nu are nici el. — Nenea acesta n-a lăsat nici un pic de apă aici? Întrebă. În sfîrșit, David catadicsi să vorbească. Spuse: — Ce-ți pasă? — Mă tem că o să crăpăm de sete. Remarca lui nu avu prea mare succes, David nu o comentă În nici un fel, așa că trebui să caute repede altceva, cîtă vreme Încă mai putea conta pe impresia că ar continua o discuție deja Începută
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întrebe ceva despre o cunoștință comună sau să-i dezvăluie anumite lucruri interesante din viața lui, care să le consolideze relația, numai că, În afară de Vic, nu aveau nici o altă cunoștință comună, iar despre Vic nu prea avea chef să vorbească, temîndu se că Michel i-ar cere amănunte care l-ar pune din nou În Încurcătură. Așa Încît găsi mai nimerit să-i vorbească despre sine. — Știi, de fapt și eu sunt homosexual, zise. Termină cu prostiile, parcă ziceai că ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cum s-a terminat revoluția. Ce s-a Întîmplat pînă la urmă? — A fost un experiment reușit În proporție de aproximativ nouăzeci la sută. Firește că au existat și unele probleme, ca În orice experiment. La un moment, ne-am temut chiar că experimentul va eșua, totuși pînă la urmă s-a terminat cu bine. Una din probleme au constituit-o dereglările neuropsihice reunite sub denumirea de „teroriști“. Termenul, cu o conotație mai curînd lirică, a fost lansat prin intermediul televiziunii publice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ocolind obiectul care-i stă În cale fără contur, lipsit de culoare, transparent, dizolvat În fantomele reveriei. Era un fel de amețeală plăcută, asemănătoare Întrucîtva senzației de plutire sau de zbor, adică implicînd pericolul permanent al căderii. Nu se mai temea de Michel. Dimpotrivă, Îl iubea și ar fi vrut să-l Îmbrățișeze ca pe un frate, deși acesta părea să nu se fi trezit Încă. Dintr-un motiv greu de explicat, simțea, În legătură cu asta, imboldul de a face cîteva mișcări
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
umeri, pentru a nu se lovi de tavanul grotei, Îl văzu pe Vic Într-un cotlon mai Îndepărtat, răsfoind preocupat un caiet. Avea aerul unui bătrînel de treabă care citește povești pentru nepoțeii lui. Nici de el nu se mai temea - de fapt, nu se mai temea de nimic! - și, drept urmare, se apropie să-l salute. — Bună dimineața! zise În șoaptă. — Bună dimineața, dar deocamdată e noapte. — Pentru mine e dimineață, fiindcă m-am trezit adineauri, explică Pablo, continuînd să vorbească
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de tavanul grotei, Îl văzu pe Vic Într-un cotlon mai Îndepărtat, răsfoind preocupat un caiet. Avea aerul unui bătrînel de treabă care citește povești pentru nepoțeii lui. Nici de el nu se mai temea - de fapt, nu se mai temea de nimic! - și, drept urmare, se apropie să-l salute. — Bună dimineața! zise În șoaptă. — Bună dimineața, dar deocamdată e noapte. — Pentru mine e dimineață, fiindcă m-am trezit adineauri, explică Pablo, continuînd să vorbească În șoaptă. Trebuie să-ți comunic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu bobinele acelea oribile pe cap. Maiorul Smith ar fi avut toate motivele să-l reclame superiorilor de la comandamentul Diviziei Pacific-Sud, dacă ar fi avut garanția că cei de acolo vor lua vreo măsură. Neștiind Însă cum vor reacționa, se temea de represalii, iar să trimită un raport nesemnat, nu-i stătea În caracter. Mai ales după ce constatase că, de mai multe luni, nici la rapoartele cifrate trimise către superiorii săi de la CIA nu primise vreun răspuns. Uitaseră cu totul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
parte, la făurirea omului nou, constructor al socialismului și comunismului, iar pe de altă parte, la noua ordine internațională. În acest context, România trebuie să joace un rol din ce În ce mai important. — Problema e ce facem cu tovarășul Cârlan? reveni maiorul. Mă tem să nu i se Întîmple ceva rău. — Vom analiza această problemă În prima ședință a Biroului Politic. Pablo se bătu nerăbdător cu palmele pe genunchi, semn că insistența maiorului Începuse să-l agaseze; ultimul său enunț constituia totodată concluzia finală
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să vă spun! Domnule, dar ce vreme!... Păi, de-aia e toamnă, nu? Ca să nu-l las să vorbească singur, am mormăit ceva drept răspuns. Pe scaunul din dreapta mea, Meluța se prefăcea că doarme. Cred că, În primul moment, se temuse și ea de același lucru ca și mine. Văzîndu-ne fără chef de conversație, noul pasager nu mai insistă. Doar Își drese glasul, tușind scurt, pentru a-și semnala disponibilitatea de a răspunde oricărei Întrebări despre destinația și scopul călătoriei sale
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Deputatul a Întîrziat, dar În cele din urmă a venit. Sau poate că nici nu era deputat. Un tip scurt și Îndesat, cu fălci de buldog, care Întorcea mereu capul Într-o parte și În alta, ca și cum s-ar fi temut că e urmărit. Ne căuta din priviri. Nu eram numai noi acolo, În afară de protestatarii de pe celălalt trotuar, mai așteptau vreo zece persoane cu tot felul de petiții, sau care aveau nevoie de „pile“ ca să-și rezolve cine știe ce probleme. CÎnd l-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pași, apoi sărea Înainte și lătra scurt, făcînd pe grozavul. — Dar celălalt prieten al tău, Vasile?... Parcă ziceai că și el scrie o carte. — Ah, săracul Bazil a murit, Dumnezeu să-l ierte, răspunse Pablo grăbit, de parcă s-ar fi temut că ea Îi va cere și alte detalii. Vestea nu o impresionă prea mult. Tăcu o vreme, molfăindu-și bomboana cu mentă - părea că se gîndește la ceva. Noi rămăseserăm amîndoi În picioare; nici nu am fi avut loc pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
luat-o înainte, se zgîrie pe ochi Roja, nu vă mai faceți sînge rău, dom’ Șef, îl încurajează Tîrnăcop, n-ați pierdut mare lucru, o să vedeți că adevărata Revoluție abia acuma o să înceapă. Naivule, îl ia Gulie peste picior, mă tem că s a și terminat deja, dar n-aveam de ales, a picat prost, nu iese întotdeauna așa cum îți planifici, trebuia să mai fi rămas puțin în zonă, alea erau clipele care anunțau schimbarea, dar nu mai aveam nici un pic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cele cîteva firicelele de păr care-i mijesc din nări, începutul de calviție, va trebui totuși să se bărbierească, să se aranjeze puțin, merita efortul, așteptase de o viață clipa asta. — Nu vrea să pornească nici în ruptul capului, mă tem că n-o s-o putem urni, zice domnul Președinte, și Sena nu așteaptă altă invitație, își desface capsele pufoaicei și-o leapădă pe un scaun aflat în apropiere, își suflecă mînecile cămășii, dînd la iveală două antebrațe bombate. — Treceți la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
caz de nevoie? Nu pentru asta s-a înarmat Piticul pînă în dinți atîția ani de zile? Ar fi păcat să capitulăm ca niște fete mari, tocmai acum cînd istoria ne oferă șansa ieșirii din anonimat. — Păcat sau nu, mă tem că nu vom putea face mare lucru, din nefericire sîntem deja vînduți, ți o spun pe șleau, chiar dacă s-ar putea să sune cinic. Asta ne-a fost întotdeauna soarta, am ținut întotdeauna morțiș ca alții să ne poarte de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]