2,094 matches
-
cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune de ansamblu asupra preocupărilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune de ansamblu asupra preocupărilor de cercetare din interiorul acesteia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune de ansamblu asupra preocupărilor de cercetare din interiorul acesteia și asupra rezultatelor științifice și a evoluției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune de ansamblu asupra preocupărilor de cercetare din interiorul acesteia și asupra rezultatelor științifice și a evoluției acestora în timp. De asemenea, poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
La un an după apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur L'application de L'analyse á la Probabilité des Décisions Rendues á la Pluralité des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur L'application de L'analyse á la Probabilité des Décisions Rendues á la Pluralité des Voix. În această lucrare avansează cele două rezultate care l-au făcut celebru, teorema majorităților ciclice și teorema juriului. Prima arată că, atunci când comparăm mai mult de două alternative pe perechi, în anumite profile de preferință, vom descoperi o preferință socială intranzitivă. Cel de-al doilea rezultat discută probabilitatea ca un grup să ajungă la o decizie corectă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Borda, Lhuilier, Nanson, Collin, Dodgson îi erau necunoscute lui Arrow<footnote Așa cum menționează și Urken (1991), abia în cea de-a doua ediție, a Social Choice and Individual Values, din 1963, Arrow se referă la Condorcet, dar nu și la teorema sa, a juriilor. footnote> și cercetătorilor în științele sociale; în al doilea rând, lucrările lui Lull și Cusanus erau necunoscute atât lui Arrow, cât și celorlalți autori menționați. Lucrarea lui Arrow este cea care, prin impactul ei, a dus în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este important. Această interpretare spune de fapt că economia bunăstării nu poate fi consistentă. Este suficient să acceptăm și altă informație decât preferința, și rezultatul lui Arrow nu mai apare. Indiferent de interpretarea pe care o dăm, importanța metodologică a teoremei este incontestabilă. În (1970a), Sen subliniază chiar acest aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz, să formulăm o predicție în privința rezultatelor, anume că exemplul specific luat în considerare nu va trece testul celor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi consistentă. Este suficient să acceptăm și altă informație decât preferința, și rezultatul lui Arrow nu mai apare. Indiferent de interpretarea pe care o dăm, importanța metodologică a teoremei este incontestabilă. În (1970a), Sen subliniază chiar acest aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz, să formulăm o predicție în privința rezultatelor, anume că exemplul specific luat în considerare nu va trece testul celor patru condiții, chiar și fără a-l examina. Teorema este complet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz, să formulăm o predicție în privința rezultatelor, anume că exemplul specific luat în considerare nu va trece testul celor patru condiții, chiar și fără a-l examina. Teorema este complet generală în nihilismul ei și ne scutește de la o îndelungată (și poate fără sfârșit) căutare” [Sen, 1970a, p. 40]. În aceeași direcție, Plott (1976) nota importanța rezultatului lui Arrow: „Subiectul a debutat cu ceea ce a părut o problemă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema Gibbard-Satterthwaite, și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema Gibbard-Satterthwaite, și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema Gibbard-Satterthwaite, și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când numărul indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema Gibbard-Satterthwaite, și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când numărul indivizilor este finit și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian”. Motivația acestei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian”. Motivația acestei redenumiri este, în cuvintele autorului, aceea de a renunța la termenul, „mult mai puțin clar, de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian”. Motivația acestei redenumiri este, în cuvintele autorului, aceea de a renunța la termenul, „mult mai puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]