4,773 matches
-
și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează câmpul de cercetare naratologic, așa cum spune Gerald Prince , la limita dintre narațiune și non-narațiune sau dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune în acest fel transpunerea obiectelor pe suporturi media într-un cod secundar. Există teoreticieni care resping ideea de mediu transmisiv ca simplă imagine a unui canal prin care informația trece, fără a fi afectată de specificitatea lui. Se subliniază astfel o axiomă din teoriile media contemporane despre materialitatea mediului, despre afordanțele sau posibilitățile sale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pentru un balet, pentru subiectul unui roman, pentru o scenă de teatru sau film. Citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și dincolo de ele urmărim o poveste, de fiecare dată aceeași. Chatman mai observă însă că în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cheamă că suntem și tot identificare se cheamă că facem. Studiul modificărilor în identificările profunde ale actorilor sociali și studiul identității colective câștigă și mai mult în importanță, mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, în prezent avem de a face cu tendințe de substituire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată. O serie de idei se înlănțuie și ghidează structura cărții: Ce este schimbarea socială?, Care sunt formele schimbării sociale?, Cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o acutizare a dezbaterilor referitoare la amenințările aduse identității. Studiul modificărilor în identificările profunde ale actorilor sociali și deci studiul identității colective câștigă și mai mult în importanță, mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, avem de a face în prezent cu o tendință de înlocuire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată (vezi de exemplu Robertson, 1992, sau Ritzer,1993). Capitolul de față are un dublu rol. În primul rând, urmărim
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct de vedere metodologic să se poată vorbi de macro-procese și micro-procese sau, cum spune Valade, de tendințe majore și forțe discrete (vezi Boudon, 1997
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
extrem de influente. Această teză accentuează ideea creșterii dominației Statelor Unite în arena politică, militară, economică și culturală internațională și vorbește despre "stingerea" tradițiilor culturale locale sub invazia unor produse simbolice de proveniență occidentală. Datorită faptului că industriile culturale despre care vorbesc teoreticienii critici ai comunicării de masă se bazează pe un puternic suport publicitar (și deci comercial) care face ca aceste produse să devină extrem de seducătoare pentru consumatori, împrumutul de elemente culturale nespecifice (produse de consum, modele de comportament, stiluri în modă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de complementaritatea și coexistența celor două dimensiuni. Iată, așadar, că putem trece la o altă modalitate de clasificare a teoriilor globalizării (poate mai facilă) în funcție de consecințele pe care le antrenează. Trei sunt chipurile sau efectele recunoscute în prezent de majoritatea teoreticienilor globalizării: omogenizare, indigenizare și hibridizare. Fiecare din cele trei are trăsături urâte sau plăcute (adică valențe pozitive sau negative), în funcție de unghiul din care le privim: beneficiari sau perdanți. Pozițiile pot varia de la "nimeni nu câștigă, toată lumea pierde", la "toată lumea câștigă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
argumente de tip ontologic și epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din cauza lipsei de coordonare și a nesiguranței membrilor în demersurile diplomatice. Niciodată nu s-a pus problema în cadrul organizației de a crea o structură suprastatală sau federativă panafricană (deși au existat teorii de acest tip în perioada colonială, când anumiți teoreticieni africani simțeau că o uniune le-ar asigura mai multă forță). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că momentul dobândirii independenței era încă viu în amintirea colectivă, iar popoarele africane nu erau pregătite să renunțe la suveranitatea națională de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Verdictul zdrobitor a rămas, iar exegeții de mai târziu s-au aplecat asupra romanelor lui Lovinescu doar pentru a elucida misterul care face din îndrăznețul purtător de stindard al modernismului la noi un literator desuet, cu mult în urma criticului și teoreticianului cu același nume. Dar pentru Antonio Patraș, în cartea de față, cea mai gravă chestiune nu este dacă marele critic E. Lovinescu și-a ratat opera literară și de ce. Universitarul ieșean a inițiat în 2007 o serie de volume subintitulată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din provincie", se întoarce spre sfârșitul carierei, amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iată noutatea lecturii făcute de Antonio Patraș în Scriitorul și umbra sa. Câștigurile sunt evidente. În afara prospețimii de viziune asupra gândirii criticului, literatura acestuia este scoasă din cadrul de raportare îngust (și nu neapărat coerent) al sistemului de propoziții estetice ale teoreticianului cu același nume. Opera de ficțiune vine să-i ilustreze gândirea în ampla, chiar contradictoria ei polivalență, datorată ambiției autorului de a spune în ea ceva "adevărat", adică să vorbească, cu sinceritate, despre sine. Și cine se cunoaște vreodată pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a face un periplu erudit în estetica Antichității, coborând în timp până la rădăcina disocierii eticului de estetic, moment prim al esteticii europene și referință fondatoare a gândirii românești asupra literaturii, dintotdeauna obsedată de autonomie. De la estetica aristotelică se revendică și teoreticienii mai noi ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării acesteia. În
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mi-a întărit orientarea, căutând eu acele aspecte ale catolicismului, mai ales culturale, dar și teoretice, care se potriveau și care compensau relativa sărăcie teoretică a ortodoxiei. Am început să caut zonele de suprapunere, zonele secante între ortodoxie și catolicism (teoreticieni ca Lubac și Balthasar), a început să mă intereseze pur și simplu tematica teoretică. Lucruri de felul acesta erau un pur challenge teoretic, dincolo de credință, de pioșenie, chiar de practică religioasă; erau teoretic excitante. S. A.: Ai avut deci o apropiere
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dorința Monicăi Lovinescu este ca literatura să reflecte libertatea spiritului creator și să fie valoroasă din punct de vedere artistic. III.2. Vocația hermeneutică Fără a deveni epigon, Monica Lovinescu este direct influențată de formația intelectuală a criticului literar și teoreticianului cultural înainte de a fi tatăl său -, Eugen Lovinescu. Amintirile din copilărie reconstituite în La apa Vavilonului redau, mai degrabă, imaginea unui critic, a unui îndrumător sobru, drastic, atent, decât imaginea unui tată dedicat familiei. Urmașa unui părinte celebru, trebuie să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
n-a oprit procesul de dinamitare a romanului pe dinăuntru. Cum se poate vorbi de romanul zilelor de azi ca de unul tradițional, când dinamitorii s-au numit Proust, Joyce, Faulkner, Kafka, Virginia Woolf? [...] Să mai amintim pozițiile radicale ale teoreticienilor noului roman, și îndeosebi ale lui Robbe Grillet?"318. Monica Lovinescu realizează un sumar al evoluției romanului din pricina îndrăznelii cu care Ioan Lăcustă o reinventează, sau mai bine spus, o neagă. Genul romanesc se află de mai bine de două
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul unei prezențe a sensului, ci tocmai pe fondul unei absențe a acestuia. Poetica antimimetică duce la o orientare a discursului literar înspre forme ale reflexivității"319. Nu toți teoreticienii literaturii sunt imprudenți în afirmații: Monica Lovinescu laudă intervențiile unor autori precum Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu, Alex Ștefănescu, Eugen Simion, Mircea Iorgulescu. Celui din urmă îi dedică o cronică pe 13 mai 1983, luând în discuție volumul de cronici Ceara
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
învățării. J. A. Comenius este cel care, prin Didactica magna (1657), a consacrat termenul de didactică și se ambiționa ca prin această disciplină pedagogică să-i învețe pe dascăli „arta de a învăța pe toți totul”. Comenius a fost primul teoretician al organizării procesului de învățământ pe clase și lecții. În concepția sa, intuiția era „regula de aur” a cunoașterii. J. Fr. Herbart și-a fundamentat teoria instruirii pe baze psihologice. Din această perspectivă, el a elaborat faimoasa teorie a treptelor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
desfășurate se produc modificări și în structura procesului de management. Aceste modificări apar ca urmare a folosirii de către manageri a unor metode, tehnici, procedee care și-au dovedit eficacitatea în practica managerială. Ele sunt rezultatul observărilor, cercetărilor întreprinse de către teoreticieni sau practicieni din domeniu. Apare astfel o știință a managementului. Managementul ca știință reprezintă „studierea procesului de management în vederea sistematizării și generalizării unor concepte, legi, principii, reguli, a conceperii de noi sisteme, metode și tehnici de management care să conducă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de a face ca lucrurile să se realizeze în organizații prin intermediul celorlalți, managerul este cel care procură, alocă și utilizează resurse fizice și umane pentru a atinge scopuri. Modul în care managerul reușește să-și atingă obiectivele este tratat de teoreticienii managementului în mod diferit, după cum s-a explicat în rândurile de mai sus. Managerul școlar este conducătorul instituției școlare sau persoana investită cu status-rol de manager formal ( inspector școlar la diferite nivele, șef de catedră dau de comisie în interiorul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
să copieze, decredibilizează aproape total rezultatele și modalitatea de evaluare la sfârșitul unei unități de învățare și implicit munca profesorului. Etapele proiectării unui test sunt prezentate schematic în figura nr. 3 și este o etapizare logică a circuitului evaluării. NOTE Teoreticienii didacticieni reclamă și, evident, recomandă mutarea accentului de la evaluarea sumativă, specifică evaluării competențelor la sfârșitul unităților de învățare spre evaluarea formativă, orală, care evaluează mai multe aspecte educative, inclusiv comportamentul comunicativ și de inter-relaționare al elevilor. Numai că, acțional, este
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Înaltă și autoritară. Ei cu nevoie de organizare găsesc În membrii organizației din care fac parte, parteneri În realizarea problemelor muncii și eventuali potențatori spre succes. Ignorarea motivației implică o reducere a performanței. Există trei elemente care au focalizat atenția teoreticienilor, În motivația managerială: - feed-back-ul performanței; - obiectivele performanței; - conceptul de echitate. Proprietățile motivaționale ale feed-back-ului sunt aplicate cu succes În organizații. Dificultatea obiectivelor poate duce la diferențieri În cadrul grupului; sunt indivizi motivați prin obiective ușor de atins și indivizi motivați prin
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]