6,328 matches
-
DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București aduc știrea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun al românilor ardeleni a căror revoluție au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecând în urmă în România a editat " Tezaurul de monumente istorice", un arhiv în care-a reprodus scrieri relative la istoria românilor. În "Revista Carpaților" au publicat câteva acte din corespondența ținută în limba latinească între Petru Voivod Rareș Domnul Moldovei și Ioachim, electorul de Brandenburg. Aceste acte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
milesimul înscris și anume: 1543 una, 1564 și 1578 celelalte două, deci toate din secolul XVI; -două monede din argint bine conservate, cu anul emisiunii 1614, respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa 3.000). Câteva, prin elevi și consăteni, au intrat în colecția autorului. Ele au diverse emisiuni, între care: -o monedă poloneză, din 1507, de la Sigismund I (1506-1548); -un solidus, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singura din argint și cu o dată diferită de celelalte. Este posibil să fi fost și altele de acest fel. Săteanul care a dat-o autorului nu a precizat originea acestei monede, dar el avea peste o sută de exemplare din tezaurul respectiv; -un alt tezaur, format exclusiv din monede turcești, aliaj cupru-argint, a fost descoperit de către locuitorul Ion V. Dănăilă (Scânteie) pe vatra unei case vechi, demolată imediat după primul război mondial. Nu se cunosc amănunte legate de descoperire, numărul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu o dată diferită de celelalte. Este posibil să fi fost și altele de acest fel. Săteanul care a dat-o autorului nu a precizat originea acestei monede, dar el avea peste o sută de exemplare din tezaurul respectiv; -un alt tezaur, format exclusiv din monede turcești, aliaj cupru-argint, a fost descoperit de către locuitorul Ion V. Dănăilă (Scânteie) pe vatra unei case vechi, demolată imediat după primul război mondial. Nu se cunosc amănunte legate de descoperire, numărul de monede. De la descendenții descoperitorului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
M. Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate în plan); pe malul de vest al Bârladului, în zona de habitat al Cătunașilor, se găsește trecut numele Slobozia-Torcești și nu Cătunași sau Salcia. Este greșită localizarea dată acestui sat, în Tezaurul toponimic al României, la est de Bârlad. În catagrafii se arată și hramul bisericii satului, deci, într-un fel, parohia de care aparțineau oamenii recenzați, ajutându-ne acum să identificăm și să localizăm așezările catagrafiate în raport de cele existente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au fost aceleași pentru toți creatorii de opere care să înfrunte veacurile, evident că nu toate așezările umane pot fi reprezentate la fel, ele nici nu sunt uniforme sub acest aspect; totuși, fiecare comunitate are o anume contribuție la tezaurul de valori care le dă dreptul urmașilor de a se mândri și datoria de a-l prețui cum se cuvine și a-l face cunoscut iubitorilor de frumos trecut spiritual. Așadar, ne vom referi și noi la acele fapte și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umanității. Unele din aceste cunoștințe au ajuns până la noi sub formă de proverbe de genul " Două capete gândesc mai bine decât unul singur" sau ca modalități de a face unele lucruri practice. Fiecare generație a adăugat câte ceva la acest adevărat tezaur al omenirii legat de viața de zi cu zi, de situațiile obișnuite cu care se întâlnesc cei mai mulți oameni, precum și de deciziile pe care aceștia trebuie să le ia pentru a le rezolva. Sociologii au numit acest mod de a înțelege
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Urcând agale Calea Sacră delfică, pe care și astăzi o urcă vizitatorul modern, grupul Întâlnește, pe lângă alte monumente votive, statuia lui Hieron, tiranul Siracuzei, așa-numita Stâncă a Sibilei, lângă Bouleuterion-ul de la Delfi unde se Întruneau consilierii municipali ai orașului, tezaurul Corintului și celebra operă de artă „palmierul din bronz”. Periplul se Încheie cu vizitarea templului lui Apollo unde cei de față se odihnesc pe treptele scării dinspre sud, renunțând să mai viziteze și partea nordică. * O idee care merită să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lui Boethos că maximele fundamentale 1 nu sunt opera lui Epicur al vostru, ci o colecție de zicale, grupate după voia Întâmplării pentru a alcătui cartea despre care este vorba? 12. Tot vorbind Între noi, Înaintăm Încet. O dată sosiți În fața tezaurului corintian, admiram palmierul din bronz, singura ofrandă care a mai rămas. Broaștele și șerpii de apă, care sunt cizelați pe postament, (F) au provocat admirația lui Diogenianus și, de ce să nu mărturisesc, și pe a noastră 2. Adevărul este că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cauza pentru care aproape toți oamenii nu-l cunosc cu adevărat pe Apollo. El este acela care prin percepția simțurilor Înșală spiritul. De la realitate se alunecă spre aparență. 13. Sarapion interveni În discuție și Îi Întrebă pe ghizi de ce acest tezaur poartă denumirea de „al corintenilor”, și nu acela de „al lui Cypselos”, care l-a dedicat. Deoarece, pe cât Îmi Închipui, ei nu știau ce să răspundă, se așternu tăcere. (E) „Cum să mai aibă, bieții de ei, ceva În cap
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acestora, dimpotrivă, era de datoria eleaților să-i excludă pe corinteni de la Jocuri dacă Într-adevăr conflictul dintre cele două populații ar fi ajuns până aici. Acestea fost-au cele ce-am avut de spus.” 14. După ce am trecut de tezaurul acantienilor și de cel al lui Brasidas 2, ghidul ne arătă locul unde, altădată, se găseau obeliscurile de fier donate de curtezana Rhodopis 3. Ceea ce stârni indignarea lui Diogenianus. - „Ținea tot de hotărârea acestei Cetăți - zise el - să i se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu ani în urmă) manuscrisul împachetat cu timiditate, paginile îngălbenite de vreme, peste care începea să se aștearnă patina timpului, foile răzlețe cu scriere olografă ce deveniseră deja îmbătrânite de vreme, m-au atenționat. Și impresionat fiind (cerit de acest tezaur sentimental), am insistat pentru publicarea valoroaselor mărturii. Era un demers temerar primit cu mare ne încredere de către autor! Mă bucură astăzi ajutorul acordat și constat cu satisfacție că prin sprijinul primit mai întâi din partea familiei, a prietenilor și în cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care ne îndreptăm ar fi burdușit cu tezaure și că de aceea acolo trăsnește așa mult, din pricină că trăsnetul este atras de metalele scumpe. Coama aceea de deal a fost acoperită de case risipite de-a lungul ei, dar cine să fi locuit pe muchia înfricoșătorului „Deal al Trăsnetelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bogat inventar aparținând populației carpice din sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și pe Dealul Bisericii din satul Bărboasa, la numai 1 km vest de locul unde a fost descoperit tezaurul, dar nu s-au executat săpături sistematice pentru a aduce la lumină urme aparținând acestei epoci. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite încă două monede, una din timpul lui Traian și cealaltă din timpul lui Hadrian. Monedele din tezaurul de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descoperit tezaurul, dar nu s-au executat săpături sistematice pentru a aduce la lumină urme aparținând acestei epoci. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite încă două monede, una din timpul lui Traian și cealaltă din timpul lui Hadrian. Monedele din tezaurul de la Dealu Perjului aparțin unei perioade de timp cuprinsă între anii 70 și 141 d.Hr., fiind vorba de o succesiune a tuturor împăraților între Vespasianus și Antonius Pius, dar cu număr de monede diferit: Hadrianus 18, Vespasianus 8, Traianus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Titus 3, Nerva 1, Antonius Pius1,hibridă 1. În totalitate, monedele descoperite la Dealu Perjului reprezintă denari romani imperiali, bătuți în atelierele Romei. Sunt bătute din argint de bună calitate și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al Școlii Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]