4,979 matches
-
nu după principiul religios, ci după principiul hipnotic. Pentru un spirit sceptic abaterea nici nu este prea mare. Sînt, într-adevăr, acele ședințe de hipnoză colectivă pe care și le închipuise Le Bon. Iar filosoful german Adorno scria, despre propaganda totalitară, că "punerea în scenă practicată de aceasta e cea a conducătorului vizibil care se adresează maselor. Ea este clădită după modelul relației dintre hipnotizator și medium"221. IV Decorul o dată stabilit și masa adunată laolaltă și cufundată într-o stare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
induce certitudinea că aceste două concepte pot fi alăturate iar cuplul lor are o semnificație ascunsă. Și îi e propriu ființei umane faptul de a se lăsa atrasă și sedusă de o reprezentare unitară a lumii înconjurătoare. Vorbind despre propaganda totalitară, Hannah Arendt remarcă pe bună dreptate: "Masele se lasă convinse nu atît de fapte, fie ele chiar inventate, ci de coerența sistemului căruia aceste fapte aparțin. De obicei, importanța repetiției este exagerată, pentru că mulți consideră că masele ar fi în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a celor care nu vroiau să le cunoască, care închideau ochii ca să nu le vadă, urechile ca să nu le audă, gura ca să nu le denunțe. Popularitatea de care s-a bucurat un Stalin sau un Hitler deconcertează: "Faptul că regimul totalitar, în ciuda evidenței crimelor sale, se sprijină pe mase, este profund tulburător", scrie Hannah Arendt. Nu doar tulburător, ci la drept vorbind stupefiant, cel puțin în ceea ce îl privește pe Stalin, despre care se știe cu cîtă încrîncenare minuțioasă și-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au tăcut tunurile și s-a instalat pacea, că au izbucnit alte mișcări ale maselor oprimate iar acesta este al doilea motiv. Ele nu au izbutit să aducă poporul la guvernare, iar societatea democratică visată a cedat locul unor mișcări totalitare. Milioane de oameni s-au lăsat amăgiți de vorbele demagogilor, de ideologiile lor. Cei care și-au pus speranța în triumful rațiunii și al bunului simț au fost crunt dezamăgiți. Forța a zdrobit dreptatea. Iar oamenii liberi au acceptat sclavia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fascinaseră îndelung odinioară, la vremea cînd eram un adolescent îndeajuns de bătrîn pentru a gîndi"355. Se referă, așadar, la problemele care erau de resortul psihologiei mulțimilor, probleme în vogă la vremea lui. Toate aceste motive războiul, creșterea audienței partidelor totalitare și antisemite, persistența modelului hipnozei și renașterea vechilor interese personale explică de ce Freud s-a întors către această știință. De altminteri, înclinația îi era scrisă în chiar originea lui burgheză, lucru mult prea evident ca să mai zăbovim asupra lui. Îl
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a fost punctul culminant al unor acumulări treptate în direcția schimbării, ci punctul critic în care ne-a adus tocmai absența schimbărilor, imobilismul unui sistem opresiv” (p. 13). De aceea, revoluția română a fost o explozie „categorică: demolând structurile statului totalitar dintr-o dată, ca o lovitură de trăsnet, ea și-a avut dramatismul și nimbul ei tragic” (p. 13). Respingând acuzația de complot, conspirație, lovitură de stat (pe care le consideră fabulații), autorul precizează: „Noua Putere politică s-a născut dintr-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cel mai autentic și real «proces al comunismului»” (p. 304); un „proces al comunismului” după tiparul celui în care au fost inculpați naziștii la Nürnberg i se pare lui Ion Iliescu a fi „un împrumut, la indigo, tocmai al practicilor totalitare, când, să ne aducem aminte, a fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism cu altul”, astfel încât „umbra inversă a lui Stalin se întrezărea destul de clar” (p. 363). De aceea, soluția autorului este toleranța și reconcilierea - între victime și călăi, se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conspiratori, au profitat de context și, în absența unor structuri organizatorice ale revoluției din decembrie 1989, au preluat puterea, proclamându-se „emanație” a revoluției și declanșând „o acțiune sistematică de temporizare a transformărilor democratice, prin readucerea vechilor structuri și practici totalitare în viața țării” (pp. 99-100). Cei incriminați au încercat „o deturnare a sensului Revoluției și limitarea obiectivelor sale la eliminarea dictaturii ceaușiste” (p. 100). Un alt fals a fost felul în care Frontul Salvării Naționale a declarat că este un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cunoscutei disidente în timpul regimului Ceaușescu, revoluția română din decembrie 1989 a fost o revoltă populară miraculoasă, uzurpată de Frontul Salvării Naționale (autointitulat „emanație” a revoluției), prin intermediul complotului nomenclaturii cu Securitatea. De aceea, „revoluția” Frontului Salvării Naționale a fost o „contrarevoluție totalitară de extremă stângă, cu caracter represiv” (p. 246). Intoleranța noului președinte al României față de orice formă de opoziție politică, boicotul presei independente, războiul împotriva intelectualilor, reconvertirea Securității în Serviciul Român de Informații indică o tendință totalitară de inspirație stalinistă („cine
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost o „contrarevoluție totalitară de extremă stângă, cu caracter represiv” (p. 246). Intoleranța noului președinte al României față de orice formă de opoziție politică, boicotul presei independente, războiul împotriva intelectualilor, reconvertirea Securității în Serviciul Român de Informații indică o tendință totalitară de inspirație stalinistă („cine nu este cu noi, este împotriva noastră”) a noului regim. Într-o altă carte (Fața nevăzută a lucrurilor..., 1999), Doina Cornea sintetizează cocteilul astfel: a fost „o revoltă populară autentică și o lovitură de stat paralelă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile principii democratice ale constituționalismului ca de pildă separația puterilor, respectul drepturilor omului, constituie de mult un îndreptar pentru cvaziunanimitatea țărilor lumii. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste, care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
august 1991. ANEXA 3 DECLARAȚIE Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței de stat a Republicii. Această hotărâre de importanță capitală se înscrie în mod logic în procesul de înnoiri democratice, de destrămare a structurilor totalitare comuniste, care au loc în URSS. Guvernul României își îndeplinește o nobilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterminare a poporului Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc independent
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma înțelegerilor de la Yalta, România suporta direct consecințele confruntării Est-Vest și ale cursei înarmărilor ca stat membru al unui bloc politico-militar condus de o mare putere totalitară, care cerea și avea mijloace să impună țărilor intrate în orbita sa o supunere totală față de Moscova. În atari condiții, pentru România, destinderea și perspectiva unei conferințe europene putea însemna înainte de toate oportunitatea de a slăbi strânsoarea sufocantă a "fratelui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
domeniul în care au loc - politică, economie, viață socială, comportament etic, cultură, învățământ etc. Mai mult decât atât, analiza ansamblului acestor procese pune în lumină aspecte diferite și diferențiate sau chiar o succesiune de tranziții interlegate precum: de la un sistem totalitar la democrația pluralistă și statul de drept; de la economia centralizată, de comandă, la cea a liberei concurențe, a pieței; de la partidul unic la pluripartidism; de la o structură socială generată de preponderența proprietății colective, de stat, la o nouă structură a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în mod deosebit asupra mijloacelor de producție, și a conducerii (gestiunii) centralizate prin planul național unic de dezvoltare economico-socială (planul dirija însă nu numai viața economico-socială, ci și viața politică și spiritual-culturală). Ruptura s-a produs, deci, față de un regim totalitar, ca management politic, economic și social-cultural-spiritual: unica soluție, în ideologia marxist-leninistă, cu forme concret-istorice de la o țară la alta<footnote O analiză deosebit de interesantă asupra acestei probleme, după părerea noastră, realizează Constantin Ionete în lucrarea Criza de sistem a economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
În lume funcționează Internaționala Socialistă, din care fac parte partide socialiste și social-democratice din țările capitaliste dezvoltate, dar nu numai - partidele conducătoare din țările foste socialiste, considerate de ideologie socialist-marxistă, erau însă excluse (o asemenea ideologie era susținută de regimuri totalitare, nedemocratice); b) societatea care ar trebui să construiască statele foste socialiste care s-au rupt de regimurile totalitare și nedemocratice. În principiu, răspunsul la această problemă ar fi o societate democratică, bazată pe ideologia liberalismului politic, spiritual-cultural și economico-social, controlat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nu numai - partidele conducătoare din țările foste socialiste, considerate de ideologie socialist-marxistă, erau însă excluse (o asemenea ideologie era susținută de regimuri totalitare, nedemocratice); b) societatea care ar trebui să construiască statele foste socialiste care s-au rupt de regimurile totalitare și nedemocratice. În principiu, răspunsul la această problemă ar fi o societate democratică, bazată pe ideologia liberalismului politic, spiritual-cultural și economico-social, controlat de democrația colectivității. Nucleul esențializat al acestei societăți este întâlnit astăzi în țările dezvoltate sub forma unui cadru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
țările dezvoltate sub forma unui cadru instituțional-organizațional democratic pentru controlul riscurilor libertății de alegere în condiții de incertitudine în plan politic, spiritual-uman, economic și social. În acest context, putem spune că pentru țările care s-au rupt de regimurile socialist-marxiste totalitare există două opțiuni<footnote Zbigniew Brzezinski, Europa Centrală și de Est în ciclonul tranziției, Editura Diogene, București, 1995; Daniel Dăianu, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Editura Polirom, Iași, 2000. footnote>: prima, să se îndrepte spre
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de persuasiune, contagiune sau constrângere. Asemenea schimbări poartă, de obicei, numele de reformă 21. Tranziția și reforma postcomunistă nu sunt, după părerea noastră, două procese diferite, ci două perspective asupra aceluiași proces de schimbare structurală de la economia centralizată și organizarea totalitară la economia cu piață concurențială și democrație. Abordarea de tip reformă urmărește schimbările din perspectiva proiectului, a stării-țintă, a obiectivului fundamental spre care se tinde, anume societatea bunăstării, bazată pe libertate și concurență. Economia cu piață concurențială și democrația sunt
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe care fie rațiunea, fie experimentul o pot valida. Louth nu contestă, de exemplu, eficiența moderată a metodei ipotetico-deductive în perimetrul strict al matematicii, ci obligativitatea acesteia pentru științele umaniste și, mai ales, pentru teologie. Ecuația care descrie proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ascetice având propriile aspirații); pe de altă parte, în gândirea clasică, chemarea la austeritate n-a fost organizată într-un sistem moral autoritar, coerent și unificat, impus tuturor în același mod”1. Foucault face aluzie cu oarecare insistență la reverberațiile totalitare ale ideii creștine de asceză, ulterior sistematizată în cazuistica romano-catolică medievală. Avertizându-și cititorul asupra potențialului discriminator al unui sistem juridic de corecție, Foucault trădează o înțelegere unilaterală și preponderent negativă a disciplinei corporale. Pe harta genealogică a instituțiilor moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
metodologice”, pe care, la limită, nimeni nu o satisface. Vom observa, la rândul nostru, că cei care au avut nostalgia începutului și a rigorii absolute - chiar printre fondatorii germani ai fenomenologiei - au trăit, cu o sensibilitate politică segregată, și fascinația totalitară a definitivului.) Or, din acest punct de vedere, Henry rămâne avocatul pluralității: Viața nu-și dictează monodic regulile într-un sistem închis de reprezentări, ci, dimpotrivă, precum vântul, suflă unde vrea. Pentru că Viața se consumă în oficiul perfectei gratuități, Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de sisteme metafizice în locul hermeneuticii Scripturii, sau refugiul în sentimentalismul pietist în absența unei deconstrucții conceptuale a idolatriilor politice și culturale. În Răsărit, teologia n-a perceput decât foarte târziu miza modernității și a secularizării, răspunzând fie printr-un vis totalitar (e.g. a treia Romă perpetuă), fie printr-o proiecție spiritualistă anistorică, încurajând izolaționismul liturgic și individualismul moralist. Pentru că a încetat să mai reprezinte o metanoia și o provocare, teologia n-a mai rămas decât o piesă de anticar într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]