2,772 matches
-
Zărcii. Ușa se deschidea și gardianul comanda: „Drepți! Raportul la domnul inspector”. Stăteam în picioare doar sprijinindu-ne de pereți. Inspectorul nu zicea nimic. Domnule inspector, ăștia sunt legionarii despre care v-am vorbit. Ticăloși care nu merită să trăiască, trădători de țară ce nu vor să meargă pe front, ne insulta maiorul Munteanu în spatele lui. Din privirea inspectorului și din felul cum dădea din cap, parcă nu era de acord. Cu Sile a vorbit și cu ton de reproș: În
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ilegalitate, dar dizident prin închisoare. Printr-un proces intern al partidului comunist, astfel de elemente „indisciplinate” fuseseră reabilitate cu condiția să preia funcții administrative și să se subordoneze întocmai dispozițiilor partidului, în caz contrar așteptându-i condamnări sub acuzația de trădători ai pcr-ului și ai cauzei muncitorești. Cei mai mulți au intrat în front. La sfârșitul lui Noiembrie un grup de ofițeri sovietici a vizitat penitenciarul Aiud, vrând să vadă și modul de viață al deținuților. „Somitatea” din fruntea lor era meloman; s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mișcarea Legionară s-a constituit ca protest în numele întregului neam românesc împotriva ateismului și comunismului criminal - viitor ucigaș al sufletului și trupului românesc - în numele lui Dumnezeu și sub patronajul Arhanghelului Mihail. S-a manifestat ca o sabie de pedeapsă împotriva trădătorilor de neam și țară, care duceau în eroare sufletele pure, aruncând în deznădejdie și scoțând din luptă pe cei îndreptățiți. A apărut atunci când toate instituțiile și reprezentanții lor nu mai slujeau legii divine, ci legii satanei. După urgiile pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-i așa? E mare îndrăzneala de a condamna posteritatea cu termenul de neroadă. Deși în cazul cunoașterii realităților intime din această perioadă, atât de tulbure spiritualicește, îi va fi foarte greu să discearnă între adevăr și minciună, între eroi și trădători, remarcă Bourceanu, mai subtil. Am tăcut. Dar din ziua aceea nimeni nu și-ai mai scris numele pe ușă. Vezi, domnule Maxim, ce-ați făcut? Ați tulburat oamenii!, zise și maiorul Ene. Ce să fac, domnule maior? M-am gândit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe dușumea și m-au înconjurat. Ce-i cu tine? Ce gândești tu? Nu le-am răspuns și i-am privit cu indiferență. Noi știm ce gândești tu, măi banditule, a zis Pușcașu. Tu ne socotești pe noi criminali și trădători, nu-i așa?, a zis Livinski. Voi ați zis, le-am zâmbit. Răspunde ca Hristos, banditul!, m-a lovit peste gură unul. Noi vrem să vorbești oamenilor, să le spui ce vrei tu. Să te vedem de ce ești în stare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe care i-au servit. Totuși, eu vreau o explicație. Care? Cum ți-ai dat seama de cele ce le spui acum? Povestea e veche, domnule locotenentent major (între timp îmi spusese gradul). Oricine se servește de un delator sau trădător, nu are încredere în el. După ce l-a exploatat, îl aruncă, pentru că acesta va continua actul perversității și față de alt stăpân, trădându-l pe cel de mai înainte. Istoria nu are înțeles pentru oamenii necinstiți, ci numai pentru cei cinstiți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
conducere națională, ne dărâmau bisericile, ne prigoneau și ne ucideau pe stradă, în temnițe, în lagăre de muncă forțată, dacă nu renunțam la mărturisirea lui Dumnezeu și la dragostea de neam; aceasta era realitatea istorică. Iar comuniștii autohtoni oportuniști și trădători se făceau împreună lucrători cu internaționaliștii, cu iudeo masoneria care inițiase acest holocaust al neamurilor. Deci cine era împotriva realității istorice? Încercau să creeze o altă lume. În locul valorilor firești ale vieții, rânduite de Dumnezeu, aduceau valorile întunericului, rânduite de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a răspuns cu timiditate: "Oamenii spun că ar fi trebuit să rămîneți marele istoric care sînteți și să nu vă fi amestecat în politică". Răspunsul lui Iorga a venit imediat: Dar atunci aș fi trădat cauza! Aș fi devenit un trădător!" Frasin Munteanu-Râmnic, fost custode al Muzeului "N. Iorga" din Vălenii de Munte (Episod comunicat autorului în 1983) Dedic această carte memoriei profesorului N. Iorga și speranței că în secolul al XXIlea naționalismul lui cultural va fi interpretat așa cum se cuvine
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
deoarece: "Istoricul nu trebuie să obosească niciodată să le amintească oamenilor de tradițiile lor, devenind astfel susținătorul cauzei solidarității naționale"60. Este posibil (așa cum susținea el) ca Iorga să fi fost motivat de dorința de a nu "deveni dezertor și trădător", dar nu era făcut pentru politică. Oricine îi examinează cu atenție viața nu poate să nu aibă un sentiment de ușurare atunci cînd Iorga părăsește scena politică (la care el însuși s-a referit în repetate rînduri ca fiind un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras din "lupta" totală, Iorga s-a dedicat cursurilor universitare, activității lui de la Academie și a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor români (ai armatei austriece) aflați acum în Rusia. Scriindu-și editorialele, Iorga avertiza mereu împotriva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întoarcă, cu excepția Reginei Maria. Iorga i-a răspuns că "este prea ocupat cu ziarul" (o dată cu armistițiul, Brătianu a retras imediat subvenționarea "Neamului românesc" al lui Iorga). Iorga scria că "nu era loc pentru el printre învingătorii de astăzi, care sînt trădătorii de ieri". Ajuns acum conducătorul țării, Brătianu considera că Iorga era ultima persoană pe care voia să o vadă. Așa cum comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istoric sau o tradiție pentru acest lucru. (Este evident că aspirațiile din ultimele două mii de ani ale evreilor nu aveau nici un impact asupra conștiinței lui Iorga). Iorga și-a reafirmat principiul de bază: "Un sionist evreu din România este un trădător al ambelor lui țări". În momentul în care minoritatea evreiască și-a făcut apariția în Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice ("Partidul Evreiesc"), Iorga s-a simțit ultragiat și a replicat: "Cum de cutează ei să se declare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sîntem în primul rînd și mai presus de orice unguri. Noi nu sîntem evrei unguri, ci unguri evrei"99. Iorga ar fi fost de acord cu sioniștii într-o singură privință: evreul sionist care nu pleacă în Israel este "un trădător" al ambelor lui țări. El spunea că dorește ca evreii "să intre în fortăreața spirituală a românilor", viziunea sămănătoristă fantezistă a lui Iorga asupra realității românești. Evreii din România avuseseră diferite experiențe în cadrul acestor realități sordide. Dar chiar dacă realitatea românească
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de a-ți manifesta protestul fără să devii ateu sau trădător. Aceleași rele se manifestau și în Serbia, Grecia și Bulgaria (fără existența unei comunități evreiești exagerat de numeroase). Tineretul din Serbia, Grecia și Bulgaria puteau căuta răspunsuri în mișcările de stînga și să-și canalizeze eforturile în mai multe direcții
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
înțelegea deloc istoria poporului maghiar. El face propagandă, nu scrie istorie, opera lui este o operă de politician, nu de istoric. Și, ca nu cumva să uităm, profesorul Tille, editorul lucrării Weltgeschichte a lui Helmolt, îl considera pe Iorga "un trădător și un dușman al germanilor". Theodorescu, op. cit., p. 295 228 O viață de om..., vol. III, p. 9 229 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 277 (1919), doc. 194 230 "Neamul românesc", 26 februarie 1928 231 Memorii, vol. V, p.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
para focului (la fel și ai mei). Părul îi era acoperit de perluțe de apă. Poate că ploua afară. Rosina ridică scaunul și-l trânti într-o parte, pe lespezile de pe jos. Apoi îmi strigă: — Ești un mincinos și un trădător! M-am adresat lui Lizzie: — Plouă? Lizzie mi-a răspuns: — Nu cred. Am continuat: — Rosina tocmai se pregătea să plece. M-am ridicat exact la timp și am dat ocol mesei, așa încât ghearele sângerii ale Rosinei, dând să se înfigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
România liberă, România viitoare... ce știu eu cum. Deci, o mulțime de organizații... Iar în cazul că se-arestau comuniști și securiști, și-au fost și de-știa arestați foarte mulți, ei erau deviaționiști de dreapta sau de stânga sau trădători... orice erau. Deci oricine nu era de culoarea roșie absolută era socotit ori fascist, ori revizionist, ori diversionist. De ce? Eram în perioada când Apusul făcea desfascizarea Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: Și noi facem desfascizarea... Și în numele
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne mutăm la 1 septembrie. La dejun Lecca și soția, generalul Cernat, Petrescu de la Curtea de Casație. După-amiază scrisoare de la Maria, care și-a ieșit din fire din cauza demersurilor lui frère Orban împotriva generalului Brialemont, care este tratat ca un trădător de țară. Austria a reclamat la Bruxelles împotriva călătoriei lui Brialemont. Regele Belgiei a fost foarte slab. Noi îi vom acorda probabil naturalizarea. Opoziția din țară răspândește toate acestea, folosindu-le împotriva guvernului. Presa europeană este foarte dușmănoasă față de noi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
procura inamicului informațiuni de natură a vatămă operațiunile maritime sau a compromite siguranță bastimentelor de război sau de comerț, a arsenalelor și stabilimentelor marinei. 2. Orice individ în serviciul marinei, care cu știința tainueste sau face să tăinuiască spionii sau trădătorii. 3. Orice individ care se introduce pe navele de război sau pe acelea ale convoiului, într'un arsenal sau stabiliment al marinei, pentru a-și procura documente sau informațiuni în interesul inamicului. Articolul 562 Orice comandant de navă sau grupare
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
pentru regiunile înfometate. Pe lîngă nenumărate memorii ale conducerii Partidului Național Țărănesc, pentru a provoca amestecul străin în țara noastră, aceeași conducere a trimis clandestin peste hotare doi fruntași ai partidului, pe Niculescu Buzești și C. Visoianu, ca, împreună cu ceilalți trădători de neam și țara: Gafencu, Tilea, Creteanu, Bianu, Frederic Nanu etc., să intensifice campania de ponegrire a României și să organizeze tulburări interne. Consolidarea regimului democrat din România, prin realizările Guvernului, recolta bună din acest an, operațiunile pentru stabilizarea monetară
DOCUMENT nr. 1.027 din 29 iulie 1947 privind dizolvarea Partidului Naţional Taranesc, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143659_a_144988]
-
Țărănesc, precum și îndemnul cercurilor imperialiste rasboinice din străinătate a determinat pe Iuliu Maniu și conducerea Partidului Național Țărănesc, să trimită peste hotare acest grup din conducerea partidului. Importanța acordată de grupările și cercurile reacționare din țară; trimiterii acestui grup de trădători peste hotare, rezultă din declarația lui Iuliu Maniu, la cercetări, că ar fi plecat chiar personal, daca dintr-un motiv oarecare Ion Mihalache ar fi fost împiedicat. Faptele înșirate mai sus, sînt numai o parte din crimele și trădările comise
DOCUMENT nr. 1.027 din 29 iulie 1947 privind dizolvarea Partidului Naţional Taranesc, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143659_a_144988]
-
poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului cu existență virtuală în structura morfologică a verbului-predicat (sau a verbului copulativ): „Cine-a zis că urâtul e lung ca drumul ar fi putut zice că și drumul e lung ca urâtul...” (C. Hogaș), „Oricine gândește altfel... e un trădător!” (I.L. Caragiale), „Au început să-l prețuiască cei ce au trăit împreună cu el, îl vor prețui și cei ce vor veni după el...” (T.Maiorescu) Propoziția-subiect introdusă prin pronume relative poate să constituie nucleul predicațional de bază și cu un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comuniste și reformele dirijate de la Moscova i-au găsit pe cei doi mari politicieni români singuri, izolați. Ajuns la venerabila vârstă de 84 de ani, Dinu Brătianu, care Își pusese Întreaga viață În slujba țării, avea să poarte stigmatul de trădător de țară, prin bunăvoința noii conduceri a României, asemeni atâtor alți mari intelectuali ai vechiului regim. Așa se face că, după o perioadă de domiciliu forțat, urmează arestarea, În noaptea de 2-3 mai 1950, fiind reținut fără nici un fel de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
celor mai importante realizări ale României. După o perioadă de timp în care viața politică fusese oarecum "închisă", conservatorii "decretau" dispariția confruntărilor pe criterii ideologice și existența în viața politică doar a două partide: cel al "patrioților" și cel al "trădătorilor"744. Încercarea liberalilor 745 de a se apăra în fața tuturor acestor atacuri nu puteau să aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-o logică a campaniilor electorale, în care declarații precum cele din Sala Slătineanu, prin care adepții
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]