3,826 matches
-
impresie de sufocare, senzații de ștrangulare, de instabilitate, de derealizare... Aceste simptome crează persoanei respective sentimentul de pierdere a controlului de sine, și poate provoca de la teama de a nu leșina până la aceea de a nu deveni nebun. Intensitatea senzațiilor trăite, neputința pe care o resimte persoana în a le controla, starea de alarmă pe care o generează aceste senzații evocă iminența unui pericol major, inclusiv pe acela de a muri. Astfel, teama în legătură cu revenirea unui atac de panică, împreună cu consecințele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor trăite cu aversiune de către pacient în detrimentul celor trăite pozitiv. Ele reduc obiectivitatea pacientului, îl fac să generalizeze eșecul („Nu voi reuși niciodată”) și devalorizează reușita („Am putut intra pe autostradă, dar în acea zi nu circula nimeni pe ea”). Aceste distorsiuni pot afecta prezentul: ele generează, am observat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vârf și trebuie să meargă la restaurant împreună cu prietenii; - să continue auto-observația, completând fișa cu trei coloane a lui Beck, pe care să noteze situațiile anxiogene, gândurile automate asociate, cât și nivelul credinței sale în aceste gânduri și în emoția trăită; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback La sfârșit se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv: ea se simte liniștită în legătură cu capacitățile sale. Sedința 8 Examinarea sarcinilor Pentru prima dată doamna S. sosește singură
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vieții pacientei a devenit mai bună. Armonia familială și înțelegerea în cadrul cuplului sunt descrise ca fiind superioare față de situația anterioară. Dar rezultatele sunt fragile, motiv pentru care este programată o perioadă de supraveghere. Reluare serviciului este recentă și parțială, dar trăită ca o reușită și ca un motiv de bucurie pentru pacientă. S-a convenit, deci, ca în perioada de supraveghere să se urmărească, pe lângă menținerea rezultatelor, realizarea acestui obiectiv. Pacienta rămâne incapabilă să-și imagineze că poate lucra la casa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple Situații de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anticipat un moment din zi (uneori dimineața, uneori după-amiază, uneori seara) în timpul căruia să devină conștientă de gândurile sale, pentru a identifica dacă este prezentă o stare de neliniște. Această strategie permite observarea, în același timp, a neliniștilor asociate emoțiilor trăite și a altor preocupări în mai mare măsură automate care generează emoții mai puțin intense dar deranjante. Dacă neliniștile apar într-un alt moment, Marie le notează pe grilă, sau pe o foaie de hârtie, pentru a le aprofunda în timpul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că subiecții care suferă de tulburare obsesională și compulsivă prezintă scheme cognitive inconștiente de pericol, situate în memoria pe termen lung și funcționând în mod automat. Aceste structuri cognitive filtrează informația fără a reține decât unele aspecte negative ale experienței trăite. Temele specifice ale schemelor cognitive sunt responsabilitatea excesivă, o supraestimare a importanței gândurilor și controlului gândirii și a schemelor perfecționiste. Terapia cognitivă nu poate modifica decât gândurile automate și schemele. Strategia generală a terapiei constă în a considera gândurile intrusive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai puternică (la cald). Tema ședinței Terapeuții familiarizează grupul cu tehnica examinării dovezilor evidente și o ilustrează cu o situație prezentată de Martine în ședința precedentă (situație trăită într-un mare magazin). La început, Martine explică situația, emoțiile și gândurile trăite. Intr-o a doua etapă, ea caută toate argumentele în favoarea acestor gânduri și nu întâmpină nici o dificultate în a determina aceste dovezi evidente „pentru”. Apoi caută toate argumentele în defavoarea acestor gânduri: dovezile evidente „contra” par mai dificil de identificat. Grupul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relației terapeutice. Declanșarea schemelor oferă material diagnostic și terapeutic optimizând în același timp relația, care devine un antidot parțial al suferinței trăite de către pacient. Strategiile centrate pe relație - confruntarea empatică (validarea aspectului logic al schemei și al coping-urilor în funcție de istoria trăită, analizând în același timp validitatea acestora în prezent). - Refacerea limitată a relației parentale: terapeutul satisface parțial, prin atitudinea sa, trebuința emoțională de bază de care copilul a fost frustrat (antidot parțial). De exemplu, terapeutul consolidează empatic o persoană care nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și reamintească când a trăit pentru prima dată această emoție. Terapeutul - Ați trăit, în ultimele zile, o situație dificilă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
geloasă, 1936) - în care, pentru sprijinirea „părții teoretice”, se servește de reportaje senzaționale din presa vremii. Sub oarecare rezerve ținând de veridicitatea informației, poate fi consultat volumul Un om uitat: Const. Mille (1945). SCRIERI: Fâșii din viață, București, 1903; Clipe trăite, București, 1906; Fiori de dragoste, București, [1908]; Suflete fără noroc, București, [1910]; Notele unui om timid, București, f.a.; Un roman de dragoste. Scrisori răvășite, București, 1917; Căsătoria. Legende absurde, București, 1921; Visuri de fecioară, București, 1921; Femeia așa cum e, București
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
erou, nici o prezență statuară sau extraordinară, doar cele negative ies din rând. Chiar scrierea cronicii, suflul dominant par a fi mai degrabă efectul natural al unui talent de povestitor, al unei adevărate febre de a face cunoscute cele aflate, văzute, trăite. Expunerea este cursivă, expresivă, probând o mare putere de observație și caracterizare, de concretizare și reconstituire a realului. Atitudinea narativă și mijloacele relatării sunt cele ale unui artist: permanenta implicare afectivă, privirea definită prin acuitate, precizarea amănuntului, vizualizarea și actualizarea
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
fost reprezentate de trei grupe de vârstă relativ omogene: „bătrânii” având, majoritatea, Între 70 și 90 de ani, iar „tinerii” Între 20 și 30 de ani Aceste generații sunt clar diferențiate atât din punctul de vedere al perioadelor istoriei sociale trăite, cât și din perspectiva fazelor de viață În care se află fiecare (tinerii, de exemplu, se află În diferite perioade de tranziție spre viața adultă). Primele concluzii arată că generația-„pivot” sau intermediară este În forța vârstei și a vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect de studiu și instrument de investigare. Printre motivele creșterii importanței teoretice a conceptului de generație, ne Întrebăm dacă folosirea noțiunii de generație (și, În general, a categoriilor de vârstă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
registre de evidențiere a acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se consemnează o serie de Întâmplări chiar de către cei au trăit experiența comunistă (sau anticomunistă), cuprinzând mai multe niveluri de evocare și conceptualizare (de la povestirea unor fapte trăite sau văzute, asumarea subiectivă a trecutului și până la comprehensiunea detașată, calculată, explicația teoretico-cauzală etc.); această raportare, care stă sub semnul urgenței, are un caracter recuperator și reparatoriu; cu alte cuvinte, ne determină să nu uităm În perspectiva Îndreptării noastre (atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți ce participă la elaborarea sa colectivă mai mult sau mai puțin mitică, În măsura În care ea se referă la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți ce participă la elaborarea sa colectivă mai mult sau mai puțin mitică, În măsura În care ea se referă la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale (discursuri și reprezentări sociale) asupra generațiilor conferă memoriei colective o dublă funcție: de simbol colectiv și de reper al timpului social. Simbolurile colective acționează ca poluri de asamblare a unei cohorte, mediatizând identificarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este o carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
cel mai interesant aspect de remarcat este, pe lângă binecunoscuta calitate a unei documentații exhaustive și a puterii de a o domina prin sistematizare și sinteză, veritabila aptitudine de ordin pur literar a evocării unei personalități, atent urmărită în succesiunea experiențelor trăite și intuită în mecanismele secrete ale vieții interioare. Atenția autorului merge în primul rând către mobilurile acțiunilor, lămurindu-le până acolo unde este posibil, și construind astfel, de fiecare dată, un destin. Plăcerea narativă, uneori chiar anecdotică a lui O.
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
lucidă a realului și căutând în facerea poemului - uneori plin de imagini halucinatorii, populate de figuri ale inconștientului - sensul poeziei: poetul e un „secretar al inconștientului”, fantasmele lui sunt expresii ale „subteranei” ființei, iar poezia trebuie să fie un vis trăit. Chiar receptarea poeziei trebuie să se realizeze la nivelul trăirii, al asumării integrale de energii revelate de poem ca expresie a tensiunilor: „Visul flagelat: / Domnița care e poema // Domnița e de jăratec, ia-o în brațe / Domnița e de fum
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
unei orgolioase, masculine vitalități, se explică prin împrejurări biografice, ușor de discernut: plecarea soției, mama copilului său, obsesia iubirii pentru ea, obsesia trecutului împreună, a cuplului / familiei destrămate etc. Iubirea rămâne tema principală a liricii lui P., o poezie autentică, trăită, prin care el se apropie mai mult de nouăzeciști decât de optzeciști. Formula combinației dintre liric și narativ, dintre descrierea minimalistă și sugestia inefabilă, atracția concretului, înfășurat în multiple foițe de realități sufletești imponderabile și dublat de dorința de a
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968, 12; Ov. S. Crohmălniceanu, „Estetica lui Tudor Vianu”, RL, 1969, 7; Doru Mielcescu, „Nivele estetice”, VR, 1973, 5; Dan Cristea, Eseu și eseistică, LCF, 1974, 47; Voicu Bugariu, Artă propusă și artă trăită, LCF, 1976, 32; Mihai Nadin, „Artă și civilizație”, AFT, 1977, 1; Dumitru Velea, „Arta de la A la Z”, R, 1979, 9; Mircea Braga, Însemnări despre „criterii”, T, 1979, 10, 11; Dicț. scriit. rom., III, 635-637; Popa, Ist. lit., II, 1065
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
pot apăra mai bine această viață,/ transmiteți-mi întreaga voastră spaimă.” De moartea soției sale, pictorița Florica Cordescu, este legată scrierea unui volum, Elegie pentru floarea secerată (1967), cu un lirism, în tonalitate de lamento, amintind întrucâtva litaniile argheziene. Amintirile trăite sau visate sunt umbrite de viitorul devenit acum imposibil: „Tot ce nu am făcut/ când mai erai/ putea să fie o stea/ și este un scai.” Chiar și lucrurile care au aparținut celei pierdute vibrează dureros: „Sunt Daniel cel aruncat
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
teorii ale „proiectului iluminist” sau postiluminist, inevitabil ajunge la concluzii congruente cu cele ale înaintașilor, deși referințele se fac la cu totul alte realități și tendințe. Tot astfel, ni se relevă cu forța evidenței faptul că, atunci când interpunem între lumea trăită și înțelegerea ei teoretică scheme conceptuale sau abordări trecute, apare riscul de a obscuriza lumea trăită până acolo încât să dobândim o libertate ciudată de a propune acea ideologie a practicilor sociale ce servesc interese constructive la fel de obscure sau abia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
etalează ca o entitate stabilă, autonomă față de structurile sociale și capabilă de revelarea unui sistem integrat de valori. Dimpotrivă, fiecare individ poartă propriul stoc de memorie socială și manifestă propriul sistem de interpretare subiectivă prin care conferă un sens evenimentelor trăite sau asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a acestui sens în condiții de confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale exterioare, individul se caută și pe sine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]