5,381 matches
-
nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecință a unei alte tulburări mentale. F. Patternul durabil nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de exemplu un drog, un medicamentă sau ale unei condiții medicale generale (de exemplu traumatism craniană. Situațiile care nu pot fi atribuite unor distrugeri cerebrale masive, unei boli cerebrale sau unei tulburări psihiatrice și care îndeplinesc următoarele criterii: aă atitudini și comportament marcat dizarmonice, implicând, de obicei, mai multe arii de funcționare, ca, de exemplu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pare că doar abuzul sexual, prin sine, nu e specific. De asemenea, la TP borderline s-au identificat mai multe situații de tulburare de stress posttraumatic decât la alte tulburări de personalitate - 50% versus 22%. Se au în vedere și traumatismele de la vârsta adultă, cum ar fi cele din lupte - războiul din Vietnam - care se regăsesc la multe cazuri de TP borderline dar și la cazuri cu TP evitantă, paranoidă și obsesiv-compulsivă. Se au în vedere și traume repetate. Pe de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Înainte de a comenta posibilele tulburări de pe Axa I asupra Axei II se cere luate în considerare influențele ce le pot avea suferințele organice cerebrale asupra manifestărilor caracteriale. Este cunoscut de mult timp că traumatismele craniene sau alte leziuni cerebrale - infecțioase, toxice, hipoxice, post-intervenții chirurgicale - pot conduce la o modificare ale personalității care, până la acea dată, putea fi considerată în limitele normalității, modificare distinctă de deficiențele cognitive. La fel se prezentau lucrurile în cazul epilepsiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și fermecătoare social decât psihopatul CLECKLEY. În perspectivă developmentală cei cu tulburări de conduită au deseori un debut precoce al comportamentului sexual, a băutului, fumatului, uzului de substanțe ilicite și al actelor imprudente și riscante. Ca o consecință pot rezulta traumatisme, infecții, etc. Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
amplă, a acestor evenimente ascunse deja în istorie va ajuta societatea românească de azi să depășească sindromul de stres posttraumatic atât de frecvent etalat în viața socială a României din ultimii 20 de ani. 1.6.1. Perioada comunismului ca traumatism societal în România, instaurarea regimului comunist s-a petrecut în perioada 1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dau impresia că episodul se va repeta; prin stări de disconfort induse de orice asociere reală sau simbolică pe care le operează cu trauma în cauză; prin reactivitate psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv pentru care evocă fidel experiența reală. Reamintirea diferă esențial de povestire (Gerson, apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a evita stimuli
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
PTSD-ului. Mai întâi, că incidentele traumatizante nu constituie o temă confortabilă, nici pentru victimă, nici pentru terapeut. Acesta din urmă, dacă nu dă dovadă de suficientă precauție poate contracta o traumatizare indirectă sau secundară, infestându-se el însuși cu traumatismul respectiv. Mai apoi, relatarea pacientului fiind îmbibată de emoționalitate și subiectivism poate bruia reconstituirea acurată, obiectivă a faptelor. Desigur, o atitudine compliantă, plină de înțelegere și empatie, liberă de prejudecăți din partea terapeutului este o condiție indispensabilă, care face parte din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu măiestrie și aplomb, este aceea că o traumă majoră, asemenea unei gene anacronice, dar robuste, se transmite dinspre părinți spre copii, retezându-le pilonii sufletești. Altfel spus, copiii respectivi tind inconștient să reediteze în existența lor ceva din spiritul traumatismului suferit de părinți, din dorința de a-l înțelege și a-l tămădui. Mecanismul funcționează în acest fel întrucât părinții n au reușit să-și asume experiența traumatică respectivă, care continuă să sângereze ca o rană mult prea adâncă pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu unul dintre antecesorii săi care a murit tragic), A. Ancelin Schutzenberger (1978), care decelează prezența unui „sindrom aniversar”, conform căruia, pe filieră transgenerațională, la data aniversară a tragicului eveniment, descendenții reproduc involuntar în comportamentul lor, ceva din esența acelui traumatism. Fără a avea pretenția unei contorizări pedante a tuturor exponenților acestei orientări, vom menționa și pe N. Abraham și M. Torok (1978), care vorbesc de existența unei „cripte a inconștientului familial”(unde sunt depozitate toate aceste întâmplări dramatice), dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este nevoie să reținem potențialul său traumatizant major. Spunem aceasta întrucât nașterea se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având un rol întemeietor. ținând cont că, de fapt, ea semnifică o separare, evenimentul conține oricum un cuantum de traumatism, deoarece „învelișul”(Brazelton, Sparrow, 2007) cald și ospitalier care l-a protejat timp de 9 luni, ca urmare a unei interacțiuni fluide și securizante cu propria mamă, se destramă acum cu brutalitate și el trebuie rețesut prin iubirea parentală. Rezultă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interioară, despre speranță. 2.3.6. Boala, între traumă și devenire „Doar boala aduce ceva nou. Nu-i ea al cincilea anotimp?” Emil Cioran Indiferent de vârsta la care survin, bolile încenușează existența oricărui om, întrucât implică o doză de traumatism și suferință care se calibrează diferit, în funcție de gravitatea lor. Prin urmare, maladiile sunt probabil cele mai uzuale și inevitabile episoade traumatice ale vieții. Developând lapidar și strict medical instalarea unei boli, aceasta evocă un deranjament biochimic și anatomofiziologic. Iar diversele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precumpănitor a celor grave care au un evident risc vital, sau cauzează infirmități ireversibile, trebuie să insistăm asupra secvenței de comunicare a diagnosticului către pacient, secvență care dacă nu este gestionată corespunzător de către medic, poate să se instituie ca un traumatism în sine, ce se adaugă celui pe care îl cauzează boala propriu-zisă. în alternativa că medicul procedează fără tact și total neempatic, atunci când comunică un asemenea diagnostic sumbru, șocul nu numai că poate compromite ireversibil semnele vitale și erodează grav
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
R. și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa medicală, chiar dacă în mod diferit. Desigur, bolnavii terminali, datorită confruntării cu durerile și dezastrele maladiei de care suferă, vor dezvolta o configurație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de carbon. Aceste supoziții au fost infirmate însă prin analizele de sânge, realizate în acele momente (Sabom, apud Meckelburg, 2003). Sunt și opinii care atribuie NDE producerii de endorfine, acele morfine naturale cu rol de „tampon”în confruntarea individului cu traumatismul morții. Argumentul respectiv nu rezistă nici el, căci așa cum remarca distinsul neuropsihiatru D. Constantin-Dulcan (2008), din moment ce electroencefalograma prezintă un traseu plat (deci atestă încetarea activității cerebrale), care este sursa de endorfine? Iar șiragul de interogații continuă, așa încât renumitul specialist român
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a se apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și atunci când creierul este grav afectat de cauze diverse (traumatisme, hemoragii masive, tumori etc.), aruncă în derizoriu dovezile de factură neurologică. Iar opinia lansată de reputatul neuropsihiatru englez, dr. P. Fenwick (1995, apud Grof, 2007, p. 257) constituie o concluzie memorabilă: „sunt absolut sigur că aceste experiențe nu sunt provocate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la ce nivel se aplică, reziliența se evidențiază prin (Theis, 2001, p. 37): în ciuda unui context cu risc înalt, dezvoltarea persoanei, familiei, comunității este pozitivă; persoana, familia sau comunitatea demonstrează competențe susținute în confruntarea cu stresul acut sau cronic; în urma traumatismului trăit, persoana, familia, comunitatea se vindecă, se recuperează (reabilitează). în lucrarea Psihopatologia adultului, din 2010, Șerban Ionescu evidențiază trei etape în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
marchează trecerea dinspre studierea rezilienței naturale spre promovarea rezilienței de către specialiștii sănătății mentale, în speță, psihologii clinicieni, ceea ce Șerban Ionescu (2010, p. 281) numește reziliență asistată. Dacă inițial conceptul făcea referință la capacitatea de a face față „efectelor patogene ale traumatismelor psihice”, ulterior el a căpătat caracteristici mai ample, desemnând rezistența la o multitudine de situații relativ comune, care pot fi întâlnite în viața curentă. Astfel, conceptul de reziliență se aplică și în legătură cu prezența unui handicap, a unei boli fizice sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ionescu (2008, pp. 4-5) ne prezintă o definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de a se dezvolta bine din punct de vedere psihologic, în ciuda evenimentelor cu caracter destabilizator apărute, a condițiilor de viață dificile, a traumatismelor uneori severe; capacitatea de a se adapta rapid la nenorocirea ivită sau la adversitate și de a se recupera după astfel de situații; 2. rezultat ce constă în absența tulburărilor mentale în timpul și în urma unor situații recunocute ca având o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ideea că societățile, ca și indivizii, dispun de capacități limitate de a face față stresului, iar diferența dintre societăți ar putea fi dată tocmai de aceste limite ale capacității de a face față. Cu toate că nu există un „răspuns universal la traumatism”(Ionescu, Jourdan-Ionescu, 2006, p. 14), abordarea pozitivă promovată de disciplinele socioumane în ultimii ani a condus spre o viziune diferită cu privire la traumă și efectele ei. Au fost evidențiați factorii protectivi, precum și cei „tampon”în situații de traumă, au fost inițiate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organică. - Prolapsul de valvă mitrală - grup de afecțiuni în care valvulele sau cordajele sunt alungite permițînd prolabarea lor în AS cu pierderea coaptării normale a valvulelor mitrale și instalarea insuficienței mitrale (prevalență 2-6%). „Floppy mitrale valve”. - IM degenerativă mixomatoasă, mixom, traumatism, sclerodermie, arterită Takayasu, sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos, spondilită ankilopoetică. - IM funcțională, ischemică este consecința unei leziuni coronariene a VS [1]. FIZIOPATOLOGIE Prin pierderea funcției valvei mitrale de închidere a orificiului mitral, o parte a debitului / bătaie a VS în timpul sistolei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
care împiedecă închiderea normală a acestora în timpul diastolei și rezultă în revenirea unui volum din sângele ejectat în cavitatea ventriculară. CAUZE - Congenitale - bicuspidia aortică și patologia rădăcinii aortice cele mai comune; endocardită, reumatism, boli de colagen, disecție de aortă, lues, traumatisme cu ruptură valvulară, dezinserție de proteză aortică. - IA considerată funcțională [2] și produsă prin dilatarea inelului aortic de inserție a valvulelor și insuficienta coaptare a acestora ca în hipertensiunea arterială, anemii severe, miocardopatii, trebuie să i se poată demonstra reversibilitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
valvei tricuspide, anomalie structurală organică, izolată a VT - hipoplazie de valvulă cu deficit de coaptare și dilatare de inel tricuspidian [6]; malformație tricuspidă în canal atrioventricular comun. • Organice - endocardită bateriană (consum de droguri intravenos, endocardită postpartum), valvulopatie reumatică, sindrom carcinoid, traumatisme (rupturi valvulare / cardiace), infarct miocardic, leziuni de valvule prin electrozi de stimulare electrică endoventriculară, cateter de arteră pulmonară (Swan-Ganz). • Funcționale - dilatare de VD secundară (încărcare de volum și/sau presiune) hipertensiunii pulmonare și insuficienței de VD, cord-pulmonar cronic, shunt-uri intracardiace
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
nouă, este aici o imagine metaforică a orbirii (ieșirea din labirint fiind accesul la lumină). Karl reacționează la evenimentele prezentului în funcție de experiențele trecutului și, în special ale trecutului infantil (referință la pierderea de obiecte, la separări, sentimente de culpabilitate, la traumatisme arhaice). Sentimentul de nenorocire al persoanei deplasate, cea care accede în lumea nouă, are ca model originar trauma nașterii și pierderea mamei protectoare. Sosirea în lumea nouă implică ruptură, criză, separare și smulgerea individului și a tuturor mecanismelor de reglare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
umăr, gât, dar niciodată în braț și epigastru. FORME CLINICE PARTICULARE Pneumotoraxul bilateral are un tablou clinic dramatic, cu cianoză și insuficiență respiratorie acută; decesul se poate produce prin insuficiență cardiacă acută (cudarea venelor cave). Pneumotoraxul deschis apare frecvent în urma traumatismelor toracice deschise, printr-un mecanism de „by-pass valve” (aerul circulând în sens bidirecțional). Simptomatologia este cu atât mai gravă cu cât mărimea soluției de continuitate parietală este mai importantă. Gravitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul soluției de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pleurală, pleurotomie) sau în urma unei intervenții chirurgicale majore (rezecții bronho-pulmonare, rezecții esofagiene, diverticulectomii esofagiene etc.). În același procent se încadrează și empiemul pleural posttraumatic. Spațiul pleural poate fi contaminat direct de agentul vulnerant și corpuri străine antrenate la acest nivel (traumatismele toracice deschise), sau infecția se grefează pe un hemotorax coagulat, care reprezintă un mediu prielnic pentru proliferarea microbiană (traumatisme toracice închise). S-au mai citat empieme pleurale după: hernie diafragmatică strangulată, aspirație de corp străin în arborele traheo-bronșic, pneumotorax spontan
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]