4,948 matches
-
umane mijlocite (mediate), rezultate din prelucrarea trebuințelor prin intermediul sistemului de valori-norme și a specificului individului. Există o literatură bogată În acest domeniu al trebuințelor și necesităților.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturilor primitive, p. 29-62; V. Constantinescu, Determinismul social și tipologizarea trebuințelor umane, În vol. Determinarea și motivarea acțiunii umane, 1981, București, Editura Academiei; Ion Dijmărescu, Management, vol. IV, 1993, București, Academia Română de Management, pp. 45-53; Pantelimon Golu, Psihologie socială, 1974, București, Editura Didactică și Pedagogică, pp. 265-269. footnote> Mai des citată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
motivarea acțiunii umane, 1981, București, Editura Academiei; Ion Dijmărescu, Management, vol. IV, 1993, București, Academia Română de Management, pp. 45-53; Pantelimon Golu, Psihologie socială, 1974, București, Editura Didactică și Pedagogică, pp. 265-269. footnote> Mai des citată este așa-numita „piramidă a trebuințelor” a lui Abraham H. Maslow, care studiază trebuințele pe cinci grupe (ierarhizate de la inferior și superior): fiziologice, de securitate, apartenență, stimă, autoperfecționare). După părerea noastră, modelul elaborat de Maslow poate, cel mult, să fie socotit unul din cele posibile, oferind
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Dijmărescu, Management, vol. IV, 1993, București, Academia Română de Management, pp. 45-53; Pantelimon Golu, Psihologie socială, 1974, București, Editura Didactică și Pedagogică, pp. 265-269. footnote> Mai des citată este așa-numita „piramidă a trebuințelor” a lui Abraham H. Maslow, care studiază trebuințele pe cinci grupe (ierarhizate de la inferior și superior): fiziologice, de securitate, apartenență, stimă, autoperfecționare). După părerea noastră, modelul elaborat de Maslow poate, cel mult, să fie socotit unul din cele posibile, oferind multe dificultăți datorită lipsei distincției dintre trebuințe (nevoi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
studiază trebuințele pe cinci grupe (ierarhizate de la inferior și superior): fiziologice, de securitate, apartenență, stimă, autoperfecționare). După părerea noastră, modelul elaborat de Maslow poate, cel mult, să fie socotit unul din cele posibile, oferind multe dificultăți datorită lipsei distincției dintre trebuințe (nevoi), necesități, motivații. Din punctul nostru de vedere, credem că (În afara deosebirilor dintre trebuințe și necesități) pot exista diverse modele socioculturale de corelare și ierarhizare a necesităților. De aceea, vom prezenta doar o schemă a necesităților, urmând ca ele să
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
stimă, autoperfecționare). După părerea noastră, modelul elaborat de Maslow poate, cel mult, să fie socotit unul din cele posibile, oferind multe dificultăți datorită lipsei distincției dintre trebuințe (nevoi), necesități, motivații. Din punctul nostru de vedere, credem că (În afara deosebirilor dintre trebuințe și necesități) pot exista diverse modele socioculturale de corelare și ierarhizare a necesităților. De aceea, vom prezenta doar o schemă a necesităților, urmând ca ele să fie abordate diferențiat pe parcursul cursului. Necesitățile umane sunt de două tipuri: individuale și sociale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
2.3. Indicele compus (complet) al varietății În satisfacerea necesi tăților de Îmbrăcăminte etc. În analiza raportului dintre produs și necesitățile umane, se impune a lua În considerare două probleme deosebit de importante (teoretic și, În special, practic): a) Raportul dintre trebuințe și necesități nu este liniar, necesitățile reflectând totdeauna total și corect trebuințele. Dimpotrivă, putem spune că există Încă un decalaj apreciabil Între acestea, datorită a două cauze: 1) nu cunoșteau Încă toate trebuințele umane, atât sub aspectul identificării lor (mai
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Îmbrăcăminte etc. În analiza raportului dintre produs și necesitățile umane, se impune a lua În considerare două probleme deosebit de importante (teoretic și, În special, practic): a) Raportul dintre trebuințe și necesități nu este liniar, necesitățile reflectând totdeauna total și corect trebuințele. Dimpotrivă, putem spune că există Încă un decalaj apreciabil Între acestea, datorită a două cauze: 1) nu cunoșteau Încă toate trebuințele umane, atât sub aspectul identificării lor (mai există o serie de trebuințe esențiale, În special de ordin biologic, pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și, În special, practic): a) Raportul dintre trebuințe și necesități nu este liniar, necesitățile reflectând totdeauna total și corect trebuințele. Dimpotrivă, putem spune că există Încă un decalaj apreciabil Între acestea, datorită a două cauze: 1) nu cunoșteau Încă toate trebuințele umane, atât sub aspectul identificării lor (mai există o serie de trebuințe esențiale, În special de ordin biologic, pe care nu le știm, cum ar fi cele legate de funcționarea codului genetic și care pot fi puternic influențate de produsele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
liniar, necesitățile reflectând totdeauna total și corect trebuințele. Dimpotrivă, putem spune că există Încă un decalaj apreciabil Între acestea, datorită a două cauze: 1) nu cunoșteau Încă toate trebuințele umane, atât sub aspectul identificării lor (mai există o serie de trebuințe esențiale, În special de ordin biologic, pe care nu le știm, cum ar fi cele legate de funcționarea codului genetic și care pot fi puternic influențate de produsele realizate de noi), cât și al Înțelegerii În profunzime a tuturor aspectelor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de ordin biologic, pe care nu le știm, cum ar fi cele legate de funcționarea codului genetic și care pot fi puternic influențate de produsele realizate de noi), cât și al Înțelegerii În profunzime a tuturor aspectelor privind natura acestor trebuințe, modul lor optim de satisfacere, efectele asigurării sau neasigurării satisfacerii lor; 2) chiar atunci când suntem În posesia cunoașterii, nu ținem seama, uneori, de toate prevederile care ar rezulta din această informare, Între cunoașterea trebuințelor și instituirea necesităților intervenind o serie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a tuturor aspectelor privind natura acestor trebuințe, modul lor optim de satisfacere, efectele asigurării sau neasigurării satisfacerii lor; 2) chiar atunci când suntem În posesia cunoașterii, nu ținem seama, uneori, de toate prevederile care ar rezulta din această informare, Între cunoașterea trebuințelor și instituirea necesităților intervenind o serie de factori (interese, preferințe, valori, particularități temperamentale și de caracter ale individului etc.) care pot bloca sau distorsiona accesul informației spre mecanismele de generare a necesităților. Astfel, deși se cunosc efectele negative ale fumatului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
doar un gen de necesități, ci o gamă foarte largă. Astfel, produsele de Îmbrăcăminte satisfac atât necesitățile de Îmbrăcăminte, cât și cele de sănătate, asigurare a plăcerii de viață, prestigiu, comunicare, relații umane etc. Tocmai datorită acestui fapt, raportul necesități trebuințe poate fi dereglat, căci dorind a satisface, de exemplu, necesitatea prestigiului prin Îmbrăcăminte, putem folosi o haină care Încalcă trebuințele de sănătate, tot așa cum, dând curs necesității privind varietatea de produse de Îmbrăcăminte, putem Încălca trebuința folosirii raționale a resurselor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și cele de sănătate, asigurare a plăcerii de viață, prestigiu, comunicare, relații umane etc. Tocmai datorită acestui fapt, raportul necesități trebuințe poate fi dereglat, căci dorind a satisface, de exemplu, necesitatea prestigiului prin Îmbrăcăminte, putem folosi o haină care Încalcă trebuințele de sănătate, tot așa cum, dând curs necesității privind varietatea de produse de Îmbrăcăminte, putem Încălca trebuința folosirii raționale a resurselor naturale (risipind materii prime ce și-ar avea un grad superior de utilizare În alte produse). Se impune, așadar, să
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
acestui fapt, raportul necesități trebuințe poate fi dereglat, căci dorind a satisface, de exemplu, necesitatea prestigiului prin Îmbrăcăminte, putem folosi o haină care Încalcă trebuințele de sănătate, tot așa cum, dând curs necesității privind varietatea de produse de Îmbrăcăminte, putem Încălca trebuința folosirii raționale a resurselor naturale (risipind materii prime ce și-ar avea un grad superior de utilizare În alte produse). Se impune, așadar, să judecăm Întregul sistem de trebuințe și să evaluăm modul de satisfacere a necesităților În raport cu acest sistem
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dând curs necesității privind varietatea de produse de Îmbrăcăminte, putem Încălca trebuința folosirii raționale a resurselor naturale (risipind materii prime ce și-ar avea un grad superior de utilizare În alte produse). Se impune, așadar, să judecăm Întregul sistem de trebuințe și să evaluăm modul de satisfacere a necesităților În raport cu acest sistem, În unitatea sa. c) Serviciile publice sunt și ele purtătoare de valoare. A rezolva o problemă, de exemplu, legată de modul de impozitare a unei persoane este un serviciu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ameliorarea securității alimentare a gospodăriilor, protecția consumatorului și ameliorarea calității și inocuității produselor alimentare. Asemenea convenții și standarde de calitate sunt promovate și de Uniunea Europeană, extinzându-se asupra unor game tot mai largi de produse și procese de fabricație. Cunoașterea trebuințelor și necesităților umane, a corelațiilor om-societatenatură, devine o cerință În proiectarea produselor și proceselor de producție. Activitățile manageriale nu se mai pot ghida doar (uneori nici prioritar) după exigențele clienților particulari (dispuși să cumpere unele produse de o mai slabă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o crea. Pe o altă planetă, În cadrul altor „ființe superioare” ce ar „produce”, viața economică ar arăta cu totul altfel. Omul este rezultatul unei evoluții „naturale” petrecute În contexte specifice. Înzestrat cu rațiune și pasiune, anumite simțuri, o serie de trebuințe (a se vedea tema 1), cu o anumită configurație anatomică și fiziologică, omul produce „după chipul și asemănarea sa”. Studierea omului devine elementul central În activitățile de management, Înțelegându-se prin aceasta o paletă foarte largă de preocupări (cercetarea biologică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
viziunea lui Moreno, Kurt Lewin introduce conceptul de „câmp”. După el, există trei câmpuri: individual, de grup, social.<footnote Lewin Kurt, Field Theory, În vol. Social Science, New York, Harper and Brothers, 1948, p. 45. footnote> Primele două câmpuri sunt psihologice (trebuințe, motivații, scopuri, percepții etc.), al treilea se referă la norme, cultură. Față de Moreno, care scoate consensul dintre membrii grupului ca stare optimă a acestuia, Kurt Lewin adaugă conflictul, starea de tensiune ca generatoare de dinamică. Moreno pusese În lumină și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile următoare. O altă cultură importantă pe aceste meleaguri a fost cea a cânepii și a inului. Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile...p.28) E drept, cărți și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului Tutova și la Focșani, Iași, Galați și București, mai ales după Unire." Vorbind despre funcționarea tipografiilor în alte localități autorii citați pomeneau și despre tipografiile de la BoțeștiFălciu a revistei sătești Plugarul bimensuală, care apare la 31 ianuarie 1904, al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține locuri, îndrumarea sănătoasă atât de trebuitoare ei”. Vom căuta - se spune în cuvânt înainte - prin aceasta ca schimbând spusele marelui istoric N. Bălcescu: „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie în caracter” să ne fie îngăduit a zice: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în curaj și au câștigat temeinicie în caracter”. Cu toate că nu a apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor perioade de regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată, aplicarea lor În vederea dominării lumii Înconjurătoare - socială și culturală - a devenit tot mai universală. Rezultatul acestui progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”. Progresul constă dintr-o evoluție spre mai bine, pe oricare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asemenea stare psihică a subiectului, În timpul efectuării unei teme, care solicită găsirea (descoperirea sau asimilarea) unor cunoștințe sau procedee de acțiuni noi, necunoscute anterior de către subiect. Din punct de vedere psihologic, structura situației-problemă se poate include, În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații-problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite procedee
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
termenul a fost utilizat de către medici pentru a se desemna leziunea fizică provocată asupra unui pacient de către un factor agresiv extern (de exemplu o lovire cu un obiect contondent, o arsură, etc.). Ulterior termenul s-a extins și către psihologie. Trebuința este expresia psihică a necesităților Înnăscute sau dobândite ale omului. Validarea - este etapa de generalizare și verificare a predicțiilor formulate prin culegerea de noi rezultate sau efectuarea de experimente. Variabilă endogenă (variabilă dependentă) este variabila ale cărei valori sunt deduse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]