4,267 matches
-
că medicul salvator poate reda sănătatea bolnavului. Acestea construiesc etica medicală. Înțelesul eticii medicale este însă o idee și o acțiune morală care se construiește plecând de la situația concretă pe care o oferă starea de boală. Schimbarea sau simpla alterare trecătoare a naturii umane prin suferință, prin boală, aduce în existența persoanei umane forme de trăire. Aceste forme sunt preluate de medic. Etica este prin urmare și o atitudine morală dublată de o atitudine profesională de factură medicală față de boală. O
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propune conlocutorului său Glaucon să-și închipuie că omenirea din toate timpurile s-a născut și a crescut în condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați de mâini, de picioare, de grumaz, oamenii din cavernă nu pot vedea decât umbrele trecătoare ale diverselor lucruri care se perindă în peșteră. Este tot ce pot cunoaște și considera adevărat. În elina platonică se folosea adverbul aléthes (alhvqe") pentru a desemna acest adevăr aparent. Este vorba de simple „păreri” și „opinii”. Platon subliniază că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
susține acel „mod de a gândi altfel” pe care îl folosise și aparatcikul postmodernist Gorbaciov. Cel din urmă folosea expresia rusească novoe mîșlenie, menită să ascundă îngrijorarea sub un voal subțire de optimism. Dar nu ne aflăm în fața unui impas trecător, de natură economică, socială și politică - este vorba despre un cutremur care zguduie însăși realitatea. Temeiurile oferite de știință vreme de câteva secole se clatină amenințător. Exemplele de mai sus par să facă parte dintr-o serie aflată abia la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teme și motive autohtone, care începe cu folclorul, V. Alecsandri, Mihai Eminescu și continuă cu Lucian Blaga, V. Voiculescu, Arghezi (uneori polemic). V. se identifică într-un alt Meșter Manole care se zidește pe sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri de „folclor savant” pe tema iubirii (Tot aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
contactele cu textele bizantine (cunoscute, cele mai multe, în „redacție slavonă”), stratul creștin și dezvoltarea instituției religioase. Teza fundamentală a cărții lui P. privește reevaluarea, în mersul culturii și literaturii române, a importanței veacului al XV-lea, cu prelevarea însemnătății acelui „val trecător, răcoritor și binefăcător” care ar fi fost husitismul, dezvoltările depășind însă uneori cuprinderea unei „inițieri” și tinzând să contureze acea „hegemonie română” atât de apropiată convingerilor autorului. Introducerea... valorifică (într-o selecție personală, ce a fost amendată de cercetarea ulterioară
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
libertate pentru spirit” sunt invocate de Negoițescu în articolul Mișcarea de rezistență de la Sibiu, din numărul 3, unde se afirmă totodată că, după „ruperea zăgazurilor”, e nevoie de o atitudine pozitivă, de „o artă înaltă, pură, dezbărată de orice zgură trecătoare”. În finalul ultimului număr Radu Stanca răspunde și el, la rubrica „Revista revistelor”, celor care îi acuzaseră de „un pretins estetism”, de vreme ce membrii Cercului au condamnat „estetismul” și „au dorit necesitatea unui nou umanism”, manifestându-și simpatia pentru opera clasică
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
1907; La gura văiei, București, 1908; Magistrații noștri, București, 1908; Satul Grivița, București, 1908; Viață de artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910; Mintea și norocul, Brașov, 1910; Alegătorul liber și alte 13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii neamului, București, 1913; Puterea destinului, București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București, 1914; Unchiul Christea, București
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare. Pesimism și melancolie sunt notele caracteristice ale acestui volum postum, prin care, cu ecouri din lirica occidentală, M. deschidea drumul meditației. Tot el, prin Caracteruri, după I. Budai-Deleanu și înainte de Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
stare mentală patologică. Problema este însă dacă putem să simulăm, să „înțelegem” stări care în principiu sunt posibile, dar pe care nu le-am experimentat niciodată. Un om care nu a fost schizofrenic și nici nu a experimentat o stare trecătoare de tip schizofrenic poate să simuleze în sine starea de schizofrenie? Un om care nu a cunoscut teama irațională și paralizantă în fața necunoscutului nu poate înțelege o stare de spirit religioasă. Este drept că elemente de trăiri foarte diverse avem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cel mai bun caz, al viitorului”. Altfel spus, criza tranzițională, odată depășită, ar fi urmată de o stare de stabilitate diferită de punctul de plecare și corespunzând unui echilibru social binefăcător. O asemenea premisă admite că tranziția ar fi trecătoare, accidentală; oricum, o stare de „a-normalitate” în raport cu presupusa stabilitate socială. Întrebarea este care stabilitate și în ce tip de societate ar exista? Am văzut mai înainte că toate societățile existente sunt prinse în tranziție și că ceea ce ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe familie, lecțiile despre viața familială armonioasă sau predicile politicianiste despre restaurarea stabilității sociale prin promovarea armoniei de gen și a înțelegerii dintre sexe în cadrul familiei nucleare reconsolidate nu fac altceva decât să intensifice zgomotul discursiv sau să aducă alinări trecătoare. * Problemele familiei modernității noastre actuale trebuie identificate în structura instituțională a pieței muncii și în necesitatea reunificării vieții cu munca, indiferent de gen. Ulrich Beck ne avertizează în această privință și ne indică și calea de abordare și soluționare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de a redescoperi mereu vocația excelenței. Această chemare este inseparabilă de noțiunea spirituală de „elită”. Numai într-o asemenea perspectivă generoasă și exigentă, dar lipsită de aroganță sectară, o asociație creștin-ortodoxă de tineret va putea deveni o reală provocare. Aparențele trecătoare ale zilei nu trebuie să ne înșele. Pro tempore, bisericile ortodoxe mai sunt frecventate de tineri, cel puțin în marile orașe. Acest fenomen va fi însă grabnic risipit de „grijile veacului”. În fostele orașe muncitorești ale țării, fără a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
criză și pentru a te depăși. Acolo, fie și sub un epitrahil soios, ai în față o probă de cu totul alt ordin. Acolo, îngenuncheat, îți devine insuportabilă minciuna propriei vieți. În acele câteva minute, limita ești tu însuți, om trecător și suflet încărcat de păcate nemărturisite. E singurul loc unde nu ceilalți sunt vinovați de toate relele, ci tu însuți, cel care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suprem. Champollion a descifrat hieroglifele incrustate în granit; dar nici un Champollion nu s-a ivit încă pentru a descifra Egiptul de pe fața fiecărui om și a fiecărei ființe. întocmai ca orice altă știință omenească, fizionomonia nu este decît o poveste trecătoare. Dacă sir William Jones, care cunoștea treizeci de limbi, nu era în stare să citească pe fața celui mai simplu țăran semnificațiile mai adînci și mai subtile, cum ar putea spera un ageamiu ca Ismael să citească teribilele semne chaldeene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în marș ce se apropie de un defileu neprietenos din munți, iuțindu-și pasul, pentru a lăsa cît mai grabnic în urmă primejdioasa trecătoare și a se desfășura iarăși pe cîmpie, într-o relativă siguranță - uriașa oaste a balenelor înainta repede prin strîmtoare, strîngîndu-și treptat poalele semicercului și înotînd în centrul lui solid, dar în aceeași formație. Cu toate pînzele sus, Pequod le urmărea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întrebăm ce anume-l făcea pe Ahab să se poarte în felul acesta cu Starbuck. Poate o scînteie de onestitate sau poate o simplă prudență, căci împrejurările erau de așa natură, încît un semn cît de mic de nesupunere, chiar trecătoare, din partea primului secund al vasului, ar fi putut avea consecințe grave. Oricum ar fi fost, ordinul fu executat: palancurile fură montate. Capitolul CIX QUEEQUEG îN SICRIU Se vădi că butoaiele aruncate la urmă în cală erau intacte și că spărtura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în acest caz de la sine în relief, prin însăși desfășurarea lor istorică. Când o urmărim cu atenția cuvenită, această desfășurare ne arată, mult mai bine decât critica subiectivă a unui istoric interesat și părtinitor, ce era durabil și ce era trecător, ce era fecund și ce era steril, în concepțiile filosofilor de altădată.32 Întrebarea care ne vine în mod firesc în minte este însă de ce ar fi critica unei filosofii făcută de autorul unui alt sistem filosofic neapărat „subiectivă” și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unei tradiții culturale limitate în spațiu și timp, nu a solicitat în aceeași măsură interesul său filosofic. Este sensul în care Kant a rămas atașat acelei orientări clasice a gândirii care valoriza inteligibilul în raport cu sensibilul, atemporalul în raport cu ceea ce este vremelnic, trecător, universalul în raport cu particularul. Blaga, dimpotrivă, a socotit că omul se realizează ca ființă deplină prin creația liberă de valori spirituale, creație care este întotdeauna cenzurată stilistic. Dacă accepta că în ordinea vieții practice universalizarea este, cel puțin în principiu, posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
spre absolut. Prin acest motiv fundamental al gândirii sale, el a fost socotit, pe drept cuvânt, precursorul idealismului german. Dezvoltarea conștiinței religioase are loc, pentru Lessing, prin depășirea conținutului istoric limitat al religiilor pozitive. Acestea nu sunt decât forme imperfecte, trecătoare, care marchează progresul conștiinței religioase spre termenul său final care este religia naturală, înțeleasă drept religie a rațiunii (Vernunftreligion). Căci în succesiunea istorică a religiilor pozitive Dumnezeul religiei naturale i se dezvăluie în măsură crescândă omului. În acest sens dogmele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
inflexibilul set de convingeri și experiențe. Duritatea și cinismul sunt operații analitice, așezări și reașezări ale realității în cântarul codului onoarei. Faptul că-și omoară timpul într-un birou jalnic, „la capătul unui coridor la fel de jalnic”, pare să fie ceva trecător: o bagatelă de câteva decenii! Ce mai contează că ți se duce viața când valorile tale sunt eterne?! Oricât ai încerca să eviți postura „cavalerului fără pată și prihană”, ea se impune viguros, de la carte la carte. Chandler n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de viață. În asta constă secretul indiferenței” (în Schur, 1972/1975). În realitate, adaugă Schur, Freud reușește ulterior să-și creeze noi legături și să le întărească pe cele mai vechi. Prin urmare, a fost vorba doar de o apărare trecătoare. După Freud, se mai găsesc ici-colo câteva aluzii la retragerea apatică. Astfel, în capitolul intitulat „Procese de apărare”, Nunberg (1935/1957) semnalează că, la unii bolnavi, se observă un comportament „asemănător indiferenței, care dă impresia de pasivitate, când, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din cauză că Eforia a introdus verificarea situației materiale prin anchete la domiciliul pacienților care solicită gratuitatea sau reduceri la taxele de tratament sau de spitalizare. Evident, această măsură a nemulțumit pe unii din medici. Nemulțumirile de acest gen au fost însă trecătoare și din fericire reduse ca număr. Astfel că serviciile s-au putut bucura de cele mai bune condițiuni de dezvoltare și dacă n-au putut ajunge încă la un nivel mai dezvoltat, este numai din cauza aglomerării lucrului și a neajunsului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
putea permite o activitate în afara gospodăriilor pe scară mai întinsă. Prin această alegere a celor mai demne ca să ne reprezinte, vom înlătura și aprecierea puțin favorabilă ce ni se face că femeile sunt egoiste, invidioase, conduse exclusiv de impresii sentimentale trecătoare. Se apropie vremea activității intense și practice a femeii pe tărâm politic și purtăm convingerea că românca noastră, care s-a dovedit a fi o ființă plină de calități, își va face conștiincios ucenicia politică. Nybe Liberalul, nr. 175, din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
s-au retras și de care sunt conștienți. Sunt chinuiți deoarece nu-și pot modifica inocența funciară. Mișu Gerescu (Scrisorile lui Mișu Gerescu) susține că bunătatea este o însușire a vieții înseși, omul fiind doar una dintre formele ei, variate, trecătoare și superioare, prin posibilitatea „lepădării de sine”. Creduli și indeciși, când iau o hotărâre, acești oameni o fac cu adâncă disperare, pornită din austeritatea propriei izolări. Căci, printre ceilalți, Scarlat Delureanu (Rătăcire) este „un urs”, iar alte personaje consideră lumea
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]