6,656 matches
-
1977 a fost secretar de redacție al revistei „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”. A debutat cu articole de critică literară în revista „Iașul literar” (1960). A mai colaborat la „Ateneu”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ramuri”, „Orizont”. Volumul de debut al lui A., monografia critică V. Voiculescu (1975), este primul studiu de amploare dedicat vieții și operei marelui scriitor. Îmbinând cele mai importante elemente ale biografiei lui Voiculescu (cu excepția episodului arestării și condamnării sale
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția muzeologie, până în 1981. Pentru scurt timp este profesor la Recaș (județul Timiș), apoi conservator la Centrul Județean al Creației Populare, iar din 1993 lucrează la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Meridianul Timișoara”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Debutează în 1969 cu un scenariu radiofonic, gen cultivat și în continuare. Debutul teatral are loc cu piesa Coroană pentru Doja (montată la Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1972-1973, și la Televiziunea Română, 1972
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
Construcții. Mai face doi ani cursuri de regie de teatru la Universitatea Populară. Angajat la Radiodifuziunea Română, este, între 1974 și 1985, secretar al studioului de umor. În 1987 emigrează în Israel. Colaborează la „Steaua” (cu un „dicționar parodic”), la „Tribuna”, „Tomis”, „Urzica”, „Orizont” ș.a., unde publică versuri, proză scurtă și traduceri. Scrie, de asemenea, scenarii radiofonice și texte pentru melodii de muzică ușoară. Prima lui carte, Am vrut să scriu, apare în 1960. După mai bine de două decenii, îi
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
Drobeta-Turnu Severin (1969-1989). Începând din 1990 a editat, timp de doi ani, ziarul „Scorpion”. În 1994 a devenit instructor la Centrul Județean Drobeta-Turnu Severin al Creației Populare. A debutat în 1963, cu versuri, în revista „Ramuri”. A mai colaborat la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”. Placheta de debut a lui A., Să visăm (1970), însumează poeme în care eufoniile de sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
Franța nu se lasă mai prejos și, pe urmele unei tradiții deja Împământenite la Paris spre finele veacului al XVIII-lea de către Lord Seymour sub Charles al X-lea, reia cursele de cai, dar și cursurile de echitație, amenajează trasee, tribune mobile, iar la capătul tuturor strădaniilor, fondează, În 1833, o societate pe model și cu nume englez, „Jockey Club”. Firește că nu toți membrii săi sunt dandy, dar nu-i mai puțin adevărat că a fi inclus În prestigiosul club
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
feudalități rizibile și decăzute, acea triplă aristocrație a banului, a puterii și a talentului, care, oricât de legitimă ar fi, continuă să reprezinte pentru masă o povară imensă, impunându-i patriciatul băncii, ministeriatul și balistica jurnalelor și a discursurilor de la tribună, trambuline pentru oamenii de talent? Astfel, deși prin Întoarcerea ei la monarhia constituțională a consacrat o egalitate politică mincinoasă, Franța a continuat fără Încetare să generalizeze răul: căci suntem o democrație a celor bogați. Să o spunem deschis, marea bătălie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
CONTEMPORANE 28 Dorel Dumitru Chirițescu este profesor universitar la Universitatea ,,Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu. A obținut doctoratul în economie (Universitatea din Craiova, 1999) și este titular al cursurilor de economie monetară, monedă și credit, politici monetare. Colaborator al revistelor: Tribuna Economică, Revista Română de Statistică, Revista de Finanțe Publice și Contabilitate, Revista de Finanțe, Bănci și Asigurări. Participant la numeroase sesiuni de comunicări științifice. A publicat volumele Inflația din economia românească în tranziție (1999), A Treia Romă. Despre capitalism, America
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
8,8 8,2 7,9 3,8 Productivitatea muncii sociale 8,2 10,2 6,7 1,6 Numerar în circulație 10,4 12,6 13,2 7,6 Sursa: Gheorghe Manea, Pavel Wagner, "Circulația monetară și inflația", în Tribuna Economică, nr. 74/1990, p. 25. Este de reținut scăderea continuă a ritmului mediu anual al productivității muncii sociale. Scăderea nivelului de trai și dezechilibrele dintre cerere și ofertă sunt oglindite în scăderea indicatorului venit național. După un maximum în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1983. Conta, V., Opere complete. Originea speciilor, Editura Librăria Școalelor, București, 1914. Conta, V., Opere complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914. Conta, V., Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914. Coșea, M., Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003. Crețoiu, G.; Cornescu, V.; Bucur, I., Economie, editura C.H. Beck, București, 2008. Croitoru, L., Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993. Croitoru, L., Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro Dalai Lama, Universul într-un singur
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în care și-a găsit drumul Banca Națională a României, Editura Enciclopedică, București, 2001. Kirițescu, C. C., Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996. Kotler, P.-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998. Lăzărescu, A., "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994 Lăzărescu, A., Principiile trecerii la comunism, Editura Politică, București, 1977. Lecourt, D.-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, București, 2005. Lemnitz, A., Banii și funcțiile banilor în socialism și în perioada de trecere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Tipografia Curții Regale, București, 1887. Lübeck, W., Tao al banilor, Editura Mix, Brașov, 2006. Madgearu, V. N., Curs de economie politică, Institutul de Cercetări Economice Profesor Virgil N. Madgearu, București, 1944. Manea, G.; Wagner, P., "Circulația monetară și inflația", în Tribuna Economică, nr. 74/1990. Manolescu, G., Moneda și ipostazele ei, Editura Economică, București, 1997. Manolescu, Gh., Moneda și ipostazele ei, Editura Economică, București, 1997. Marcus, S., Provocarea științei, Editura Politică, București, 1988. Marcus, S., Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2009. Paxman, J., Animalul politic o anatomie, Editura Nemira, București, 2005. Pelinescu, E.; Ionescu, M., "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice", în Inflația în România, Editura Expert, București, 2003. Petreanu, C.; Petreanu, N., "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998. Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995. Platon, A. F., Europa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 32. Vezi și Vasile Turliuc-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, p. 42 563 Materialul reproduce articolul: Dorel Dumitru Chirițescu, "Mitul remonetizării aurului" (I), în Tribuna Economică, nr. 9, miercuri 27 februarie 2013. 564 Materialul reproduce în întregime articolul: Dorel Dumitru Chirițescu, Mitul remonetizării aurului (II), Tribuna Economică, Numărul 10, miercuri 6 martie 2013. 565 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cuza" din Iași, Iași, 2007, p. 42 563 Materialul reproduce articolul: Dorel Dumitru Chirițescu, "Mitul remonetizării aurului" (I), în Tribuna Economică, nr. 9, miercuri 27 februarie 2013. 564 Materialul reproduce în întregime articolul: Dorel Dumitru Chirițescu, Mitul remonetizării aurului (II), Tribuna Economică, Numărul 10, miercuri 6 martie 2013. 565 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 40. 566 În legătură cu producția de aur. Vezi Victor Slăvescu, op. cit., pp. 72-87. 567 "Numai o reminiscență culturală ne face
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
istorie, să spunem când a început procesul de falsificare și depreciere a monedei metalice. Încercăm de aceea pentru rigurozitate să nu lucrăm cu presupuneri sau aprecieri neargumentate. În legătură cu vechimea fenomenului, invocăm cele spuse de Mircea Coșea (Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003, p. 211), care arată că Plutarh ar fi semnalat pentru prima dată ceea ce numim inflație, "evocând politica Regelui Solomon de susținere a monedei". Din punctul de vedere al categoriei științifice, "Termenul de inflație a fost însă pentru
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2009, p. 307). - Mircea Coșea arată, ascunzându-se în spatele "științei economice" care, "ea a definit inflația" ca fiind: "... un fenomen de creștere continuă și durabilă a nivelului general al prețurilor" (Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003, p. 211). - Nicolae Dardac și Teodora Barbu arată că "Inflația reprezintă un dezechilibru monetar" (Monedă, Editura ASE, București, 2009, p. 75). - Chiar și publicații prestigioase alătură inflația ca fiind doar un fenomen monetar! Astfel, în conformitate cu Webster's
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 78. 1005 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", din Iași, Iași, 2012, p. 77. 1006 Apud Alexandru Lăzărescu, "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994, p. 41. 1007 Salariul real reprezintă puterea de cumpărare a salariului nominal. Se calculează ca raport între salariul nominal net și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
directă la sistemul politic socialist, ci la "orice sistem monetar, mai mult sau mai puțin". 1031 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 11. 1032 Cornelia Petreanu, Niculae Petreanu, "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna Economică, nr. 24/1991, p. 39. 1033 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 13. 1034 Ibidem. 1035 Constantin Ionete, Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a modificărilor funcționale și biochimice legate de vârstă. Pentru prima dată, se deținea dovada evidentă a faptului că radicalii liberi participă în mod direct la procesul de îmbătrânire. Pentru o viață mai lungă O anchetă publicată în 1992 în revista Tribune Médicale afirmă că 8 medici din 10 consumă antioxidanți pentru o sănătate mai bună pe termen lung. Lucrări recente confirmă alegerea lor judicioasă. O altă anchetă publicată în 1996 de către Institutul național de cercetări asupra îmbătrânirii indica faptul că vitamina
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
oamenii de știință. Până în prezent, ne bazăm pe aporturile minime pentru a evita bolile, dar, și în acest caz, recomandările instanțelor decizionale sunt departe de a fi unanime. Cifrele prezentate aici trebuie luate mai degrabă ca puncte de reper. După Tribune médicale, 1992. După Karlsson, J. (1997). Antioxidants and Exercise. Human Kinetics, Champaign, II, p. 105. National Research Council. 1989 a. Recommended Dietary Allowances, National Academy Press, Washington, D.C. National Research Council. 1989 b. Diet and health: implications for reducing chronic
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
submitochondrial particles”, BioFactors, nr. 3, pp. 241-248. 7. Agache, P. (1981). La vie medicale, nr. 16. 8. Jadot, G. (1994). Antioxydants et vieillissement, John Libbey Eurotext, Montrouge, Franța. 9. Cuvelier, M.E., și Richard, H. (1992). Biosci and Biotech. Biochem. 10. Tribune médicale (1992). 11. Balch, J.F. (1998). The Super Antioxidants, Why They Will Change the Face of Healthcare in the 21st Century, Evans & Co., New York, p. 69. 12. Larson, R.A. (1988). „The antioxidant of higher plants”, Phytochem, vol. 27, nr. 4
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca În actele magice, centrul sacru „contaminează” Întregul spațiu parcurs). Paradele, prin mișcarea lor, definesc un spațiu consacrat și separă clar actorii de spectatori. Pe lângă această diviziune, ele instituie și diferențe vizibile Între spectatorii cu statut social Înalt (prezenți În tribune sau În locuri privilegiate) și mulțimile obișnuite, Înșirate pe traseul paradei. Prin afirmarea și exprimarea simbolică a acestor clivaje, paradele confirmă ordinea și ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
l'Essai sur leș données immédiates de la conscience l'incite à écrire șes premiers essais philosophiques.812 Îl se familiarise aussi avec leș œuvres du penseur matérialiste roumain Vasile Conta. Le début littéraire se produit dans leș pages de la revue Tribuna, avec le poème Pe țărm (Sur la rive, 1910) et dans la publication Românul, avec l'article Reflecții asupra intuiției lui Bergson (Réflexions sur l'intuition de Bergson, 1914). En 1911, élève du Lycée Andrei Șaguna, îl fait un voyage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
théorisée à căușe du manque du temps ? Le silence monumental de Blaga semble accroître ce mystère, plutôt que le dissiper. En 1960, le régime communiste devenu plus clément, Blaga commence à publier des articles dans leș revues Steaua, Contemporanul et Tribuna.836 À la veille de șa disparition paraissent quelques poèmes composés après 1945, " hommage timide et quasi posthume "837. Le 6 mai 1961, Blaga s'éteint à Cluj, laissant derrière lui une création majeure de la culture roumaine et européenne du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]