2,711 matches
-
el este destinat „expunerii activității și rezultatelor acestei instituții” valorizând „părți din mecanismul sau din funcțiunea ei, din doctrina călăuzitoare sau din aplicarea practică a principiilor ei”. Autorii articolelor își propuneau să dezvăluie „amănuntele clipelor trăite, pas cu pas, în truda de lămurire a concepțiilor și în aceea de adaptare a lor la cerințele de moment ale nevoilor educative și ale împrejurărilor schimbătoare”, totul devenind „un roman palpitant al zbuciumului unei idei în căutarea căilor de realizare și în croirea formelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
reflectând viața și opera poetului: scrisori autografe, cărți de vizită, autografe, extrase. C. Narly publică în facsimil impresionanta scrisoare a lui Eminescu către Chibici, din Sanatoriul Döbling, din 12/24 ianuarie 1884. Ce vor fi devenit piesele strânse cu atâta trudă? Publicația Seminaruluitc "Publicația Seminarului" În Buletinul Universității „Al.I. Cuza” (ianuarie-iunie 1988) se prezintă pe larg programul și ideologia publicației Seminarului. Nu vom insista aici decât asupra unor aspecte care interesează profilul acestui studiu. Primul număr al Buletinului Seminarului Pedagogic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Dotan, A., <ymufh dwqynh yp lu bfyh <yqywdm <ybwtkw <yaybn hrwt drwnxl dy btkb r?a /b h?wm /b /wrha l? hrwsmhw, Tel-Aviv, 1976. Dotan, A., The Diqduqe Hatte’amim of Aharon ben Mose ben Aser, Ierusalim, 1967. Dothan, Trude, The Philistines and Their Material Culture, Yale University Press, New Haven și Londra, 1982 Dugmore, C.W., „Two Samaritan MSS in the Library of Queen’s College”, JTS, xxxvi, 1935. Elliger, K.; Rudolph, W. Biblia Hebraica Stuttgartensia, Stuttgart, 1967-1977. Emerton
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care miza este însăși supraviețuirea noastră ca specie. Degeaba devii gospodină mare, dacă după două minute de la reușită mori de foame. Așadar, chiar dacă ai talent cu carul și ești mânată de cele mai alese gânduri, după ore în șir de trudă la coada cratiței ți-ai putea dori și tu, ca toată extraterestra, să mănânci ceva bun. Te sfătuiesc să nu rupi de la început chiar toate punțile către locurile ori localurile unde te-ai hrănit civilizat până acum. Așa îți vei
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pământului; acestea sunt clasificate în legume, fructe, semințe și flori; produsele din primele două categorii se consumă, în timp ce florile sunt produse ornamentale (necomestibile); la capitolul semințe nu vă pot oferi detalii, nu mă pricep nici măcar acum, după atâția ani de trudă printre tarabe*; e un domeniu pentru gospodine înalt calificate, nu vă sfătuiesc să-l abordați. * Sedii temporare ale unor entități comerciale distincte, care distribuie unul sau mai multe tipuri de produse comestibile sau nu; nu vă lăsați păcălite de aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
știu unde bătea... Nu era adevărat, zilnic îi găteam cel puțin câteva felii de pâine, dacă nu chiar sendvișuri, dar ea transformase această replică în formulă de salut și devenise agasantă. În plus, ori de câte ori putea, îmi sabota cinele pregătite cu trudă. Găsea tot felul de pretexte ca să-l ademenească pe la ea și să-l îndoape cu mâncare, iar când ajungea acasă, se uita indiferent la pâinea feliată de mine sau, mai rău, la sendvișurile cu parizer. Când n-avea timp să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
adevăr, ci de orice adevăr: „Orice adevăr este insuportabil. Orice adevăr este, în ultimă instanță, distructiv. S-ar putea spune că misiunea lui este să facă rău” (III, 177). Cum am mai spus, sunt multe fragmentele în care Cioran detestă truda pentru o operă; „Trebuie să fii cineva, opera e secundară: o superstiție, în fond, destul de recentă” (II, 32), spune într-un loc. Pentru a continua: „Trebuie să coborâm la Homer ca să găsim o lume ce mai trăia în adevăr” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
soare suportabil și pentru mine. Tot timpul, senzația că sunt fericit, că nu doresc nimic altceva, că nu mai aștept nimic de la lucruri sau de la oameni, de vreme ce totul îmi e dat. Ce contrast între această delicioasă oboseală fizică și ursuza trudă intelectuală! Numai atunci când sunt la același nivel cu natura sunt fericit” (II, 113). Într-o altă zi de octombrie, de asemenea din alt an, iată: „Zi nespus de frumoasă. De la Saint-Rémy-lès-Chevreuse am umblat țase ceasuri tot ocolind până la Saint-Chéron. Pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și totul devine cântec: apar păduri mari de crini, universul este un cuib de ceară, scorburi de miere milenară vin și învăluie lumea de aici. Graiul este cel al patriei, poetul se întoarce spre "Cerurile mume", spre vechea vatră, spre truda piramidelor. Și în acest context el, poetul, rămâne "floare fără chip", mireasmă devoratoare, de aceea " Cine se pleacă-n zarea mea/ Rămâne iar bolnav de moarte/ Un foșnet uriaș de crini/ Venind spre munte de departe". ("Imn"). În concluzie, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi/ cum aș putea opri această lumină,/ Această slavă și această zi.". În drum spre ființă și jertfa neființei Am constatat, în nenumărate rânduri, identificarea poetului cu divinul, dar și spaima argheziană că va fi suspectat în tot ceea ce face "truda mea sute de ani în șir/ va fi această spaimă necurmată/ al treilea să se trezească/ Ce coace-n el în nefires cu-i chip/ să-mi suspecteze asprele porunci?" Poetul vorbește despre un dublu al său, " îl știu exact
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu cumva mergând așa/ cu capetele jos/ să vă loviți cu frunțile/ de spânzuratele picioare-ale lui Isus/ și să le ocoliți/ nemaiavând nici curiozitatea/ de-a ști ce trup și cap se află sus,/ cine e posesorul lor,/ pe crucea trudei voastre,/ frații mei fără scăpare." Deși noroiul dăinuie ca un simbol al degradării, cuvintele sunt pline de noroi, porcii poartă nămolul veacului pe rât, noroiul a atins-o și pe neînțeleasa Monalisa. Un necunoscut misterios, o boală a veacului condamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
teama, suferința, incertitudinea dar și victoria adică acel moment în care atingi teatrul mare și, adaug eu, cinema-ul mare -, după șirul nesfârșit de montări de spectacole, lucrări, filme, turnee, conferințe, după multitudinea de imagini lăsate scenei și ecranului, după truda întru cuvânt în căutarea spectacolului "ascuns" poate ascuns în suflet sau poate ascuns în lungi tăceri -, poți, sigur, să spui precum poetul Marin Sorescu: "vine o vreme când tragem linie și facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Jianu " În Pescărușul domnește risipirea întru timp a iubiri, a sufletului, a vieții. Hazul și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea fără rost, fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de zi cu zi, chiuind a viață
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sacre, Luca, Marcu, Ioan, asupra cărora a coborât harul divin, eul liric mărturisește absența iluminării, a inspirației. El scrie Cu puterile neajutate, sfidând tradiția și modelele sacre ale artei. Pentru poetul modern, așadar, creația nu este stare de grație, ci trudă și suferință, efort nesfârșit de a exprima limitele condiției umane în stihuri fără an. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arhivist, istoric, dar înainte de toate, eminescolog. Criticul și istoricul literar N. Georgescu face prin acest studiu marele pas al unei viitoare cărți, ce va deveni de referință nu numai prin aprofundarea și interpretarea "diabolică" a detaliilor, multe inedite, găsite cu trudă prin colecțiile Bibliotecii Academiei, ci și prin lansarea temerară a unui nou scenariu biografic eminescian. Aceasta cu riscul de a intra în contradicție cu eminescologia consacrată, începând cu Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu și terminând cu editorii, biografii și exegeții mai vechi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un dialog simultan, cu un "duet interior animus-anima"". Dar fiindcă în economia volumului partea de căpătâi rămâne totuși versiunea italiană a poemelor antologate, trebuie să ne referim, evident subiectiv, și la această aventură săvârșită de Sauro Albisani, de a cărui trudă covârșitoare și pasiune pentru limba, literatura română și în primul rând pentru textele eminesciene ne dăm perfect seama. Vom spune din capul locului că versiunea italiană oferită este inegală, capricioasă, neperformantă tocmai unde ne așteptam mai puțin. Toate acestea nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mare iluzie se sfărîma în blocul acela." Metafora solidificării, ca expresie a spiritului / și trupului implacabil creează o rețea repetitivă în portretul (itinerant) al Siei: "Sta acum ca o stîncă, care se străduia să cadă ucigător peste alții, și în truda ei se sfărîmă". Marelui efort de reacție nu-i rezistă însă încercarea intelectuală: "În zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține înfipte adînc făcea să se cearnă ca un moloz ce-i zăpăcea orice înțelegere." Ironia autoarei nu face decît să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
întors așa rapid, cînd era beat și preocupat de vama aia. Idiotule, a răcnit el. Dobitocule. Prostăvanule. Așa te porți cu taică-tu? Arunci mîncarea de parcă s-ar găsi pe toate drumurile. Nu știi că-i scumpă și obținută cu trudă?, După ce m-am chinuit să le pregătesc... Tîmpitule. Și, cum a rămas fără vorbe, i-a tras o palmă usturătoare peste cap. Radu n-a apucat să se ferească. Ar mai fi adăugat cîteva puncte dureroase pe sub părul lui Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
le făceau cei care rămîneau acasă. Atât sub administrația proprietarului, cât și a arendașului, strîmtorarea le venea de la ispravnicii care tăiau și spînzurau. Viața țăranilor lupoieni, a fost una lipsită de drepturi, de a se bucura de lumina cărții, de truda mîinilor lor, lipsiți de asistență medicală, erau pradă calamităților medicale și sociale. În cadrul răscoalei din 1907, lupoienii n-au luat parte, deoarece autoritățile, au luat măsuri din timp, pentru preîntîmpinare, arestînd capii socotiți ai răscoalei. Astfel, preotul Dumitru Ploieșteanu a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
firești într-o lume așezată, deprinsă cu rânduiala, cu recunoașterea muncii oricui, pentru a încerca să pună temelie solidă culturii din patria sa. Jertfea performanța personală, de natură a mulțumi un orgoliu de rând, pentru a se înhăma la o trudă sisifică, ale cărei mizerii nu le punea nici bănui. Desigur, Maiorescu nu era primul silit la un atare sacrificiu. G. Lazăr, între alții, se recomandă numaidecât ca un destin analog. Kogălniceanu, ca să mai dăm un exemplu, se credea un "Prometeu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Binele nu poate ieși din neant, ci dintr-o idee clară, pusă la lucru cu seriozitate, servită de cât mai mulți, în cadrul unui program de durată. Civilizația nu se înghite cu lingura într-o clipă, ci se construiește îndelung, cu trudă, cu stăruință, cu răbdare, punând la lucru energiile disponibile. Știm astăzi că proiectul maiorescian de construcție socială comportă "lecturi" diferite, că el trebuie citit la mai multe nivele pentru a fi înțeles în toată amploarea și complexitatea lui. Îl putem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
le hrănim, să le adăpăm, să le facem curat, să le înlocuim culcușul de paie, să le mulgem, să le ducem vițeii sau iezii la supt. Vara, la prima și la a doua coasă, sub un soare arzător, toată această trudă nesfârșită era pentru ele. Tot pentru ele, semănam sfeclă în septembrie, pe care o culegeam în primele dimineți cu brumă (când era ger, făceam degerături la degete), ca să nu ducă lipsă nici iarna de furaj proaspăt. Iar din aprilie până în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de aur"), dincolo de schematismul vieții cotidiene, pentru a se împlini, omul are nevoie de sens, are nevoie de dragoste, credință și speranță, are nevoie de vise și culori cu care să facă lumea mai frumoasă. Altminteri, la ce bun toată truda și zăbava acestei vieți? Prin economie, omul încearcă să creeze o punte de legătură între materialitatea grosieră a realului fizic și spiritualitatea inefabilă a nivelului valoric interior. Astfel, nefiindu-i la îndemînă Absolutul, el se mișcă într-un mediu prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unei fete atunci cel puțin suntem mîntuiți ca ontologie pentru că eroi fondatori care au suferit de percuțiile acestei boli noosomice au existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri mai mult encefalodistrofici decît somatogeni volitivi În a păstori netrebnicele oițe n-au putut forja În structura comportamentală a turmei un ideal negentropic, ci s-au sinucis ontologic crezînd că o astfel de jertfă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
exemplu, într-o Declarație de muțenie VII (o viziune maternă) mult prea nichitastănesciană), 55 de poeme marchează începutul unei clarificări necesare. Încă din textul de uvertură al cărții, poeta se arată chiar cu mult mai sigură de rezultatul finit al trudei sale poietice: invocat în maniera specifică izvoadelor și hrisoavelor din zorii literaturii noastre, cititorul este provocat când teatral, când aproape agresiv la un festin ce trebuie consumat pe nemestecate: "ai să-ți vindeci herpesul/ de când ți-a fost sete ultima
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]