2,309 matches
-
Cadobești (în , transliterat Kadubivți și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 257 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Cadobești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Cadobești, Zastavna () [Corola-website/Science/315775_a_317104]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cadobești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Cadobești, Zastavna () [Corola-website/Science/315775_a_317104]
-
Vadul Nistrului, întâlnit și sub formele Brodoc sau Brodina pe Nistru (în , transliterat Bridok și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 154 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Zastavna. Localitatea Vadul Nistrului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vadul Nistrului a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
Babin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 273 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. De această comună depind administrativ satele Rudca și Vimușiv. Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
-lea, a fost înființată în sat o fabrică de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Babin a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționa linia de cale ferată Ștefănești - Babin spre Jasienow Polny, exploatată conform convenției dintre C.F.R și C.F. Polone . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
Pohorlăuți (în , transliterat Pohorilivka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 229 metri, în partea de nord a raionului Zastavna. Localitatea Pohorlăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Pohorlăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
Rudca (în , transliterat Rudka) este un sat în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Babin. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 280 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Rudca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rudca a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
Sămușeni, întâlnit și sub forma Samușin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 140 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Zastavna. Localitatea Sămușeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sămușeni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
Dobronăuți (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 250 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Dobronăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dobronăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
Șubrănești, întâlnit și sub forma Șubraneț (în , transliterat Șubraneț și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 200 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Șubrănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șubrănești a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
Zadobruvca (în , transliterat Zadubrivka și în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 213 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna. Localitatea Zadobruvca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zadobruvca a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
Ștefănești (în ) este un sat în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Prelipcea. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 299 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Ștefănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ștefănești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. În perioada interbelică, funcționa linia de cale ferată Ștefănești - Babin spre Jasienow Polny, exploatată conform convenției dintre C.F.R și C.F. Polone . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
satul Rașcov făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Rașcov a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Rașcov, Hotin () [Corola-website/Science/315800_a_317129]
-
perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șilăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Șilăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315799_a_317128]
-
localității Otaci) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Atachi a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Atachi, Hotin () [Corola-website/Science/315803_a_317132]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 5.354 locuitori ai satului, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4.693 (21+4.672), reprezentând 87,65% din populație, restul populației fiind formată din 603 ucraineni (11,26%), 40 ruși, 2 poloni și 16 de alte etnii . În prezent, satul are 5.245 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Colencăuți era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Colencăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315802_a_317131]
-
la școală, iar în 1887 s-a construit o biserică. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Malinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]