4,882 matches
-
iubescși-asta,se repetă mereu,e micul dejun,e prânz și cină,aer pur,oxigenându-miiubirea,ce n-o mai știu,și totuși, o respir,dând sens vieții,așteptând primăvarasă-mi surâdă,uitândde picurii de ploaie,călători ai toamnei,prezenți și iarna,lăsând uimire,pe chipul tăufrumos,gândindu-mă,unde-am uitatpoemul de iubire,scris în grabă,... XV. NU CRED ÎN..., de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. cuvinte ce dor, nici în cele fără de rost, sau în vise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
noaptea -vajnic străjer Al porților lumii, umbre -ntoarse -n infinit. Ochii lumii uimiți la spectacolul greu, Selenar, umbrind pe clape de mister Om și petala, pașii pierduți, tu și eu, Jumătăți disparate dintr-un întreg efemer. M- am risipit cu uimire de floare În șoaptele tale, grădină a lumii, Primăvara, zeița stăpâna, din soare Din mantia cerului, din menestreli, străbunii, Am încropit, din crâmpeie de vis, O minune cu petale de carte, Balsam zilelor mele, ale tale, promis De pe- atunci
IN TRUPUL PRIMAVERII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380845_a_382174]
-
purpura destinată nașterilor imperiale din strălucitul Bizanț, semnificând triumful și puterea divină: ”Robul în lanțuri de litere,/ Este oaspetele de lux/ al imaginației imperiale. În taină,/ Cuvântul îmbată poemul/ Cu emoțiile unei inspirații,/ Dăruită lumină specială a nopții/ de ciclopul uimirii/ Ca pe încă un ochi de fascinație./ Ciclop cu doi ochi, așadar:/ Două turnuri gemene în așteptarea/ Vieții de apoi ce vine cu aripi-surpriză,/ Aripi arzând ca noaptea pe colții tigrului”. Sonetele lui Marian Dumitru posedă această culoare străveche cu
”MUNTELE DIAFAN AL IUBIRII” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380912_a_382241]
-
dimineață, ca să mă odihnesc. Mai erau câteva ore până la ziuă: Afară era frig, dar în mașină era cald și acoperit cu pătura, am adormit repede. Poate am dormit o oră, când la un moment dat, deschizând ochii, am văzut cu uimire că afară, ningea foarte tare, cu fulgi așa de mari, cum nu am văzut, nici în iernile cele mai grele, din România. Acum, totul în jur era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Am ieșit afară din mașină și
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
mai zic, Păreau că sunt inteligente, Păcat că m-au dezamăgit! Ce mai înaltă și brunetă, Îi spune celei blonde-așa: Păi nu vezi față că ești proastă, Eu nu te mai suport așa”„ Cea blondă, dup-o clipă de uimire, Când tâmpa se uită la ea, Îi dă o palmă și îi spune: Auzi ”fă„, cum îmi spui așa ceva? Când tu ai luat o notă proastă, De-mi e rușine mie de ea! Cum dracu te duci tu la ”mata
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
mai zic,Păreau că sunt inteligente,Păcat că m-au dezamăgit!Ce mai înaltă și brunetă,Îi spune celei blonde-așa:” Păi nu vezi față că ești proastă,Eu nu te mai suport așa”„Cea blondă, dup-o clipă de uimire,Cănd tâmpa se uită la ea,Îi dă o palmă și îi spune:” Auzi ”fă„, cum îmi spui așa ceva? Când tu ai luat o notă proastă,De-mi e rușine mie de ea!Cum dracu te duci tu la ”mata
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
răstigni! Spunând acestea Ahnbar Ruthavan se ridică și făcu o plecăciune înainte de plecare. -Cu bine ilustre procurator! După ce prințul pers plecă își făcu apariția secretarul particular al procuratorului, Naulius. -M-ați chemat mărite procurator? întrebă el. Ponțiu Pilat îi povesti cu uimire și teamă tot ce vorbise cu Ruthavan. -Ai avut dreptate Naulius, spuse el. Tiberius a aflat de Iisus din Nazaret. Îl crede încă în viață și a trimis pe acest mag să-l aducă la Capri. Și au găsit și
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
îi întreba pe alții. Dacă așa a spus El...Iar El ne-a spus mereu numai adevărul!” răspundeau unii. Toți însă îl priveau cu mirare căci chipul le părea cunoscut. ,,Seamănă cu el”, își spuneau între ei privindu-l cu uimire. Dar cine e?... Și apoi tăceau cu toții nedumeriți, însă plini de speranță. El însă trecea mai repede printre dânșii. La un moment dat caravana s-a oprit iar El a făcut semn tuturor să se așeze pe iarbă chiar acolo
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
ei se ceartă între ei ca și noi, muritorii! -Dar asta ar însemna că nici noi dar nici zeii nu cunosc Adevărul! spuse cineva clătinând din cap. Ceilalți îl priviră pe cel care vorbise, unii chiar cu o doză de uimire întipărită pe chip, însă nimeni nu spuse nimic! În alte condiții aceste cuvinte ar fi putut fi socotite ca fiind blasfemiatoare la adresa preceptelor ori dogmelor religioase romane și ar fi fost aspru pedepsit cel care le-ar fi spus. Magistrul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
gând. E zvon de vară dulce, de- arome tulburata De câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Ca spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă ... Citește mai mult Au izbucnit în ramuri tinere salcamiiAu izbucnit în ramuri tinere salcâmii,Ne- au subjugat în armonii nocturneCu ropote de muguri ușori și parfumațiCoboar- alunecând în gându- miPăstăile gingașe, dar ferme, ciorchini catifelați.În suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
strecura adânc, în gând.E zvon de vară dulce, de- arome tulburatăDe câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelatăCu coronițe atârnânde în copaciCa spicul bogat să se ivească, tu să taci,Mut de uimire, când în iarbă ... XVI. AZI CER IERTARE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016. Azi cer iertare... Azi cer iertare Pământului Pe care- l calc cu sfiala Să nu doară. Cer iertare și vântului Care-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
efecte tămăduitoare pentru cei bolnavi și fără speranță. Se petrecuseră miracole ce avuseseră ecou în țară și nu numai. După ce vizită bisericuța și spuse o rugăciune la moaștele ocrotitoare, se retrase spre țărm urmând drumul spre casă. Mare-i fu uimirea când, ajuns în oraș, nu mai auzi sunetul bastonului sau, dar nici nu-i simți lipsa! Îl uitase la locul unui miracol întâmplat chiar lui: nici o durere în piciorul suferind până atunci! Referință Bibliografica: SANTA SARĂ / Angela Dina : Confluente Literare
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
au scris despre MIHAI EMINESCU, cea mai strălucită figură a culturii române și nu numai în domeniul poeziei, cartea „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit”, apărută la editura Polirom, Iași, 2000, a fost una dintre cele mai cititite, primită cu uimire și c-un entuziasm de nedescris, atât de critici, dar mai ales de cititori! Cine mai putea spera că la peste 100 de ani, de la scriere, vor apărea aceste epistole inedite! Scrisorile lui MIHAI EMINESCU către VERONICA MICLE, au fost
LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNĂ, EMINUL MEU IUBIT !” de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374380_a_375709]
-
celei care mai avea puțin și mușca din microfon în apărarea lui. Iar când a apărut Făt Frumos, Zmeul Zmeilor a vrut mai întâi să-l căpăcească amenințându-l că-l va închide în beciul palatului său după care, spre uimirea gloatei, cei doi au început să se cam mângâie unul pe celălalt, poate să se și pupe și puțin le-a mai lipsit până să și coabiteze fără să precizeze însă... care să fie el și care să fie ea
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
au scris despre MIHAI EMINESCU, cea mai strălucită figură a culturii române și nu numai în domeniul poeziei, cartea „Dulcea mea doamna, Eminul meu iubit”, apărută la editură Polirom, Iași, 2000, a fost una dintre cele mai cititite, primită cu uimire și c-un entuziasm de nedescris, atât de critici, dar mai ales de cititori! Cine mai putea spera că la peste 100 de ani, de la scriere, vor apărea aceste epistole inedite! Scrisorile lui MIHAI EMINESCU către VERONICA MICLE, au fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
au scris despre MIHAI EMINESCU, cea mai strălucită figură a culturii române și nu numai în domeniul poeziei, cartea „Dulcea mea doamna, Eminul meu iubit”, apărută la editură Polirom, Iași, 2000, a fost una dintre cele mai cititite, primită cu uimire și c-un entuziasm de nedescris, atât de critici, dar mai ales de cititori! Cine mai putea spera că la peste 100 de ani, de la scriere, vor apărea aceste epistole inedite! Scrisorile lui MIHAI EMINESCU către VERONICA MICLE, au fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
călătoriei cu vaporul, de la Galați până în Bosfor și primirii «pe care sultanul [Abdul Medgid Han] a făcut-o Domnului Cuza și suitei sale [...], peste așteptări» - p. 155), Răul de mare („eternizează“ mai întâi pe coala de hârtie ca spuma Mării Negre „uimirile“ / „reacțiile“ sergentului Vasile Barbălată, a camaradului său, Mihai Mailat ș. a., la „răul de mare“ care i-a încercat «pe corveta Balcan», la reîntoarcerea din Imperiul Otoman / Bosfor în România; apoi: vizita la Iași a lui Alexandru Ioan Cuza, discursul ținut
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
albastrul cu un potop de strălucire dar nici un sunet nu răsare purtat de raze de lumină privește înc`odată-n zare și zboară-apoi pe calea-i lină în rotocoale largi cât lumea s-a pogorât pe vârf de munte păstrând uimiri despre minunea ce ajunsese să-l încânte abia târziu în prag de seară îi spuse puiului că ieri a auzit întâia oară clar, ale soarelui tăceri *** Volumul "Pasteluri" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: condorul ridicat în zare / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
CONDORUL RIDICAT ÎN ZARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374629_a_375958]
-
fie bărbat, am înțeles că e văduv, că are și trei copii, poate o să fie cumsecade cu mine, Balaban îi zice... Și iar se făcu liniște. Toți ascultaseră cu atenție spovedania fetei. Auzind numele Balaban, Maria avu o mișcare de uimire: -Balaban, auziți oameni buni la cine ajunge frumusețea asta de fată? La Balaban burdihănosul! Păi pe Balaban nici eu nu l-aș lua, măi fato, ce să-l iau, nu l-aș primi nici în tindă, darămite în pat! E
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
pe fața-i morocănoasa și, ușor apatic, ațipește din nou, topindu-se în dimineața posomorâta și rece. Ne plimbăm prin orașul acesta nou și misterios, care, prin istoria lui palpiatantă, prin diversitatea lui etnică, mă face să rămân muta de uimire. Străbatem străzile, salutând cu încântare clădiri vechi și piațete somnoroase. Orașul capătă personalitate cu fiecare privire curioasă pe care i-o arunc. Ne salută și el cu prestanta și mândria de care se bucură orice oraș respectabil. Respira un aer
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Atasament > MĂRȚIȘOR Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘOR Când pleoapa o deschizi încet, și geana Și mă privești cu ochii tăi adânci, Eu doar suspin, dar tu începi să plângi, Uimirea îți ridică iar sprânceana. E sufletul precum un foc pe stânci, Fulger aprins în lumea pământeana, Iar sângele în clocot fierbe rana Și-n colțul tău stai mică și te frângi. Nici mugurii nu vor să se deschidă, Se scutură
MĂRŢIŞOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373337_a_374666]
-
a iubire Că-i crescu din umeri Aripi lungi și albe de înger Și-n sâni îi clocoteau Două gheme de foc stelar Ce dominau cu sfințenie regească Peste cingătoarea făcută inel Și sprijinită pe coapsele din aur rotunjit cu uimire Între care trona dureros de dulce Fructul oprit așteptând în taină Clipa Lui Dumnezeu Și-nflorirea genunchilor Și tremurul ușor Al gleznelor de căprioară Mângâiate de palmele melodioase Ale unui zefir îndrăgostit. Și nu știu cum se făcu de mă pomenii trezindu
ISPITIREA ÎNGERILOR de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373351_a_374680]
-
limita de pus pe Timp Să moară zeii din Olimp, iar tu să îmi trăiești doar mie... Deși vezi haos în Iubire și-mi spui că-i albă nebunie, Eu o primesc ca pe-o Solie, ce ne sfințește cu uimire... Din clipele de foc promise, un duh albastru a fugit, Privea-ntristat spre Răsărit, și-i tremurau aripi deschise... Când l-am privit, chiar Tu erai, îngerul meu de dor sihastru... În drum spre solitaru-ți castru, safire calde lăcrimai... Și
IMORTALĂ-N LUMEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373480_a_374809]
-
fiindcă nu știm ce să facem, ne ajută să ne îmbrăcăm în acele costume grele de scafandru, după care ne împinge ușor în apele adânci din proximitate. Bineînțeles că ne ducem cu viteză la fund, trăim însă o senzație de uimire și încântare, plutind ca niște obiecte imponderabile printre corali, pești de toate formele și culorile, testoase, nevertebrate și vegetație luxuriantă. Imităm mișcările lui Voquin pentru a ieși de acolo. Ingrid nu-și poate stăpâni exclamațiile de admirație și după ce-
DRUMUL APELOR, 35 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373482_a_374811]
-
de Samoil Mârza, la marele Eveniment, Străbunicul acela frumos, cioplit de Dumnezeu, drept ctitor de Neam, susură azi în lacrimile de bucurie ale strănepoatei Alexandra-Svetlana: „... Cum să nu plâng în hohote, de emoție, de mirare, de surpriză, de recunoștiință, de uimire...?! Când în fotografia care surprinde cel mai important moment din istoria acestui neam, în clipa cea mai importantă în care s-a împlinit visul de secole al tuturor românilor, cu prețul a sute de mii de jertfe de vieți omenești
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]