2,479 matches
-
a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a unui mare num?r de cercet?tori dornici s? se pun? �n serviciul unei clase muncitoare pe care mul?i o ignor? (Chapoulie, �n [41]). Aceste cercet?ri au fost conduse prin grijă eficient? a lui Friedman ?i a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a Bucureștiului. Aceeași strângere de inimă o am astăzi auzind că foști sportivi ca dnii Mihai Leu ori Helmuth Duckadam au decis să se lase îmbălsămați pentru „parlamentarizare” de dl Dan Voiculescu. Înțeleg că cei doi foști mari sportivi apreciază umanismul dlui Voiculescu. Ce să zic? Gândindu-mă la felul cum a fost tratat eroul de la Sevilla, dl Voiculescu i se poate părea dlui Duckadam un trimis al lui Dumnezeu pe pământ. Când aud astăzi de isprăvile parlamentarilor Irina Loghin și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și imperialist”. Potrivit lui Arkoun, în vreme ce Europa latină și creștină „merge spre modernitate, revoluții științifice și politice, lumea numită «musulmanăă se angajază într-un demers contrar, care culminează prin revoluția numită «islamicăă în Iran, în 1979”. S-au pierdut, oare, valorile umanismului arab care au făcut, secole la rând, gloria unor mari centre de cultură precum Bagdadul, Damascul și Ispahanul, Cairo, Cordoba, Granada și Palermo? Cum și-a pierdut limba arabă statutul de lingua franca a tuturor elitelor savante, din Iran în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
precum Bagdadul, Damascul și Ispahanul, Cairo, Cordoba, Granada și Palermo? Cum și-a pierdut limba arabă statutul de lingua franca a tuturor elitelor savante, din Iran în Andaluzia? Răspunzând, Arkoun alege un element cheie: soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea musulmană: „În contextul islamic, umanismul a avut o existență efemeră
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Răspunzând, Arkoun alege un element cheie: soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea musulmană: „În contextul islamic, umanismul a avut o existență efemeră, căci bazele sale filozofice au fost eliminate de triumful sterilizant al ortodoxiilor sunite și șiite care au perpetuat alianța doctorilor clericali și a statelor cu dinastii multiple după
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea musulmană: „În contextul islamic, umanismul a avut o existență efemeră, căci bazele sale filozofice au fost eliminate de triumful sterilizant al ortodoxiilor sunite și șiite care au perpetuat alianța doctorilor clericali și a statelor cu dinastii multiple după căderea califatului de Bagdad (1258) și a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
al ortodoxiilor sunite și șiite care au perpetuat alianța doctorilor clericali și a statelor cu dinastii multiple după căderea califatului de Bagdad (1258) și a Cordobei (secolul al XI-lea)”. Au existat, reamintește Arkoun, perioade în care „funcția subversivă” a umanismului filozofic s-a manifestat în contrast cu umanismul religios. Între 813 și 848, când puterea la Bagdad s-a aflat în mâinile califului Al-Mamun, s-a înregistrat o deschidere extraordinară pentru toate formele cunoașterii. Numai că, odată cu accesul la putere al califului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au perpetuat alianța doctorilor clericali și a statelor cu dinastii multiple după căderea califatului de Bagdad (1258) și a Cordobei (secolul al XI-lea)”. Au existat, reamintește Arkoun, perioade în care „funcția subversivă” a umanismului filozofic s-a manifestat în contrast cu umanismul religios. Între 813 și 848, când puterea la Bagdad s-a aflat în mâinile califului Al-Mamun, s-a înregistrat o deschidere extraordinară pentru toate formele cunoașterii. Numai că, odată cu accesul la putere al califului Al-Mutawakkil (848), toate progresele înregistrate în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în spatele Lui. Dar sunt înclinat să-i dau dreptate dlui Vladimir Tismăneanu, care, în finalul unui editorial din Jurnalul Național făcea un apel la rațiune: „Nici un politician ori intelectual responsabil nu poate nega că ne aflăm în plin conflict între umanism și barbarie”. Într-un asemenea potențial Armaghedon, e o imensă ipocrizie să ne mirăm că anumite libertăți civile se restrâng pentru o vreme; exact vremea de care avem nevoie, cu toți, spre a înțelege cum putem face față acestui dezastru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se manifestă prin iubire față de oameni. În Fratele Lepros, Francisc îl vede pe Cristos cel sărac, umilit și suferind, și această intersectare a vieților lor a fost într-adevăr o întâlnire. Iubirea și compasiunea față de Fratele care suferă este garanția umanismului. O garanție Serafică. Idealul franciscan de sfințenie, Fratele Cristos oglindit în Fratele Francisc, devine omul-frate de lângă tine, cu care împarți durerea pătimirii, eșecul, sărăcia neîmplinirea și nedreptatea din societate. Este un urcuș greu, la care ajungi numai dacă ai izbutit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un tâlhar al comorii Tale”. Și mai spunea: „Doamne ia-mi binele Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se înalță grațios coloana
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin sărăcie și suferință, devenind frați și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând contemplația și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest spirit are simplitate, firesc, umilință, caritate, bucurie și optimism în fața vieții. Pace și Bine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nenumărate, sărutări, a ta Simone". Și asemenea unei midinete zburdalnice de 16 ani, Simone de Beauvoir strecoară în plic "floricele din Franța". Sărută coala pe care-și așterne cuvintele, lăsând pe hârtie o amprentă de ruj de buze... Un nou umanism? În timp ce visează la Făt-Frumos al ei, Simone de Beauvoir și aici este unul dintre paradoxurile sale scrie Al doilea sex. În momentele în care scriitoarea este captivată de această iubire fulgerătoare, ea scrie acest eseu magistral, care va avea asupra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puternică odinioară, devenise acum locul de întâlnire al gânditorilor existențialiști și atei, care exercită o mare influență intelectuală asupra societății. Or, ce altceva este existențialismul, dacă nu, ca o reacție la declinul pe care îl cunoaște creștinismul, expresia unui nou umanism? O filozofie nouă, care, departe de a promova supunerea femeilor și reprimarea sexualității, exaltă libertatea și responsabilitatea fiecărui individ? Lucru hotărât, vremurile se schimbaseră. Jurnalul unei fete dezghețate Bab, o tânără de 15 ani care a ținut în acești ani
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
extinde teritorial, ea se asigură măcar de loialitatea sau non combat-ul vecinilor și nu acceptă, sub nicio formă, vecinătatea rivalelor. Desigur că o asemenea cutumă vine, deseori, în contradicție cu principiul suveranității și cu alte principii generoase născute de umanismul modern dar cu atât mai rău pentru principii. Pe cât de frecvent apare conflictul, pe atât de rar câștigă principiile. Revenim la cazul Georgiei. Aceasta a atacat Osetia de Sud în numele principiului generos al suveranității sale ca stat și al dreptului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul Umanismului, perioada Renașterii și a Reformei. Stilul de viață renascentist a generat schimbări majore în toate planurile vieții sociale și, fără îndoială, în domeniul educației și învățământului. Vechiul sistem de instrucție și educație medieval se dovedise dogmatic, rigid, dar mai ales
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
activeze savanți care să creeze știința mondială, apoi un tribunal ,,catolic”, un tribunal mondial, menit să soluționeze conflictele dintre state, să ofere rezoluții care să garanteze pacea la nivel planetar. Soluțiile utopice, formulate de ilustrul pedagog, pornesc din profundul său umanism, din încrederea sa constantă într-un viitor mai bun al omenirii. Încrederea lui Comenius consta în faptul că omul poate fi influențat prin educație, că educația rămâne principala armă de luptă pentru bunăstarea umanității, că omul devine ființă rațională numai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anume. Decăderea face referire la dificultățile, obstacolele ce apar în existența umană. Oamenii trebuie să-și exercite capacitatea de alegere, să manifeste un exercițiu al libertății, să-și exprime o opinie clar marcată față de viitorul lor. Ca o anticipare a umanismului, filosoful german vorbește despre individul autentic, conștient de existența lui, capabil să aibă o existență mai bună, demnă chiar și în cazul când structurile mediului natural și comunitar sunt copleșitoare și potrivnice. Heidegger depășește faptul că oamenii sunt preocupați de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
idealului universal la activitatea profundă a eu-lui. Acest demers însemna ,,considerarea idealului drept o realitate născută din activitatea eu-lui și nu drept un model sau normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestuia nu trebuia realizată prin anihilarea unei clase. Finalitatea dorită a acestui proces nu este totalmente realizabilă decât prin subordonarea creșterii economice unei sociocrații prin care A. Comte înțelegea cadrul normativ capabil să motiveze o participare generală pe baza unui umanism al întrajutorării și altruismului reciproc între grupurile și clasele sociale. * Poziționarea în ansamblul cugetării sociologice: susținând că dinamica socială se bazează exclusiv pe forțele ideale ce-i sunt proprii, excluzând deci forțele materiale, economice, gândirea lui Comte reprezintă, în teritoriul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cultură influențatoare se impune mai ales prin elemente de vocabular pe care le preiau culturile influențate. Apoi, întrucît influențarea este modul obișnuit de comunicare prin care etniile din spațiul european se unesc printr-un fundament spiritual comun în cadrul căruia prevalează umanismul greco-latin și ideologia creștină, se impun atenției limbile reprezentînd culturi aflate în situația de a le influența pe altele și de a crea conștiința unei Europe cu un procent ridicat de elemente unificatoare. În epoca modernă, în această situație, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost numit latină savantă sau latină cultă, deoarece a fost valorificat în terminologiile care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre cuvintele care denumesc abstracțiuni în latină sînt substantive postverbale de declinarea a III-a imparasilabică cu terminația -(t)io / -(t)ionis (conditio condi-tionis, regio regionis etc.) și ele au fost introduse în mai mare sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spaniole de sub stăpînirea arabilor (secolele al X-lea al XV-lea) a făcut ca problema limbii unice să aibă o deosebită rezonanță populară în Spania, spre deosebire de Italia și de Franța aceleiași epoci. Pe de altă parte, caracterul mai cuprinzător al umanismului epocii Renașterii în Italia decît în Spania a determinat la italieni discuții mai vii în legătură cu problemele teoretice ale limbii literare. Aspectul literar al limbii romanice vorbite în sud-estul european s-a format și a evoluat în condiții total diferite în raport cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deosebită de cea grecească), a fost cultivată, difuzată și comentată de învățații arabi, pentru ca, prin comentariile acestora, traduse în latină sau în spaniolă, comunitatea europeană din Evul mediu tîrziu să ia cunoștință de ea, fenomen continuat prin Renaștere și prin umanism, cînd s-a produs o nouă valorificare a moștenirii culturale antice grecești și latine. De aceea, s-ar putea conchide, mai degrabă, că traducerea operelor filozofice și a oricăror opere culturale este, pe de o parte, o necesitate a comunicării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de studioul cinematografic „Al. Sahia” din București. A participat la diverse manifestări științifice, emisiuni Radio - TV locale și naționale, unde a știut să câștige auditoriul prin ținuta academică, demnitate, har de povestitor într-un grai tipic moldovenesc, căldura sufletească și umanism. Tineretului i-a insuflat încredere în forțele proprii, dorința de realizare a unui ideal măreț, dragoste de glia strămoșească și de înaintași. A iubit Geografia și a preamărit-o precum singur declara „M-am străduit permanent să arăt că Geografia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]