7,183 matches
-
judecătorești definitive, este îndeplinită, deoarece titularul sesizării a atașat cererii toate hotărârile judecătorești definitive, în baza cărora a formulat sesizarea de recurs în interesul legii, hotărâri care atestă rezolvarea neunitară a problemei de drept deduse soluționării prin prezentul demers de unificare a practicii judiciare. ... 64. Fiind îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă, se impune soluționarea pe fond a sesizării formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]
-
cu problema de drept supusă atenției nu este una în curs de formare, ci una clar conturată și consolidată, interpretările jurisprudențiale contrare indicate la capitolul VI al prezentei decizii având un caracter izolat, care nu justifică declanșarea mecanismului procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 81. În sensul amintit, punctele de vedere exprimate de curțile de apel, precum și hotărârile judecătorești atașate acestora evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale aproape unanime [și anume, că asigurații care au realizat stagii
DECIZIA nr. 16 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283200]
-
ca fiind abilități care pot fi utilizate într-o mare varietate de situații și medii de lucru, inclusiv cele regăsite în portalul european ESCO". Mai multe detalii și clarificări privind competențele transversale oferă un raport recent al CEDEFOP care urmărește unificarea terminologică*3). *3) Portalul ESCO este disponibil, în limba engleză, aici: https://esco.ec.europa.eu/en Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții nr. 2018/C 189/01 stabilește faptul că acestea sunt definite ca o combinație între cunoștințe, aptitudini
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
unei practici neunitare, nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci se impune declanșarea mecanismului recursului în interesul legii, condiția noutății chestiunii de drept constituind unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii reglementate de Codul de procedură civilă, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursul în interesul legii. ... 89. În urma verificărilor efectuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție la nivelul celor 15 curți de
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
și de directorul Direcției. (5) Șeful serviciului de probațiune emite decizii, instrucțiuni și dispoziții și răspunde față de conducerea Direcției de buna funcționare a serviciului, de implementarea la nivel local a direcțiilor strategice de acțiune în domeniul probațiunii și de unificarea practicii, precum și de respectarea prevederilor legale și a standardelor de performanță în activitatea de probațiune. (6) Atribuțiile corespunzătoare funcțiilor de conducere se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune. ... 8. La articolul 14, alineatul (2
HOTĂRÂRE nr. 594 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283799]
-
face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin jurisprudența dezvoltată constant de instanța supremă în legătură cu această cerință s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
este primul ținut să stabilească dacă există, într-adevăr, o problemă de interpretare a textului legal în discuție, ce ar putea genera riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 42. Sub acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în problema supusă dezbaterii, autorul sesizării trebuie să semnaleze și să justifice complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege în discuție, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor analize și puncte de vedere
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
statuându-se în sensul că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020; Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
3 iunie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021). ... 44. Prin urmare, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și/sau complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar fi deturnat, devenind unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și neutralizând atribuțiile instanței
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
juridic dedus judecății, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Imposibilitatea derobării de această prerogativă, prin apelarea la mecanismul hotărârii preliminare, este fundamentată și susținută de rațiunea reglementării și natura juridică a mecanismului de unificare jurisprudențială, care nu poate fi deturnat de la finalitatea în vederea căreia a fost instituit, respectiv aceea de a oferi dezlegări de drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului litigiului
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
poate pune probleme de natură penală. De asemenea, legea criticată nu a prezentat un studiu de impact, în sensul că nu era clară intenția legiuitorului de a se face înscrieri în vechile cărți funciare, deschise conform Decretului nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie. ... 4. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 20 din legea criticată, se susține că acestea intră în
DECIZIA nr. 58 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283219]
-
și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: ... ... 20. La articolul 40, alineatele (2^1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2^1) În regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, cu excepția imobilelor care fac obiectul legilor de restituire a proprietăților funciare, înscrierile privitoare la imobile cuprinse în cărțile funciare deschise anterior vor continua să fie făcute în aceste cărți, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.
DECIZIA nr. 58 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283219]
-
20, criticat în mod punctual în prezenta cauză, se referă la reglementarea procedurii de înscriere a imobilelor, cu referire la înscrierile imobilelor cuprinse în cărțile funciare deschise în regiunile de carte funciară care au fost supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare, care vor continua să fie făcute în aceste cărți. Pentru aceste imobile se vor deschide cărți funciare noi în baza unei documentații cadastrale, în situațiile limitativ enumerate în textul de lege criticat. ... 18. Astfel cum
DECIZIA nr. 58 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283219]
-
8 din Convenție. ... 12. A mai susținut că dezlegarea, cu valoare de principiu, a înțelesului termenilor de locuință, încăpere, dependință ținând de aceasta din cuprinsul art. 226 alin. (1) din Codul penal nu se poate realiza pe calea mecanismului de unificare a practicii reglementat de art. 475-477 din Codul de procedură penală, întrucât interpretarea acestora presupune, în fapt, completarea de către Înalta Curte a normei juridice, prin extinderea cerinței esențiale privind locul în care se găsește persoana vătămată, astfel încât să
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, și al celei de violare a vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal. ... 16. A mai arătat că, printr-un mecanism de unificare a practicii, nu se poate aplica direct Convenția Europeană a Drepturilor Omului (chiar dacă asigură o protecție eficientă vieții private), în condițiile în care legiuitorul român nu a avut în vedere că dreptul la intimitate trebuie respectat, indiferent unde se
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal. ... ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. 50. Cu referire la problema de drept ce face obiectul sesizării, nu au fost identificate decizii obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare. ... IV.2.2. 51. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... IV.3
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
instanță, în condițiile în care la nivelul instanțelor de apel s-a consolidat o practică cu tendințe previzibile, nu susține concluzia apariției riscului unei practici judiciare neunitare și nu justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 78. Așadar, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, astfel că se poate concluziona că nu este îndeplinită nici cerința noutății chestiunii de drept prevăzută de art. 519 din Codul de procedură
SENTINȚA nr. 133/F-CONT din 23 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282954]
-
alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 483 alin. (2) din același cod. ... 64. Noutatea chestiunii de drept, cerință de admisibilitate distinctă, nu este însă îndeplinită, astfel că nu apare ca posibilă declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 65. Analiza conținutului art. 519 din Codul de procedură civilă relevă că noutatea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici convergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... 81. A considera altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
1) Inspectorul-șef adjunct îndeplinește, în principal, următoarele atribuții: a) coordonează activitatea personalului Inspecției Judiciare, altul decât inspectorii judiciari; ... b) coordonează activitatea de protecție și securitate a muncii; ... c) coordonează activitatea de formare profesională a inspectorilor judiciari și activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecției Judiciare; ... d) ajută inspectorul-șef în activitatea de verificare, aprobare, confirmare sau avizare a rezoluțiilor, rapoartelor și a celorlalte acte întocmite de inspectorii judiciari; ... e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-șef, asigurând îndeplinirea atribuțiilor
REGULAMENT din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284559]
-
unor proceduri unitare de lucru; ... b) coordonează și controlează activitatea de repartizare aleatorie a lucrărilor de inspecție la nivelul direcției pe care o conduc și răspund pentru aceasta; ... c) organizează activitatea de formare profesională a inspectorilor judiciari și activitatea de unificare a practicii la nivelul direcției; ... d) propun inspectorului-șef, după consultarea inspectorilor judiciari din cadrul direcției, componența echipelor de control și domeniile specifice de activitate în care să se desfășoare controalele; ... e) formulează propuneri privind atribuțiile personalului din cadrul direcției
REGULAMENT din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284559]
-
de repartizare a lucrărilor la nivelul direcției pe care o conduce și stabilește regulile aplicabile în situațiile urgente, neprevăzute de lege sau de prezentul regulament; ... c) organizează activitatea de formare profesională a personalului din cadrul direcției; ... d) ia măsuri privind unificarea practicii la nivelul direcției și informează conducerea Inspecției Judiciare cu privire la practica neunitară de la nivelul instanțelor judecătorești în litigiile în care Inspecția Judiciară este parte sau cu privire la apariția unor probleme de drept controversate; ... e) formulează propuneri
REGULAMENT din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284559]
-
fondului de cărți și reviste de specialitate din gestiune; ... f) identifică și transmite directorului direcției deciziile relevante pronunțate de Curtea Constituțională a României, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție în domeniul de interes și propune măsuri privind unificarea practicii Inspecției Judiciare în cazul semnalării unor soluții diferite sau a unor probleme de drept controversate. ... Articolul 32 (1) Direcția economică și administrativ este condusă de un director economic numit prin ordin al inspectorului-șef, ca urmare a promovării unui
REGULAMENT din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284559]
-
civilă, se impun unele considerații asupra caracterului superficial și lacunar al încheierii de sesizare ce a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție. Chiar dacă aspectele ce urmează a fi prezentate nu conduc la invalidarea procesuală a mecanismului de unificare a practicii judiciare cu care a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, ele se cuvin semnalate din perspectiva rigurozității ce trebuie impusă instanțelor de judecată în elaborarea actelor procedurale care sunt înaintate instanței supreme. ... 75. Sub un prim
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
a înțeles mecanismul și rolul procedurii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din modul de reglementare al procedurii menționate rezultă cu claritate că mecanismul de unificare este un instrument pus la dispoziția exclusivă a completului de judecată, astfel cum este individualizat în norma legală, iar nu un drept al părților din proces de care să facă uz, prin formularea unei cereri în acest sens. Se subliniază
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]