4,445 matches
-
vouă vă trebuie/ precizia glonțului,/ vă trebuiesc trubadurii mitraliilor,/ trăirea totală, fără drept de apel”. O asemenea artă poetică răspunde viziunii autoarei asupra existenței absurde; pespectivă din care Utopia însăși a regimului totalitar e răsturnată în opusul ei. Poem în Utopia (1983), Terase (1985), Efectul de seră (1987), Kilometrul unu în cer (1988) jalonează discursul liric relevând vacuitatea existenței, depersonalizarea și profanarea (raiul stă cu „porțile vraiște”, „taina cunoașterii s-a pierdut”, „cunoștințele se vând pe tarabe populare” etc.) și, într-
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
populare” etc.) și, într-o ordine mai concretă, tabloul apocaliptic al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în vocabule-temă, după cum „insula”, „lațul”, „limitele”, „păianjenul” țesându-și „plasa” peste rostire și gând sunt
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în vocabule-temă, după cum „insula”, „lațul”, „limitele”, „păianjenul” țesându-și „plasa” peste rostire și gând sunt figuri ale cântărețului fie redus la tăcere, fie riscând să
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
1971; Austru, București, 1971; Câmpia soarelui, București, 1972; Elegii, București, 1973; Petrecere pe iarbă, București, 1973; Ave, noiemvrie, București, 1975; Întoarceri, București, 1977; Roata lumii, București, 1977; 65 poeme, București, 1978; Umbră arsă, București, 1980; Epitaf, București, 1981; Poem în Utopia, București, 1983; A fi-fire, București, 1984; Banchet autumnal. Impresii de călătorie, București, 1984; Terase, București, 1985; Efectul de seră, București, 1987; Kilometrul unu în cer, București, 1988; Anno Domini (inedite 1970-1989), București, 1991; Copilărinda, București, 1991; Efectul de seră, București
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
într-un timp foarte scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând acum tentația apartenenței la un statut conferit de homo europaeus modern. Punțile de legătură cu Franța devin de referință într-un moment în care schimbarea europeanului nu mai este o utopie. Intelectualii din cercurile princiare moldavo-muntene nu pot fi ignorați când încercăm să sugerăm tendințele de verticalizare manifeste în „zonă”. Chiar dacă impactul asupra infrastructurilor se mai amână încă. E doar o „primăvară a popoarelor”, consfințită de anul revoluțiilor. De la Constantin Stamati
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
universitar; viața ei este direct legată de munca tipografică, mai ales că ambele instituții se află sub același patronaj: senatul și cancelariatul Universității. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Tipografia va reflecta cum nu se poate mai bine ideologia Luminilor. Utopia și reforma secolului vor influența activitatea de tipărire a cărților. Desigur, în condițiile specifice ale țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est. Ce anume imprimă tipografia de la Buda? După publicarea lui Ratio Educationis în 1777, va obține privilegiul editării manualelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui Obradović și Karadžić) vizează nu numai fiecare popor în parte, ci și o conlucrare mutuală a tuturor. Tipografia avea să favorizeze, ba chiar să încurajeze înmulțirea „coridoarelor” care legau Răsăritul de Apus, avea să promoveze acele cărți care reliefau utopia Luminilor reformatoare. Ea dobândește o oarecare independență în fața autorităților. Nu arareori cărțile și colecțiile sunt lansate pe piață fără acordul mai marilor zilei. Confluențele sunt și ele benefice în această direcție, și nu doar aici. Corespondența dintre intelectualii maghiari, germani
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mult - și radicala schimbare din jurul anului 1600 ilustrează aceasta - realizările însă n-au fost nicicând la nivelul așteptărilor. O iluzie întreținută de Renaștere, continuată de Secolul Luminilor, reluată de acei care se vor conștiința acestui sfârșit de mileniu. Mereu o utopie și o reformă - cum spune Franco Venturi -, un progres și o rezistență - cum spune Roland Mortier -, mereu o teză și o antiteză, un Umanism și un anti-Umanism, sau, un homo europaeus și un anti-homo europaeus, adică unitate, de-o parte
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca receptor, dar și ca emițător, la viața culturală și la mișcarea ideilor politice de pe continent. Am respectat, pe cât ne-a stat în putință, critica izvoarelor istorice; n-am avut pretenția de a fi cercetat toate sursele existente, altminteri o utopie. Am sperat să vedem ceva mai departe, dincolo de enumerări, catalogări, utile și ele, doar în raport cu ce descoperim în spatele lor: dimensiunile uluitoare ale universului vieții umane. Nicicând n-am privit densitatea faptelor biblioteconomice ca pe niște amănunte ale istoriei culturii, așa cum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Typographia Universitatis, ed. cit. Pentru corespondența cărturarilor români cu conducerea tipografiei din Buda a se consulta Magyar Orszăgos Levéltăr. Acta Typographia Illyrica, Z 715, pachet 295, pp. 13, 24-26, 32-34, 54, 64-68; Z 715, pachet 292, p. 254. Franco Venturi, Utopia e reforma nell’Illuminismo, Torino, 1978; Roland Mortier, „L’atehisme en France du XVIII-e siècle: progrès et resistances”, Jacques Marx, (ed.) Problèmes d’histoire du christianisme, Bruxelles, nr. 16, 1986, pp. 45-62. Vezi Egon Friedel, Aufklärung und Revolution: Aus Kulturgeschichte
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și noțiunile de izolare și închidere. Exprimă claustrarea, autoritatea ce interzice orice libertate, puterea castratoare. Zidurile de apărare semnifică atitudinea defensivă a subiectului. Reușita poate avea drept corolar frica și privațiunea. Castelul mai simbolizează, în anumite interpretări, iluzia, dorința nesatisfăcută, utopia. Capătă sens ca evocare a efemerității, printr-o conștientizare pozitivă ori o fixare a scopurilor inaccesibile. Există astfel castele din cărți de joc sau de nisip, construcții fragile destinate distrugerii, sau «castele în Spania», având valoarea mirajelor, a speranțelor vane
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură și oralitate, între jurnalistic și literar etc. capătă sens și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
www.col.org/virtualed" http://www.col.org/virtualed Featherstone, Mike; Burrows, Richard, 1996, Cyberspace, Cyber-bodies, Cyberpunk. Cultures of Technological Embodiment, Sage, Londra Fidler, Roger, 2004, Mediamorphosis - să înțelegem noile media, Editura Idea Design &Print, Cluj-Napoca Finkelkraut, Alain, 2001, „L’utopie du cybermonde”, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/jrviri.htm" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/jrviri.htm France, Henri; Anthony, Kaye, 1993, „Problems of distance education”, in Distance education: new perspectives, K. Harry, M. John, D. Keegan (ed.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
com/public/events/euram/complete tracks/knowledgebased firm/binks ratcheva.pdf" http://sses.com/public/events/euram/complete tracks/knowledgebased firm/binks ratcheva.pdf Robertson, R., 1992, Globalization, Social Theory and Global Culture, Sage Publication, Londra Rosnay de, Joël; Virilio Paul; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L'utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Russell, Glenn, 2003, „Computer-Mediated School Education and the Web”, HYPERLINK "http://www.firstmonday.dk/issues
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1997, „Fin de l’histoire, ou fin de la géographie? Un monde surexposé”, Le monde diplomatique, HYPERLINK "http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948" http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948 Virilio, Paul; Rosnay, Joël de; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L’utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Vlada, Marin, 2003, „E-Learning și Software educațional”, CNIV - 2003, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
structuri literare, Cluj-Napoca, 1979; Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, 1982; V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Când sensul acoperă semnul, București, 1985; Recursul la tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992; Decupaje în sens, Sibiu, 1997; Cultura - o utopie asumată, Sibiu, 2000; Critica „estetică” și verdictul maiorescian, Sibiu, 2001; Teorie și metodă. Eseu despre izvoarele aventurii metodologice moderne, Sibiu, 2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru, Omul și umbra, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
9-10, 83-84; Glodeanu, Dimensiuni, 98-102; Manolescu, Litere, 81-91; Dicț. esențial, 46-49; Manolescu, Lista, I, 85-88, II, 106-110; Popa, Ist. lit., I, 920-927, passim; Negrici, Lit. rom., 218-219, 261-262; Ilie Constantin, Naturi moarte, RL, 2003, 24; Diana Câmpan, Gâtul de lebădă: Utopiile răsturnate și confesiunile mascate ale lui A. E. Baconsky, Cluj-Napoca, 2003. L.H.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
arme. Arsenalele din Isher, București, 1992; Dan Grigorescu, Brâncuși, București, 1992; Isaac Asimov, Pulbere de stele, București, 1993; W. Somerset Maugham, Bilet periculos, Brașov, 1995, Machiavelli și mătrăguna, București, 1995, Julia, București, 2002; Ioan Flora, Cincizeci de romane și alte utopii - Fifty Novels and Other Utopias, ed. bilingvă, pref. Cornel Ungureanu, București, 1996 (în colaborare cu Richard Collins); Aldous Huxley, Minunata lume nouă. Reîntoarcerea în minunata lume nouă, București, 1997; Thomas Carlyle, Semnele timpului, Iași, 1998. Ediții: Up to the Star
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
mai ales pentru a ascunde gândurile, nu pentru a le comunica. Limbajul este, în consecință, fie duplicitar, fie „de lemn”, abstract, vid de sensuri. Eroii lui B. trec, cu toate acestea, prin tragedii existențiale adevărate, sunt nefericiți, au iluzii, fabrică utopii și, la nivelul lor de înțelegere, caută explicații metafizice care, bineînțeles, produc râsul. Pamfil, vicepreședinte de bloc (Preșul), este obsedat de simțul justiției și al demnității. Cineva se șterge pe preșul din fața ușii lui și gestul îi pare un atentat
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Susținerea propriei opinii se înfăptuiește aici pe câteva făgașe tematice, urmărite istorico-literar și analitic în zone europene cât mai largi: idei, specii, genuri, epoci și modalități literare. În același mod și cu aceeași finalitate își va concepe B. și volumul Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
spațiile de referință și personalitățile reprezentative. SCRIERI: Karel Čapek, București, 1971; Prelegeri de literatură slovacă, București, 1975; Istoria literaturii slovace, București, 1976; Studii de literatură comparată, București, 1987; Cintorin slonov a Paralelne zrkadla [Cimitirul elefanților și Oglinzi paralele], Nădlag, 1995; Utopie și antiutopie, București, 1998; Crima de la km.99, București, 1999; Ciclopul, București, 2001. Traduceri: Fr. Hecko, Satul de lemn, București, 1959; Vl. Minac, Cu vântul în față, București, 1962; J. Glazarová, Așteptare, București, 1965; K. Čapek, Teatru, București, 1968; M.
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e un roman „polițist”, de „acțiune” și „enigmă”, marcat de convenționalismul propriu, în epocă, genului. B. a publicat și versuri pentru copii (Poezii în zori, 1988). Un interesant volum de critică literară este
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
literară este Generația ’80. Precursori & urmași, apărut în 1999. SCRIERI: Epistolele tânărului Theodosie, Deva, 1978; Floarea soarelui sau Mâna de lucru, București, 1978; Alfabetul straniu în care vă vorbesc, București, 1980; Jurnal de uzină, București, 1981; Tulburarea naturii, Timișoara, 1982; Utopia profesorului Dunca (în colaborare cu Neculai Chirica), București, 1983; Plantele din fereastră, București, 1984; Steaua de pământ, București, 1985; Noima de aur, București, 1986; Poezii în zori, București, 1988; Semne particulare, Timișoara, 1988; Sfârșitul lumii, Deva, 1992; Apocalipsa după Valeriu
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și eternității. Diferența valorică care există Între cele două „imagini ale lumii” construită sau visată de om, se raportează, În plan sufletesc și moral, la ideea de spațiu și timp: la situațiile Închise și la situațiile deschise ale vieții acestuia. Utopiile se nasc din idealuri. Cetatea ideală imaginată de cei care au Încercat să o gândească este sinteza proiecției colective sublimate a idealurilor de deschidere spațială și de anulare a perisabilității temporale (A. Augustin, Th. Campanella, Th. Morus, R. Bacon, Im
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]