2,042 matches
-
(în , în ) este un film western spaghetti italo-hispano-francez din anul 1972, regizat de Maurizio Lucidi și în care rolurile principale sunt interpretate de Bud Spencer, Jack Palance și Francisco Rabal. Hiram Coburn (Bud Spencer) este un vagabond care fuge de Sonny Bronston (Jack Palance) care încerca să-l prindă pentru a-l însura cu forța cu sora lui, Mary (Dany Saval). Sonny îl acuză pe Hiram că a dezonorat-o pe Mary. El are un grup de
Se rezolvă... amigo () [Corola-website/Science/326885_a_328214]
-
BBC au dat ștrengarilor un rol de prim-plan: "The Baker Street Boys" (1983) și "Sherlock Holmes and the Baker Street Irregulars" (2007). În serialul de televiziune "Sherlock" a cărui acțiune se desfășoară în secolul al XXI-lea, ștrengarii sunt vagabonzi care hoinăresc prin mahalalele Londrei, mereu în numele lui Sherlock Holmes. Ștrengarii de pe Baker Street apar în serialul de desene animate "Sherlock Holmes în the 22nd Century", dar că adolescenți, fiind un pic mai mari decât în canonul holmesian. Ștrengarii apar
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]
-
acolo. Aceste evenimente declanșează Revoluția Franceză iar Moreau devine un om căutat de către autorități. Pentru a se ascunde de autorități, Moreau se alătura unei trupe de teatru commedia dell'arte conduse de M. Binet. El interpretează rolul lui Scaramouche, un vagabond intrigant. Își descoperă aptitudinea pentru actorie și scris, ceea ce propulsează trupa de la pragul sărăciei la succes, fapt care le dă posibilitatea să joace la teatrul Feydau din Nantes. Binet, care îl interpetează pe Pantaloon, devine tot mai deranjat de influența
Scaramouche (roman) () [Corola-website/Science/325799_a_327128]
-
toast. Cadavrele sunt îngropate în grădina de legume a grupului. Printre oaspeți se află un preot homofob, un misogin șovin, un neonazist, un anti-ecologist, un fundamentalist islamic rasist, un extremist pro-life, un avocat care sprijină cenzura, un om care atacă vagabonzi (singurul invitat la cină care-și reconsideră momentan convingerile) și adversarii ai drepturile homosexualilor; toți aceștia sunt uciși. După zece crime, în cadrul grupului încep să iasă la suprafață îndoieli cu privire la justificarea acțiunilor lor. Vinovăția și îndoielile îi macină pe Jude
Ultima cină (film) () [Corola-website/Science/325148_a_326477]
-
succes financiar, dar a primit recenzii mixte de la criticii de film. Criticii au afirmat că filmul avea scene bune de acțiune, dar scenariul era slab și interpretarea lui Jean-Claude Van Damme era de slabă calitate. În New Orleans, un veteran vagabond pe nume Douglas Binder (Chuck Pfarrer) este ținta unei vânători. I s-a dat o centură care conține 10.000 dolari și i s-a spus că trebuie să ajungă de partea cealaltă a orașului, unde ar putea câștiga banii
Vânătoare de oameni () [Corola-website/Science/325184_a_326513]
-
vârful pătrat și a fumat un trabuc Trichinopoly. El a venit într-o birjă, al cărei cal avea trei potcoave vechi și una nouă. De la polițistul care a descoperit cadavrul, Holmes află că la locul crimei sosise mai târziu un vagabond beat și își dă seama că "bețivul" era într-adevăr criminalul care se întorsese la scena crimei pentru a găsi o verighetă pe care Holmes o găsise lângă cadavru. Holmes dă un anunț în ziar cu privire la faptul că găsise o
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
-l. El deduce astfel că una dintre pastile conținea otravă, iar cealaltă era inofensivă. Chiar în acel moment, în cameră intră Wiggins, un tânăr cerșetor și lider al "echipei speciale de detectivi din Baker Street", un grup de mici cerșetori vagabonzi pe care Holmes îl angajează ocazional pentru a-l ajuta, el declarând că a adus o birjă. Holmes îl trimite jos pentru a-i cere birjarului să urce, pretinzând că are nevoie de ajutor pentru a-și duce valiza; când
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
regizat și având în rolul principal pe Raj Kapoor. Acțiunea filmului îl are în centrul său pe Raj, un orfan sărac, dar educat, care vine la Bombay visând să aibă success. Personajul interpretat de Kapoor este puternic influențat de "micul vagabond" al lui Charlie Chaplin, mai mult decât personajul interpretat de Kapoor în filmul "Vagabondul (Awaara)" (1951). Filmul este o colaborare între producătorul/regizorul Kapoor și scenaristul Khwaja Ahmad Abbas, cu muzica compusă de Shankar Jaikishan și versurile de Shailendra. Cântecul
Articolul 420 () [Corola-website/Science/324693_a_326022]
-
centrul său pe Raj, un orfan sărac, dar educat, care vine la Bombay visând să aibă success. Personajul interpretat de Kapoor este puternic influențat de "micul vagabond" al lui Charlie Chaplin, mai mult decât personajul interpretat de Kapoor în filmul "Vagabondul (Awaara)" (1951). Filmul este o colaborare între producătorul/regizorul Kapoor și scenaristul Khwaja Ahmad Abbas, cu muzica compusă de Shankar Jaikishan și versurile de Shailendra. Cântecul "Mera Joota Hai Japani" (Pantofii mei sunt japonezi) a devenit foarte popular și un
Articolul 420 () [Corola-website/Science/324693_a_326022]
-
Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Pe fundalul febrilelor pregătiri ale revoluției și coloratei lumi interlope, Agatha izbutește să-l atragă pe Mărgelatu în pivnița „Curții cu miracole”, de unde manevrează cerșetorii și vagabonzii orașului și asediază Agia. Continuarea Trandafirului galben pe un scenariu de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, episod în care se dovedește că Bot-de-iepure este un biet copil lepădat, că deși Agatha îl dușmănește pe Mărgelatu, tocmai ea îi salvează
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
avut de asemenea succes. A jucat și în filmele Amélie și Mama Chow în Micmacs, amândouă regizate de Jean-Pierre Jeunet. A avut rolul unui mim în filmul Paris, Je T'aime și a unei femei bolnave de iubire în filmul Vagabond, regizat de Agnes Varda, din 1985. A urmat rolul din horrorul franțuzesc The Pack, care a avut premiera la Festivalul de Film de la Cannes din 2010.
Yolande Moreau () [Corola-website/Science/322718_a_324047]
-
adevăratul merit pentru "Frozen", îmbogățit cu 3D, și decizia de a filma în imbogatit cu 3D si decizia de a filma in "widescreen (ecran lat)"""-- un punct slab față de bogăția sistemului cinemascopic din "Frumoasa din Pădurea Adormită" și "Doamna și Vagabondul". Cei de la Seattle Times, au acordat filmui 2 din 4 stele, declarând că ""Deși frumos filmul cu fiordurile și sculpturile de gheață, generate pe calculato, și interioare de castel, si interioare de castel, cel mai important lucru este cel care
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
El caută consolarea în brațele lui Mad și în sfaturile prietenului său, doctorul Hendricks și îl îndepărtează pe Gregor din companie. Dar două evenimente îl determină să caute o altă abordare a problemei. Mai întâi are loc întâlnirea cu un vagabond pe nume Carmichael, care îl avertizează despre un presupus pericol în care se află. Ulterior, șeful său direct, Oliver Boyne, îl cheamă în audiență și îi dă un termen limită pentru a-și duce la bun sfârșit cercetările. Warner ia
Test de fiabilitate () [Corola-website/Science/328251_a_329580]
-
și fiul acestuia, Iordan în 1058, însă i s-a permis să se afle la conducere până în 1062. Fiii lui Landulf nu au avut parte de o soartă prea fericită. Ei sunt prezentați de către papa Victor al III-lea ca vagabonzi și cerșetori prin sudul Italiei.
Landulf al VIII-lea de Capua () [Corola-website/Science/327724_a_329053]
-
încearcă să se angajeze ca ucenic la un atelier de cizmărie și apoi la o băcănie, dar este dat afară deoarece nu a acceptat să fie exploatat de meșterii de acolo. În cele din urmă, el este racolat de un vagabond pe nume Lampă (Sebastian Papaiani), un fost hoț de buzunare care trecuse prin închisoare și se reprofilase ca vânzător de flori. Cei doi se duc la casa bombardată și se oploșesc acolo, iar Lampă îi promite lui Mihai că nu
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
abia terminați. La lăsarea întunericului, în jurul taberei romane încep să mișune făpturi care vin târâș din ascunzători, ganguri subterane și de peste ziduri. Titus ordonă represalii împotriva acelor creaturi fantomatice pe jumătate flămânzite și împotriva transfugilor. Cine este prins afară - transfug, vagabond, căutător de hrană - va fi crucificat. Cinci sute de oameni bat mercenarii în cuie zi de zi pe bârne, în imediata apropiere a cetății. Treptat, în jurul versanților colinei crește o întreagă pădure de cruci, până când lipsa lemnului face să se
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
tâmplar, apoi comis-voiajor, care se proclama el însuși ca fiind "medic botanic " și vindea elixiruri.Localnicii îl numeau "Big Bill" sau "Devil Bill".El a fost un dușman jurat al moralității convenționale, care a optat pentru o existență să de vagabond.Trecea foarte rar pe acasă. De-a lungul vieții sale, William Avery Rockefeller și-a câștigat reputația mai mult prin afaceri oarecum dubioase decât prin munca productivă. Eliza, o gospodina și baptista devotată, s-a luptat pentru a menține o
John D. Rockefeller () [Corola-website/Science/327157_a_328486]
-
la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2003. La începutul filmului se află următorul intertitlu: "„A fost odată un oraș în care locuitorii se împărțeau în prinți și cerșetori. Între aceste două lumi nu existau decât câini vagabonzi. Ei formau clasa de mijloc.”". "" a fost produs de Domino Film, Mact Productions și MediaPro Pictures, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Canal+. Acest film a fost susținut de Eurimages. Pe genericul de final producătorii mulțumesc următoarelor companii și
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
interpretate de Florent Pagny, Marc de Jonge, Christophe Odent, Bernard Farcy, Pascal Pistaccio, Yves Beneyton, Silviu Stănculescu, Traian Costea, Ion Marinescu, George Paul Avram și Olga Tudorache. Filmul este o biografie romanțată a lui François Villon (1431-1463), cunoscut ca Poetul vagabond, care a dus o viață zbuciumată ca urmare a faptului că a susținut libera exprimare a oamenilor într-un climat coercitiv. El a fost realizat inițial ca un serial de televiziune în limba franceză în patru episoade, iar în 1989
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Concediat din funcția de profesor și dezgustat de comportamentul Marthei, François se întoarce la foștii săi prieteni: Regnier de Montigny (Christophe Odent) și Colin de Cayeux (Bernard Farcy), care intraseră în breasla calicilor condusă de Marele Coțcar (Ion Marinescu), „regele vagabonzilor”. Dezgustat de comportamentul mârșav al Catherinei de Vaucelles, Villon compune un pamflet în care dezvăluie că aceasta avea relații imorale cu Philippe Sermoise. Datorită Bastardului, care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta din urmă îl atacă
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
imorale cu Philippe Sermoise. Datorită Bastardului, care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta din urmă îl atacă pe stradă pe Villon cu un cuțit și îi taie buza, dar este ucis în încăierare. Nefiind primit de vagabonzi, poetul părăsește Parisul într-o căruță cu bălegar, alături de prietenii săi: Regnier, Colin, Jean le Loup (Pascal Pistaccio) și Jeannot. În următorii patru ani, cei cinci fugari formează banda Scoicarii, atacând convoaiele regale ce treceau prin Dijon și furând, printre
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
sănătate precară: este gârbovit, șchiop și are părul aproape complet alb. Orașul este trist, împânzit de poliție, universitatea și-a pierdut privilegiile, bordelurile sunt închise, Guillaume este bolnav, Marele Coțcar murise și fusese înlocuit de Flora care fusese omorâtă de vagabonzi. Auzind de revenirea lui în oraș, studenții vin la el și îl anunță că îi tipăriseră poeziile și le difuzaseră în public. Studenții vor ca universitatea să-și recapete privilegiile anulate de noul rege și îl transformă pe Villon în
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
la premiera de la București și, în semn de protest, Nicolaescu nu s-a mai dus nici el la premieră. Filmul a fost difuzat de televiziunile din Franța (TF1), Germania și Italia (Rai 1) și a avut succes. "François Villon - Poetul vagabond" a fost vizionat de 993.698 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
au lăsat clădirea monument istoric în paragină. Casa a început să se degradeze: curtea este năpădită de buruieni, geamurile sunt sparte, plafonul a căzut pe mai mult de jumătate din suprafața construită, mobilierul vechi a fost pus pe foc de vagabonzii care s-au adăpostit aici. Reprezentanții Ministerului Culturii au încercat încă din 2001 să ia legătura cu proprietarii clădirii pentru a rezolva problema, dar aceștia nu s-au arătat interesați de soluțiile propuse. Ministerul Culturii i-a dat în judecată
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]