2,308 matches
-
cuvânt. Dar dacă vanitatea ascute facultățile, te ferește de locul comun și combate delă sarea, ea face în schimb din orice ins un rănit, un om jupuit de viu; așa se face că, prin suferințele pe care li le pricinuiește vanitatea, francezii au plătit pentru toate șansele de care atât de îmbelșugat s-au bucurat. Timp de o mie de ani, istoria i-a avut drept centru: un atare pri vi legiu se ispășește; pedeapsa lor a fost și rămâne iritația
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
primejdioasă la această vârstă crudă, de eleganța și de distincția pe care le admiri orbește la alții și pe care vrei să le imiți și să le întreci, vraja pasiunilor, a exemplelor și a tinerilor care își satisfac pe lângă prinț vanitatea și interesele, dintre care unii chiar urmăresc cu tot dinadinsul să-l facă să trăiască la fel ca ei și împreună cu ei. Și așa s-a deprins cu desfrâul, și chiar mai mult decât cu desfrâul cu zarva lui, până la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să judece, fără să cârtească. Oglinda nu i-a stârnit nici cea mai mică îndoială în privința agrementelor persoanei sale. Are mai puțină încredere în mărturia ochilor săi decât în judecata celor care au hotărât că este frumoasă și bine făcută. Vanitatea ei este de un gen special; deși absurdă, face o impresie mai puțin șocantă, pentru că nu trece prin mintea și prin judecata ei. A avea de a face cu ea înseamnă a te supune unei sclavii; tirania ei este fără
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de care am pomenit, și văzând că se servește sparanghel, a spus: „Iată, vorba mea l-a făcut să fie la modă“; și, cu felul acesta de a gândi, este probabil că ar fi avut și mai puțini prieteni dacă vanitatea de a fi legat de un om celebru nu i-ar fi păstrat câțiva. Această mare indiferență era fondul caracterului său; și-o manifesta în orice privință și dăuna adesea justeței spiritului său, îndeosebi în toate lucrurile care țineau de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
e facilă și are tot farmecul francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit. Un singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea, ea ne învață cum să reușim: în schimb, vanitatea ei, cu adevărat fermecătoare, este lipsită de artă și de strădanie. Nu s-ar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit. Un singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea, ea ne învață cum să reușim: în schimb, vanitatea ei, cu adevărat fermecătoare, este lipsită de artă și de strădanie. Nu s-ar hotărî în ruptul capului să-i
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea, ea ne învață cum să reușim: în schimb, vanitatea ei, cu adevărat fermecătoare, este lipsită de artă și de strădanie. Nu s-ar hotărî în ruptul capului să-i măgulească pe cei de care vrea să fie admirată. Omagiile, laudele, preferințele i se par un drept natural pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
poți bucura de aparența prieteniei sale: spun „aparență“ pentru că nu are nici un sentiment că s-ar putea descărca asupra celorlalți: sunt toate bine închise în ea. Și totuși, ar vrea să fie iubită; dar nevoia aceasta îi vine numai din vanitate, inima ei nu are nevoie de nimic. Gelozia ei este tot atât de mare cât și vanitatea: trebuie neapărat ca ea și numai ea să fie obiectul atenției și al elogiilor celor care i se află în preajmă. Dacă îți vine ideea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ar putea descărca asupra celorlalți: sunt toate bine închise în ea. Și totuși, ar vrea să fie iubită; dar nevoia aceasta îi vine numai din vanitate, inima ei nu are nevoie de nimic. Gelozia ei este tot atât de mare cât și vanitatea: trebuie neapărat ca ea și numai ea să fie obiectul atenției și al elogiilor celor care i se află în preajmă. Dacă îți vine ideea să vorbești măgulitor despre cineva, se umbrește, protestează împotriva judecății rostite și atunci se laudă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
neliniște, din teamă de a nu-și compromite fie trecerea, fie tihna. Avea gusturi simple, atât în îmbrăcăminte cât și în mobilier, dar simplitatea ei era căutată, având până și rafinamentul unui lux delicat, dar nimic din ostentația și din vanitățile lui. Modestă în aerul, în ținuta, în manierele sale, dar cu un fond de mândrie și chiar de puțină trufie deșartă. Nimic nu o flata mai mult decât relațiile ei cu cei mari. Îi vizita rar; nu se simțea în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
om ca mine ar putea lua o sută de mii de scuzi, dar pe un om ca mine nu-l cumperi cu o sută de mii de scuzi.“ E cu putință ca această declarație să nu fi fost decât efectul vanității sale care îl putea face să găsească un farmec - ca o balerină - în prețul care se punea pe favorurile ei. Dacă Spania și Anglia l-au cum părat, ce s-a întâmplat cu sumele pe care le-a primit? De ce
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fi fost la picioarele lui, că în unele clipe ar fi vrut să treacă prin flăcări pentru a purifica numele de Mirabeau. L-am văzut plângând, pe jumătate sufocat de durere și spunând cu amărăciune: „Greu îmi ispășesc rătăcirile tinereții!“ Vanitatea lui, care nu-și găsea odihnă decât în intimitatea prieteniei, îl făcea în multe privințe ridicol, lucru pe care nimeni nu mai îndrăznea să-l observe când a devenit un mare personaj. Lesne puteai găsi în el subiec tul unui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de el mai puternic decât oricând și, după scene înspăimântătoare, se împăcau. Pentru a defini această situație spunea el că era obosit de a fi mereu necesar și niciodată suficient. A sperat îndelung să se căsătorească cu Doamna de Staël. Vanitatea și interesul îl îndemnau la asta tot atât cât și sentimentele, însă ea refuza cu încăpățânare. Pretindea să-l țină legat de carul ei, nu să se lege ea de al lui Benjamin. De altfel, ținea prea mult la distincțiile
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Doamnei Constant, recunoscând astfel căsătoria; dar aceasta nu va fi făcută publică decât la împlinirea a trei luni de la plecarea Doam nei de Staël în America, unde pe atunci chiar avea intenția să se ducă. Această concesie a inimii față de vanitate nu mi s-a părut deloc mișcătoare. Benjamin a cedat țipetelor, dar acestea l-au rănit. De altfel, Doamna de Staël n-a plecat, iar căsătoria a fost recunoscută, însă destul de târziu după aceea. Cred că Doamna de Staël avusese
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un bărbat încă tânăr sau o femeie tomnatică. Nu e om prost, deși are stofă de așa ceva, nici o pasăre, deși are cioc de pasăre; nu este un om rău, deși ar vrea să fie; în el toate sunt puține în afară de vanitate; nu mai este un laic, dar nu este preot cu adevărat. În viața lumească a râvnit zadarnic la tot atâtea căsătorii, câte pălării de cardinal sunt râvnite în Bise rică. Nu este bun, dar are o fire blândă; spirit confuz
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prescripții morale dobândite în copilărie. 7. Lipsa de încredere în sine. 8. Nesiguranța și reîntoarcerea în trecut care explică evitarea schimbării prin căutarea securității afective din trecut. Alături de aceste forțe, Guskin (1971) adauga patru variabile individuale: simțul competenței și al vanității (teamă de eșec), autoritarism și dogmatism, senzația de amenințare și teamă, profețiile care se îndeplinesc de la sine, iar Rogers și Eichholtz (1964) identificau opt "reacții de refuz": refuzul din ignoranță, refuzul din capriciu, refuzul pentru menținerea unui statu-quo, refuz din
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin experiență. Manifestarea acestor rezistențe, chiar dacă nu în totalitatea formelor descrise, se regăsește, din păcate, și la nivelul școlii românești. Deși nici un cadru didactic reticent la schimbare nu e dispus să recunoască fățiș teama de eșec, lipsa de încredere sau vanitatea, explicații de genul "am folosit 30 de ani vechile metode didactice și am avut rezultate remarcabile" sau "învățarea activă superficializează activitatea de predare-învățare" trădează, în opinia noastră, fie ignoranța, fie obișnuința, fie nesiguranța. Acestea pot fi considerate variabile psihologice după
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aici ar începe așa zisa autobiografie, termen de care m-am ferit, considerându-l pretențios, autolaudativ, meritat doar de personalitățile de largă recunoaștere într-un domeniu al culturii, științei, politicii naționale sau mondiale dar așa cum menționam la început, nu am vanitatea de a-l face cunoscut publicului larg, neinteresat de cazuri individuale, ci doar celor apropiați sufletește. Este satul cel mai izolat din Colinele Tutovei și unul dintre satele mijlocii ale acestei regiuni total lipsită de așezări urbane interioare. Pe harta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a omului, ferită de plăceri și temeri, devine durabilă. Pe această cale sugerează intervenția unui fel de economii durabile a existenței sufletești, proprie hrănirii, băutului, somnului, în ideea de a le satisface cu moderație. Celelalte dorințe care se raportează la vanitate, la ambiții, trebuie îndepărtate cu grijă, deoarece pot otrăvi sufletul. Pe planul vieții politice și sociale, Epicur vorbește de necesitatea unei "vieți ascunse", de la care omul să nu se abată, și de ideea de a-și vedea doar de interesele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atunci problema deformării morale a spiritualității umane care are loc sub influența civilizației și progresului. A formulat această problemă ca fiind una de personalitate, actuală și în zilele noastre. Astfel, el a apreciat că omul modern civilizat este plin de vanitate, că el preferă de cele mai multe ori minciuna în defavoarea adevărului, că în societate poartă mereu cu el o mască, și este tot mai rar încercat de bucuria de a fi el însuși. Rousseau a arătat că pentru a pătrunde la "interioarele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exigențelor morale. Remușcările nu sunt suficiente pentru condamnarea celui care a făcut rău altuia și naturii în care trăiește. Pentru Rousseau "conștiința este glasul sufletului, pasiunile sunt glasul corpului" (idem, p. 581). Conștiința este pusă în serviciul binelui public, opus vanității și interesului individual. O conștiință care, în accepțiunea sa, este expresia unui instinct divin care, asemenea lui Dumnezeu, conduce judecata omului, gândirea acestuia și tot ceea ce acesta face. Fără conștiință omul este un nimic, nu se poate ridica deasupra bestiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
funcțiune pentru a restabili echilibrul. Libidoul reprezentativ pentru activitatea sexuală în sistemul lui Freud, de astă dată se manifestă în termenii instinctului de dominare. Pentru manifestarea acestuia este adus un personaj simbol din literatura universală, Don Juan, personaj încercat de vanitate, cu dorință de putere. Adler a arătat că acest personaj își are în mod egal corespondentul în lumea femeilor, remarcabil prin încercarea de umilire a bărbaților, descriind admirabil situațiile de protest al virilității, materializate prin evocarea de tendințe homosexuale sau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și poate determina infracțiuni cu grad mărit de violență. Dorința de a fi remarcat (în special la adolescenți), de aserțiune de sine prin impunerea în fața altor persoane, de a conduce pe alții sunt dorințe asociate cu stări emotive specifice - invidie, vanitate, ambiție, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracțiuni. Instinctul achizitiv constă în adunarea de bunuri, valori, bani. Până la un punct acestă tendință este pozitivă, dar poate lua o formă gravă, de avariție, lăcomie, chiar cu manifestări patologice (cleptomania), ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Crăcănel, pe care Mița îl "traduce", în D'ale carnavalului..., cu feluriți berbanți. Din situația încornoratului, discursul public curent tinde să rețină două sensuri principale. Primul este acela de "amant" sau "fante": "Io zic că plângi de draci și de vanitate rănită, că dacă l-ai fi iubit, l-ai fi luat când te-a cerut și iote că viața ți-a dat dreptate. Acu' lasă mangafaua la Coana Zoițica și tu caută-ți un bibic cu mai multă imaginație" (userul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]