6,660 matches
-
de a cuceri, nu doar redute livrești, ci și bătălii propriu-zis organice: "toată tinerețea am cucerit cetăți de hârtie/ am traversat incertitudini/ am stat printre câini chitariști bazilei/ am visat iceberguri/ am vizitat muzee abatoare de fluturi case/ mirosind a varză și a proști/ am conversat cu Statuia Libertății (Visează și taci). Și pandantele ei obișnuite, solitudinea, o solitudine care foarte rar exersează umilința ("Zorile ne găsesc însingurați/ c-un morman de foi înnegrite" sau "Cu grădina Ghetsemani topită în suflet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de fiecare căciulă" (1964: 37-67) neapărat însoțite de plăcinte, o paletă largă dulcețuri, sarailii, șerbeturi și alte delicatese cu iz oriental. Dacă la toate acestea mai adăugăm și o pantagruelică sete de vin și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1.1. Produsele alimentare de origine horticolă se clasifică din punct de vedere merceologic în trei mari categorii: a. produse proaspete; legumele au 11 grupe tehnologice (solanacee pentru fructe, cucurbitacee, legume de frunze, legume de păstăi, rădăcinoase, bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și fructe exotice); b. produse semiprelucrate (materie primă pentru prelucrare în anotimpul rece); din fructe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lor digestivă. În același timp contează încrederea în calitate, plăcerea consumului și satisfacția psihică. Pe plan mondial se consideră că primele 10 legume care prezintă valoare nutritivă (conținut ridicat în substanțe minerale, vitamine, fibre etc) sunt: broccoli (1), spanacul (2), varza de Bruxelles (3), fasolea lima (Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1), spanacul (2), varza de Bruxelles (3), fasolea lima (Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Mecanice de susținere Secretoare și glandulare sunt mai puțin relevante pentru studiul nostru Conducătoare, senzitive Epiderma este un țesut de apărare primar, ce constă dintr-un strat de celule compacte, care protejează în exterior frunzele și fructele. La salată și varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă, morcovii conțin caroten, tomatele licopen, iar conopida nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
varză, celulele sunt poliedrice, cu clorofilă. Merele, cireșele și căpșunile au pigmenți antocianici în epidermă, morcovii conțin caroten, tomatele licopen, iar conopida nu are pigmenți la soiurile cu căpățâna de culoare albă. Epiderma fructelor de măr sau a frunzelor de varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acest proces. La unele fructe lovite, apar zone lignificate Țesuturile trofice (fundamentale) sunt caracteristice părții comestibile a fructelor sau legumelor. Celulele au pereți subțiri, cu spații intercelulare mari (12-30 % la rădăcini și fructe, valori superioare la frunze). Salata, spanacul și varza au țesuturi parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau gradul de afânare al fructelor sau legumelor este determinat de forma, mărimea sau îmbinarea celulelor în țesuturi și de complexitatea structurării țesuturilor în organe. Această îmbinare complexă de factori hotărăște dacă un produs horticol este afânat (legumele de frunze, varza, merele) sau compact (cartofii). Spațiile intercelulare, spațiile vacuolare și natura țesuturilor diferă de la produs la produs, evoluând în funcție de gradul de maturitate, activitatea enzimatică sau gradul de turgescență. Un fruct de măr în primele stadii ale maturității diferă mult din acest
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
țesuturi etc. Fermitatea multor specii legumicole este cauzată de celuloza din țesuturi, de lignificarea sau suberificarea acestora. Lăstarii etiolați de sparanghel sau unele legume pentru frunze excesiv de perisabile sunt apreciate pentru frăgezimea lor în momentul recoltării. Există însă hibrizi de varză albă de căpățână creați special pentru păstrare, al căror conținut inițial ridicat în celuloză este folositor la manipulare și păstrare. Acest conținut se diminuează până în momentul consumului, ameliorând calitățile culinare și în primul rând finețea/frăgezimea. Pe parcursul maturării, la unele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ridicate: murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
6,90C (relație inversă). Produsele horticole se grupează în cinci clase de rezistență diferențiată la îngheț: a) deosebit de sensibile la îngheț, fiind afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85% au ceapa, pătrunjelul, pepenii galbeni, dovleceii, prazul și majoritatea fructelor. b. O umiditate de 85-90% se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele vinete. Privit în dinamică, procentul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nuci (172 mg/100 g). Sodiul. Conținut mai mare la țelină (77 mg/100 g), spanac (65 mg/100 g), morcovi (60 mg/100 g). Clorul. Conținut mai important în pătrunjel (156 mg/100 g), țelină (150 mg/100 g), varza albă (137 mg/100 g), ciuperci (67 mg/100 g). Fierul. Conținut mai important în pătrunjel (6 mg/100 g), spanac (3 mg/100 g), migdale (4 mg/100 g), alune (4 mg/100 g), mazăre boabe verzi (2 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de la câteva miligrame la câteva zecimi de miligram/100 g produs. Fluorul, iodul și borul, în cantități de ordinul microgramelor/100 g produs ( g/100g). În cazul iodului, majoritatea produselor conțin sub 5 g/100g, între 5-10 g/100g conțin varza și ridichile, iar între 10-20 g/100g conțin ciupercile, morcovii și spanacul. Contrar afirmațiilor care circulă în legătură cu conținutul ridicat în iod al nucilor, acestea nu conțin decât 3 (trei) g/100g parte edibilă (microgramul fiind a milioana parte dintr-un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
irigat/neirigat). Cele mai mici pierderi în depozite le-a avut soiul Desirée, provenind dintr-o cultură neirigată, fertilizat cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al azotului în metabolismul vegetal. Sporirea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
zece, până la o sută de ori în ultimii 15-20 ani, datorită tehnologiilor aplicate. După Salunkhe, D. K. și colab. (1991), conținutul în nitriți (ppm/substanță proaspătă) atingea în medie următoarele nivele: 600 (sfeclă), 534 (spanac), 402 (ridichi), 170 (salată), 165 (varză) (Maynard, D.N. și colab., 1976). Un singur miligram de nitriți (azotiți) conținut în 100 g produs horticol consumat, este suficient pentru formarea unor substanțe cu efect cancerigen (nitrozamine). La copii mici prezența acestora peste o anumită valoare determină apariția unei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apariția unei afecțiuni care poate deveni mortală, methemoglobinemia. În UE, există restricții la importul de produse, limitând în caietele de sarcini cantitățile maxime de azotați și azotiți de la specie la specie Legumicultorii profilați pe anumite culturi, cum ar fi salata, varza etc, au limitat drastic dozele de îngrășăminte cu azot, fertilizările se fac în mai multe etape, se folosesc inhibitori de nitrificare și se calculează cu grijă un bilanț riguros. Influența fosforului. Fertilizarea cu fosfor favorizează fructificarea și accelerează procesul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai intens colorate. Prezența potasiului ușurează pătrunderea apei în celule, mărind și capacitatea protoplasmei de reținere a acesteia. În prezența potasiului, se reduce intensitatea transpirației, se mărește rezistența plantelor la secetă și la acțiunea temperaturilor coborâte. La salată și la varză, carența de potasiu și de calciu, asociată cu excesul de azot, provoacă dereglări fiziologice manifestate sub forma unor necroze foliare: tip burn (în limba engleză arsură de vârf sau de capăt) este numită și arsura uscată marginală în care marginea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cifrei octanice, este eliminat odată cu gazele de eșapament și poluează terenul învecinat carosabilului pe o profunzime de 200-250 m lateral. Conținutul mediu al solurilor este de 10-16 ppm, iar în plante conținutul normal între 0.1-10 ppm. Unele produse ca varza, țelina, sfecla, piersicile, colectează în mod natural cantități sporite de plumb. În plante, prezența plumbului reduce intensitatea metabolismului și a fotosintezei, scade absorbția apei și sporește nevoia acesteia de oxigen, inhibându-i totodată creșterea. Mercurul devine nociv când depășește pragul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
uzinelor unde se utilizează în aliajele anticorozive. Utilizarea sa în fabricarea utilajelor, ambalajelor sau vaselor alimentare este dăunătoare, datorită acțiunii sale cancerigene și toxice. Dintre produsele horticole, spanacul, salata și fasolea, rezistă mai puțin la concentrațiile sporite de cadmiu, în timp ce varza și tomatele le suportă. Cuprul existent în sol în cantitate medie de 20 ppm, poate fi conținut și în plante între 10 ppm, dar devine toxic peste 20 ppm. Utilizarea sa largă sub formă de produse cuprice în tratamentele fitosanitare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sâmburoase conțin în mod predominant glucoză, din această cauză sunt (par) mai puțin dulci, la un conținut similar altor fructe în glucide invertibile. Fructoza (levuloza) este conținută în proporție mai mare în struguri (7 %), mere (6 %), cireșe (6 %), afine (3 %), varza albă, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2 %). Deși au un conținut în glucide mai redus, fructele semințoase par mai dulci, din cauza fructozei care predomină. Fructoza are puterea de îndulcire maximă în soluții slabe (concentrații mai mici), reci (la t0C<100C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele, murele, pătrunjelul (6 %), asmățuiul, țelina, fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la produsele horticole, o au fibrele de morcovi (208g apă/100g), urmate de mere (177 g apă/100g), varză (168 g apă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fasolea păstăi (5 %), varza de Bruxelles (4 %), feniculul (3 %). (Favier, J.C. și colab., 1995). Cea mai mare capacitate de legare a apei, la produsele horticole, o au fibrele de morcovi (208g apă/100g), urmate de mere (177 g apă/100g), varză (168 g apă/100g), conopidă (68 g apă/100g), cartofi (48 g apă/100g). Dintre toate produsele naturale, tărâța de grâu are cea mai mare capacitate de legare a apei (450 g apă/100g). Un consum de 12-24 grame fibre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanțe pectice al fructelor din țara noastră oscilează între 0,2% (vișine) și 0,9-1,3% (coacăze negre). La legume, valori minime întâlnim la ceapă (0,2-0,4%), tomate, sparanghel, dovleac (0,35%), iar valorile medii cele mai mari la varză (1,05%), morcovi (1,3-1,5%) și fasole verde (1,4%). Trebuie menționat însă faptul că la majoritatea fructelor, conținutul maxim de substanțe pectice depășește 1%. Evoluția conținutului în substanțe pectice, pe parcursul maturării, poate fi urmărită ca proces caracteristic la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]