471,565 matches
-
anterior, cel de-al treilea, cu toate că este mai amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu -Preludiu la unison, m. 1415; MOTIVUL III are cel mai mic ambitus (3m), într-o desfășurare scalară de tricordie și este din punct de vedere ritmic și melodic, cel mai apropiat de muzica de cult, amintind de cadențări specifice ehurilor bizantine. Ex. nr. 19: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești, care conferă identitate compozitorilor români, analiza noastră are ca scop apropierea și cunoașterea unei laturi a creației lui George Enescu, nu numai din punct de vedere al valorificării filonului folcloric, ci și din perspectiva integrării melosului bizantin în diversitatea melodică enesciană.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
ești Între cei ce s-au interesat În săptămânile trecute de soarta mea, sunt dator cu câteva lămuriri. Am revenit acasă pe 1 Noiembrie după o spitalizare Însoțită de o intervenție chirurgicală asupra naturii căreia nu stărui aici. Având În vedere că refacerea sănătății va fi Îndelungată (și Însoțită și de alte examinări, investigații etc.) sunt În incapacitate de a mai lucra. (...) Redacția ARP Încă lucrează deși la nivel minimal. Participarea unor scriitori cu experiență era utilă În aceste momente de
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
DANIELA VOICULESCU, ZEIȚA DE TURCOAZ Poeta Daniela Voiculescu a lansat de curând, la Curtea de Argeș,o nouă carte de versuri. Titlul acestui volum, ZEIȚA DE TURCOAZ, pare, la o primă vedere, desprins din cărțile cu basme ale Orientului Indepărtat.Am spus:pare, fiindcă el ascunde traducerea din tibetana În română a numelui unui pisc de pește 8.000 de metri, CHO OYU, din Himalaia. În fapt, cartea aceasta este o broderie
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative ale discursului muzical, acțiunea integrată a tuturor acestora desfășurându-se concomitent în diferite fluxuri (planuri) de conștiință. Ceea ce se va pune în cercetarea noastră privind Logica Lumilor Posibile are în vedere mai ales aducerea în prim planul conștiinței active (explicite) de formare a enunțului muzical a unor resorturi interne acționând global-intuitiv în formarea discursului muzical, plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din punctul de vedere
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
vedere mai ales aducerea în prim planul conștiinței active (explicite) de formare a enunțului muzical a unor resorturi interne acționând global-intuitiv în formarea discursului muzical, plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din punctul de vedere al competenței actanților, și anume într-o zonă îngrădită a libertății formative, datorate abstragerii voinței creatoare lucide din contextul fenomenologic și estetic al acestei comunicări (artistice). Odată ce aceste zone de interioritate (înfășurată), virtual active ar fi puse în lucru conștient
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele deja expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus că din punct de vedere fenomenologic discursul muzical se constituie în cele șase spații acustice menționate (L, T, TB, I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne concentrăm asupra unor niveluri paradigmatice incluse în
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
L, T, TB, I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne concentrăm asupra unor niveluri paradigmatice incluse în lectura unor texte muzicale, superioare sau intim implicate din punct de vedere formativ în configurarea enunțului muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
denumită Tempo). Ambele privind spațiul (muzical) al înălțimilor sunetului (temperat sau netemperat) și cel al vitezelor de succesiune a evenimentelor (muzicale): măsurat sau global („strié” sau „lisse”). Este vorba despre două ordini fundamentale care definesc limbajul muzical din punct de vedere configurativ (fenomenologic) și vom dispune de la bun început de aceste două seturi de valori elemente, pasibile a fi scalate și puse în jocul muzical. Din punctul de vedere al enunțului muzical, ambele valori sunt intim legate. Evident, durata este sau
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
vorba despre două ordini fundamentale care definesc limbajul muzical din punct de vedere configurativ (fenomenologic) și vom dispune de la bun început de aceste două seturi de valori elemente, pasibile a fi scalate și puse în jocul muzical. Din punctul de vedere al enunțului muzical, ambele valori sunt intim legate. Evident, durata este sau nu legată de o frecvență sonoră afirmată (enunțată); ea circumscrie întreaga desfășurare a unei acțiuni muzicale. o vom trata separat în ce privește modelele generative ale unei practici muzicale pe
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
privește altfel și radical altfel implicarea persoanei în configurarea enunțului muzical și se referă strict la această problemă. Ca un act de voință artistică structurală. Ca un act de implicare superioară a persoanei în formarea limbajului muzical. Din punctul de vedere al acestui model de comportament-general și local - oferit de textul dat (constituit după întregul set de rigori convenite) prestația actanților va îndeplini atât criteriile de adevăr (structural) implicate în gest, cât și urmărind mai ales aspectul estetic al jocului (comunicării
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
firul feromagnetic conduce în final la obținerea unui concentrat eritrocitar la ieșirea din apropierea firului și a unui concentrat leucocitar la cealaltă ieșire. Separarea pe cale magnetică a eritrocitelor este o metodă nedistructivă, ea prezentând un interes deosebit atât din punct de vedere științific, cât și clinic.
SEPARAREA ERITROCITELOR PRIN PROCEDEE MAGNETICE by DANIELA REDINCIUC () [Corola-journal/Science/84110_a_85435]
-
Grecul", proprietarul antrepozitelor din gara Fundulea, mărindu-și constant importanța pe plan local. Fiind și cel mai popular om al ținutului, prin limbaj, prin afișarea modestiei, prin comportament voit vulgar, aduce voturi în contul liberalilor guțiști, care-l au în vedere pentru postul de prefect. Succesul său se bazează pe lejeritatea cu care se adaptează la mediu și situație; stă și la masa lui Silidor, bulibașa țiganilor din triunghiul Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în lungul străzii Robert de Flers; sunt azi doisprezece ani de la căsătoria mea cu Marica. Unii nu pregetă să se întrebe cât oi fi de fericit din punct de vedere conjugal - eu asta știu: imediat ce m-am instalat pe strada marchizului de Flers am simțit că sunt, în sfârșit, om. Statornic în urmărirea țelului, pândisem norocul la răspântie și-l înșfăcasem pentru a avea ceea ce în chip firesc mi s-
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
care-am fost nu mai e viforoasă. Ar trebui să mă spovedesc petuniilor, poate frunzei de nacru, păunilor. Senzual și noptatic, noctambul heruvim mă ascund sub privirea ta și aștept primăvara... DILEMĂ Mai aproape de cântec, mai departe de tine, glodul vederii Îmi slăbește poftirea. Între cuvânt și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum s-ascund primăvara, cum s-ascund bătrânețea, când paharul rostirii mi-l golește tristețea?... LA FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
prezinte succint o sinteză a datelor din literatură legate de implanturile articulare pentru articulațiile mici ale mâinii, cu accent pe biomaterialele din care sunt realizate și rezultatele care au fost obținute de-a lungul timpului. De asemenea se au în vedere aspecte legate de răspunsul țesutului gazdă față de prezența implantului - reacțiile pe care diferitele clase de biomateriale și asocierile acestora pentru obținerea protezei articulare le generează în organism. Cuvinte cheie: biomateriale, articulația MCP, reacții ale gazdei, artroplastie flexibilă;
BIOMATERIALE UTILIZATE ?N PROTEZAREA ARTICULA?IILOR MICI ALE M?INII by MAGDALENA CARLA CORNECI () [Corola-journal/Science/84134_a_85459]
-
protetica și biomateriale În ultimele decenii s-au folosit diverse metode convenționale sau moderne pentru a stabiliza fragmentele osoase craniene după craniotomie, folosind plăcute, fire, craniofixuri, etc. Fixarea fragmentelor osoase ar trebui să fie rapidă, sigură, acceptabilă din punct de vedere estetic și ieftină. Lucrarea descrie un nou design de craniofix și o nouă procedură adecvată noului model. În această procedură fragmentul osos este fixat de craniu prin doi butoni de PMMA uniți prin ață chirurgicală neresorbabilă. S-a studiat acest
UN NOU SI ORIGINAL DESIGN PENTRU CRANIOFIX by CRISTINA TUDOSA () [Corola-journal/Science/84137_a_85462]
-
craniu prin doi butoni de PMMA uniți prin ață chirurgicală neresorbabilă. S-a studiat acest nou model de craniofix într-o serie de cazuri în care a fost necesară fixarea fragmentelor osoase după craniotomie cu rezultate excelente din punct de vedere al rigidității și al aspectului estetic. Sistemul de fixare prin cei doi butoni de PMMA este o alternativă rapidă, eficace și relativ ieftină.
UN NOU SI ORIGINAL DESIGN PENTRU CRANIOFIX by CRISTINA TUDOSA () [Corola-journal/Science/84137_a_85462]
-
este textul literar, dar libretul se deosebește de textul dramatic prin faptul că este mult mai aerisit, esențializat, chiar schematic, reprezentând doar scheletul pe care urmează să se dezvolte întreaga construcție sincretică. Aceasta, însă, nu va completa din punct de vedere epic, textual, ceea ce îi lipsește libretului în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către compozitor, regizor
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
în forma în care este prezentată într-o anumită seară în teatrul X. În ceea ce privește receptarea, trebuie să luăm în considerare mai multe cazuri. Primul caz este reprezentat de montările care respectă cu fidelitate libretul. Aici variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea acestor procedee, pentru a putea descifra soluțiile propuse pentru variabile, spectatorul trebuie fie să aibă o mare sensibilitate muzicală astfel încât să intuiască afectiv mesajul artistic și să nu simtă nevoia unei determinări explicite, raționale a variabilelor, fie să se
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența lui Dumnezeu nu poate fi văzută sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența lui Dumnezeu nu poate fi văzută sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 137. footnote>. E sigur că se produce o depășire a stării ontologice, dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a sufletului în starea de iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, op. cit., p. 314. footnote>. Această sesizare mistică este departe de a fi o înțelegere totală a lui Dumnezeu, căci chiar în extaz, vederea lui Dumnezeu nu este vedere, El rămâne în același timp „în lumină și în întuneric, pentru că este văzut fără a fi înțeles”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, op. cit., p. 314. footnote>. Această sesizare mistică este departe de a fi o înțelegere totală a lui Dumnezeu, căci chiar în extaz, vederea lui Dumnezeu nu este vedere, El rămâne în același timp „în lumină și în întuneric, pentru că este văzut fără a fi înțeles”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în col. Părinți
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]