2,080 matches
-
șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separați de atrii prin intermediul șanțului coronar. Porțiunea atrială a feței sternocostale este acoperită în cea mai mare parte de artera pulmonară și aortă. Șanțul coronar este străbătut în porțiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă și mica venă a cordului
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
de artera circumflexă alături de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot observa, pe această față, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiușe, stâng, respectiv drept. Fața diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală și este reprezentată preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porțiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt despărțiți prin intermediul șanțului interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera interventriculară posterioară, ram din artera coronară dreaptă și vena coronară medie. La nivelul feței diafragmatice se
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
circumflexă alături de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot observa, pe această față, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiușe, stâng, respectiv drept. Fața diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală și este reprezentată preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porțiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt despărțiți prin intermediul șanțului interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera interventriculară posterioară, ram din artera coronară dreaptă și vena coronară medie. La nivelul feței diafragmatice se poate identifica
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
observa, pe această față, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiușe, stâng, respectiv drept. Fața diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală și este reprezentată preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porțiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt despărțiți prin intermediul șanțului interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera interventriculară posterioară, ram din artera coronară dreaptă și vena coronară medie. La nivelul feței diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este reprezentată de intersecția dintre șanțul coronar
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
și vena coronară medie. La nivelul feței diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este reprezentată de intersecția dintre șanțul coronar și șanțul interventricular. Fața pulmonară este orientată spre posterior și la stânga și este reprezentată preponderent de o porțiune din ventriculul stâng. Prezintă șanțul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă și marea venă coronară. Acesta din urmă îîmparte fața pulmonară într-o porțiune atrială ce corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. Marginea
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
porțiune din ventriculul stâng. Prezintă șanțul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă și marea venă coronară. Acesta din urmă îîmparte fața pulmonară într-o porțiune atrială ce corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. Marginea dreaptă este în raport direct cu pleura și cu fața medială a plămânului drept. Marginile anterioară și posterioară nu sunt bine evidențiate. Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng și este orientat în jos, înainte și la stânga
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. Marginea dreaptă este în raport direct cu pleura și cu fața medială a plămânului drept. Marginile anterioară și posterioară nu sunt bine evidențiate. Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng și este orientat în jos, înainte și la stânga și poate fi identificat la nivelul spațiului V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară. Baza are o poziție în sus, înapoi și spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica șanțul
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
stângă reprezentată de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume: La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume: La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume: La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%. Inima este un organ musculos ai
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%. Inima este un organ musculos ai cărui pereți au trei părți: Inima omului, de altfel ca și inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept și stâng, și ventricul drept și stâng. Conform ultimelor studii făcute de "Karolinska-Institute" din Stockholm, inima se regenerează în proporție de ca. 50% pe parcursul vieții. La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarței cerebrale ("Atrofie corticală") cu micșorarea circumvoluțiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală și temporală, lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni, a cisternelor cerebrale și a ventriculilor cerebrali ("hidrocefalie externă și internă"). Examenul histopatologic (microscopic) pune în evidență , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate și descrise deja de Alzheimer: Aceste modificări determină progresiv moartea unui număr din ce în ce mai mare
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
lor terminală, perpendicular cu marele lor ax; aceste incizii nu sunt necesare în cazul în care pulmonii sunt excluși de la consumul uman; c) examinarea vizuală a pericardului și a cordului, acesta din urmă fiind incizat longitudinal astfel încât să se deschidă ventriculele și să se traverseze septul intraventricular; d) examinarea vizuală a diafragmei; e) examinarea vizuală și palparea ficatului și a ganglionilor limfatici retrohepatici și pancreatici (Lnn. portales). Incizia suprafeței gastrice a ficatului și la baza lobului caudat, pentru examinarea canalelor biliare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
incizează în porțiunea terminală, perpendicular cu marele lor ax; aceste incizii nu se vor practica dacă pulmonii sunt excluși de la consumul uman; c) examinarea vizuală a pericardului și a inimii, aceasta din urmă fiind incizată longitudinal astfel încât să se deschidă ventriculele și să se traverseze septul intraventricular; d) examinarea vizuală a diafragmei; e) examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici retrohepatici și pancreatici (Lnn. portales); palparea și dacă este necesar, incizarea ficatului și ganglionilor săi limfatici; f) examinarea vizuală a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
a pulmonilor trebuie să se incizeze transversal, perpendicular cu marele lor ax; totuși această incizie nu se practică atunci când pulmonii sunt excluși de la consumul uman; c) examinarea vizuală a pericardului și a cordului, ultimul fiind incizat longitudinal pentru a deschide ventriculele și pentru a traversa septul intraventricular; d) examinarea vizuală a diafragmului; e) examinarea vizuală și palparea ficatului și a ganglionilor hepatici și pancreatici (Lnn. portales); f) examinarea vizuală a tractusului gastro-intestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
lor terminală, perpendicular cu marele lor ax; totuși aceste incizii nu sunt necesare, în cazul în care pulmonii se exclud din consumul uman; c) examinarea vizuală a pericardului și a cordului, acesta din urmă se incizează longitudinal pentru a deschide ventriculele și pentru a traversa septul intraventricular; d) examinarea vizuală a diafragmei; e) examinarea vizuală a ficatului, a ganglionilor hepatici și pancreatici (Lnn. portales), palparea ficatului și a ganglionilor săi limfatici, incizarea dacă este necesar, a ficatului și a ganglionilor limfatici
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
este adăpostită inima , miocardul (mușchiul inimii), căptușit în interior de endocard, iar la exterior de o membrană seroasă, epicardul. Pompa cardiacă are patru camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea lui
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea lui după contracție (sistolă) în marea
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea lui după contracție (sistolă) în marea și mica circulație. Inima este singurul organ muscular care
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
cât activitatea metabolică a țesutului e mai intensă, cu atât sunt prezente mai multe capilare. Schimburile de gaze și alte substanțe se efectuează prin difuziune și filtrare. Pomparea sângelui se realizează cu miocardul. Când acesta se contractă, sângele trece din ventricule în arterele pulmonare, respectiv în aortă, etapa numindu-se sistolă. După contractare, urmează diastola, unde sângele intră în atrii din venele cavă superioară și inferioară și din venele pulmonare, iar apoi în ventricule. Circulația este reprezentată de două etape: diastola
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
Când acesta se contractă, sângele trece din ventricule în arterele pulmonare, respectiv în aortă, etapa numindu-se sistolă. După contractare, urmează diastola, unde sângele intră în atrii din venele cavă superioară și inferioară și din venele pulmonare, iar apoi în ventricule. Circulația este reprezentată de două etape: diastola și sistola. Acestea influențează presiunea arterială și zgomotele inimii. Diastola, numită și mica circulație, este reprezentată de trecerea sângelui în atrii din venele cave superioară și inferioară (atriul drept) și din venele pulmonare
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]