60,203 matches
-
catolicismul român de ortodoxie. Noi, cu bizantinismul nostru, am îndreptat credință pe calea politicii noastre externe și a necesităților laice ale țării, - intrarea în NATO. Nu vreau să cobesc. Sau să pun răul înainte, dar vom plăti destul de scump, în viitor, aceasta superficialitate și confundare a planurilor, atît de diferite. Au fost și popoare, - nu numai religia catolică - de ieri și de azi - care s-au ridicat curajoase înaintea intențiilor de tot felul rostind acel dramatic "non possumus"... Dumnezeu să mă
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
-i audă decretînd și dezbătînd și analizînd stilul, stilul lui, pe care l-au etichetat drept neorealism. Disprețuia pe oricine acorda mai multă importanță formei decît conținutului." Că și cînd aș începe prin a decide stilul în care o să fac viitorul film! Nu, încep prin a defini ceea ce vreau sa spun și, doar după aceea, mă gîndesc la felul în care o voi spune. Conținutul și bugetul hotărăsc stilul filmului meu, si nu invers".(...) Artiștilor nu le plac, bănuiesc, definițiile, pentru că
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Gheorghe Grigurcu "Vorbele iubirii moarte Vinovate-mi stau în fața" (Eminescu) Mi-a fost dat a-l întîlni pe viitorul mare romancier, în cursul studiilor mele universitare, efectuate la Cluj, prin '56-'57. Cu toate că mai în vîrstă cu trei ani decît mine, se ivise ca student într-un an inferior, din pricina, după cîte știu, a unor accidente biografice, așa cum avusesem
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
adjectival, deci ca materie primă, ziditoare la nivelul lingvistic, în compoziția nostalgicelor metafore. Multe din poeziile lui Lucian Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
feminin/ (chiar și secundă această în care/ regîndesc scrierea unei cărți vechi/ într-o lume și mai veche)// Încet, încet mă strecor printre cuvinte/ precum țarina din lopată/ deasupra gropii" (Matei din Rădăuți). Într-o halucinanta împletire, trecutul imemorial și viitorul fabulos sugerează o temelie a vieții, circumscrisa toposului originar, acesta, la rîndul său, o temelie a duratei: "Îți sărut/ plămînii carpato-danubiano-pontici./ Prin ei crește iarbă,/ se primenește iubirea veche// Se prăbușesc catargele genovezilor,/ cînd îți sărut plămînii,/ cînd trag clopotele
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
doar firile emotive..." (Școală ieșeana de înot). Că și aceasta satiră, care sfîrșește, semnificativ, într-un psalm: Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi rostit aceste cuvinte/ la o epuizanta emisiune televizată,/ în care a fost vorba despre/ viitorul poeziei la triburile boșimane// Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi uitat actele de nastere acasă,/ nu as fi fost agresat verbal de/ gardianul instituției,/ nu as fi descoperit/ că lacrima e un vers divin,/ în cerurile căruia
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
este și mai puternic exprimat în secțiunea dAPERTutto în care, în mod programatic, domină autoritar artiștii asiatici și, în particular, chinezi. Faptul de a avea un statut de mare putere militară și politică, cu reale șanse de a fi în viitor și unul redutabil din punct de vedere economic, China determina și o evaluare culturală în consecință; selecția artiștilor chinezi și tratamentul lor mai mult decît curtenitor reprezintă, de fapt, încurajarea directă a europenizării / americanizării, a ieșirii lor din patternul specific
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
ideală, o civilizație fără clivaje și fără disfuncții de comunicare, însă o lume pe care o unifica mai degrabă traumă, frustrarea, lupta cu memoria și cu agresiunea cotidianului, precum și o anumita naivitate de a trăi reactiv, în imediat, fără vocația viitorului și fără tentațiile romantice ale eternității. Firile inocențe care își vor fi mai păstrat iluzia că Arta este un concept transcendent, care umblă pe deasupra vremurilor schimbîndu-și din cînd în cînd doar vesmintele, va avea șocuri greu de amortizat la Veneția
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
după aceea, ele au determinat o direcție a filmului de artă în cinematografia românească. Sunt puțini autorii de filme de artă în orice țară, sunt puțini în lume. El a fost unul dintre aceștia. Prin filmele sale el aparține mereu viitorului. Ne-a părăsit un adevărat prieten. Un luptător lucid, neobosit, pentru interesele breslei, pentru valoare în cultura filmului oriunde trebuia ea apărată. Iulian Mihu este un adevărat creator de filme irepetabile și inimitabile, un autor total. Iată-l debutând cu
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
Mircea Bochis, pe adresa d-lui Florean au sosit deja aproape o mie de gravuri din lumea întreagă, pentru cea dinții expoziție internațională de gravura mică organizată în regim privat, iar aceste lucrări, împreună cu sculpturile, vor constitui fondul incipient al viitorului muzeu. Fără a mai insistă asupra acestui aspect, întrucît la momentul potrivit el va fi prezentat pe larg, trebuie spus doar că în ciuda marilor dificultăți economice prin care trece acum România și care îi afecteză în primul rînd pe oamenii
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
anumite locuri ea s-a diversificat, a devenit mult mai consistentă și mai ambițioasă. Iar în această perspectivă, asocierea dintre un om de afaceri cu o deschidere adevărată către fenomenul cultural și cu o gîndire economică supla, orientată precis către viitor, cum este dl Victor Florean, si un artist plastic lucid, pentru care acțiunea practică nu este în contradicție cu firea contemplativa, cum este Mircea Bochis, poate avea consecințe nebănuite în ceea ce privește însănătoșirea și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea ieșeana pentru succesele misiunii din 1861, încredințată chiar de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
aspră lui sancționare. Maiorescu, și el membru în Comitetul ieșean, stăruie și obține să se trimită "acuzatului" o înștiințare prin care era solicitat să întrerupă publicarea nuvelei. "Acuzatul" refuză și nuvelă continuă să apară. Consiliul superior, împins de Alessandrescu (acel viitor Urechiă, de pe urma căruia n-a rămas mai nimic, a fost un dictator al culturii și învățămîntului timp de cîteva bune decenii, lui datorîndu-i-se și autoexilarea lui Săineanu, căruia acel otrăvit Urechiă a făcut să i se refuze obținerea cetățeniei române
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
fie uciși, în fața sa, pe trei dintre uneltitori și obține înscăunarea lui Bogdan, printr-o judecată care vrea să fie, totuși, o elecțiune. Dar Rareș, căutat, nu e de găsit. Îl ascunde, în palatul unchiului său, Luca, aranjînd apoi fugă viitorului domnitor (tot acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
uitată Afacere Țigareta ÎI e doar un palid exemplu al continuității în ticăloșie a echipelor ce i-au succedat lui Ceaușescu la conducerea României. Trăind într-un prezent perpetuu, iritați la gândul de a se proiecta măcar câteva minute în viitor, actualii guvernanți au adoptat odioasa tactică a terenului pârjolit. Departe de a pune vreo cărămidă la edificiul șubred al țării, așa-zișii democrați nu sunt interesați decât de prezervarea meschinelor privilegii. Din acest punct de vedere, țărăniștii bat absolut orice
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un prolog infernal și un epilog erotic irezistibil, capabil să topească orice reticente, anticipînd - dupa dorința cineastului - concordia metropolelor viitorului. Concordie izbutita deja în lumea filmului - oglindă mai mult sau mai putin idealizata a mediului înconjurător ori a fanteziilor vechi și noi, materializate prin jocul actorilor din patru zări: Nicoletta Braschi, delicată tovarășa de viață a globe-trotterului Benigni, si Horst
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
atrage totuși pe regizoarea Andreea Vulpe care montează textul la Teatrul Național din București. De curînd, Editura Humanitas scoate din nou pe piață, cu foarte puțin timp înaintea deschiderii Tîrgului de carte, un nou volum de teatru Vlad Zografi, intitulat Viitorul e maculatura, un titlu ionescian să spunem (Viitorul e-n ouă), care însumează trei piese; cea dinții da și titlul cărții, Sărută-mă și Creierul. Așadar, din 1996 lui Vlad Zografi i se publică anual o carte de teatru. Recentă
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
textul la Teatrul Național din București. De curînd, Editura Humanitas scoate din nou pe piață, cu foarte puțin timp înaintea deschiderii Tîrgului de carte, un nou volum de teatru Vlad Zografi, intitulat Viitorul e maculatura, un titlu ionescian să spunem (Viitorul e-n ouă), care însumează trei piese; cea dinții da și titlul cărții, Sărută-mă și Creierul. Așadar, din 1996 lui Vlad Zografi i se publică anual o carte de teatru. Recentă apariție de la Humanitas părăsește filonul istoric, antic sau
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
deschidere europeană pe care o are, plimbarea ideilor universal-valabile într-o mișcare de anvergură, desprinsa de obsesiile spațiului nostru carpato-dunăreano-pontic. Putem spune, cu alte cuvinte, că este un text occidental, perfect traductibil, tentant pentru orice regizor, de orice proveniență culturală. Viitorul e maculatura, deși are un consistent sîmbure moralo-filosofic, este învelit în vesminte românești actuale, uneori prea contextuale. România de azi, cu titlurile aiuritoare din ziare, cu crime și întîmplări abominabile, cu false Instituții de binefacere, cu calculatoare, statistici, hoți și
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea îl aruncă pe un pat de spital de nebuni. Viitorul e maculatura este, fără îndoială, piesa de rezistență a volumului. Extrem de interesante și ofertante pentru o montare sînt relațiile pe cupluri: David - Rougier, inocentul și diavolul; Cleo și Cezar, cerșetori; Primul hoț și Al doilea hoț. Replicile sînt decupate bine
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
speculează mai puțin un jargon misionarist cît un scientism care echivalează spiritul de distrugere cu acela de creație. Există, de asemenea, un fel de universalism morbid și definitiv claustrant al comunismului, în măsura în care acesta vede în oricine un posibil reformat, un viitor adept de îndată ce va fi fost purificat și reeducat, în vreme ce nazismul, tocmai prin faptul că vizează exterminarea celorlați în numele consolidării rasei alese, nu are nevoie de o propagandă a asimilării, ci se rezumă la distrugere. Asemenea distincții în planul moralei sînt
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
vie, intimă, conectiva, dacă pot folosi un asemenea termen, care deși acționează tot pe baza înmagazinării de informații, presupune totuși că aceste informatii să îl influențeze pe cel ce le reține, și indirect felul său de a concepe prezentul și viitorul. Matematică însăși e bazată masiv pe memorie, pentru că nu poți opera calcule minimale fără a fi reținut în prealabil un numar de reguli, axiome, teoreme, formule. Dar e o memorie impersonala, în măsura în care tabla înmulțirii, de pildă, greu ar putea determina
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
factual al întîmplării singulare pentru a o putea integra într-o categorie în care ea e normă, nu singurul candidat. Autentică, și totodată gravă, tulburătoarea lecție a Holocaustului este aceea a universalizării suferinței, tocmai pentru a o putea preîntîmpină în viitor. Abia prin această universalizare ea va putea fi cu adevărat și vindecată. Nu-mi fac iluzii că în cele cîteva zeci de pagini ale volumului tradus de editură Amarcord Tzvetan Todorov ar izbuti să tranșeze dispute care altora le-au
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]