10,890 matches
-
și de a acționa rațional. El presupune reunirea intelectului, cu care se apreciază o stare de lucruri, cu voința de a face sau a nu face ceva. Absența sau alterarea, permanentă sau temporară, a discernământului cuiva pune sub semnul întrebării vinovăția. Astfel, minoritatea presupune insuficiența discernământului și o experiență de viață precară, iar alienația mintală este o împrejurare care exclude vinovăția ca urmare a iresponsabilității persoanei în cauză. Atât minorii, cât și o categorie largă de bolnavi psihici au activitate intelectivă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a face sau a nu face ceva. Absența sau alterarea, permanentă sau temporară, a discernământului cuiva pune sub semnul întrebării vinovăția. Astfel, minoritatea presupune insuficiența discernământului și o experiență de viață precară, iar alienația mintală este o împrejurare care exclude vinovăția ca urmare a iresponsabilității persoanei în cauză. Atât minorii, cât și o categorie largă de bolnavi psihici au activitate intelectivă și volitivă, dar nu suficient de matură pentru a înțelege semnificația socială a faptelor lor și pentru a fi stăpâni
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fi lovit cu piciorul și a se împiedica cineva de el"55. H. L. A. Hart și A. M. Honore, în cartea lor Cauzalitatea legii, au utilizat studiul limbajului obișnuit pentru a arăta modalitățile în care membrii comunității atribuie de obicei vinovăția și responsabilitatea unii altora, demonstrând că limbajul obișnuit distinge între circumstanțele neobișnuite ce există în momentul în care omul acționează și consecințele neobișnuite care apar ulterior. De exemplu, el deosebește cazul în care un șofer, din neglijență, rănește ușor un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sânge sunt parte a fixării scenei și nu cauze paralele. Dar evenimentele ulterioare, ca neglijența medicilor, sunt intervenții care rup lanțul cauzal"56. Nu doar existența pedepsei se justifică prin culpabilitate, ci și măsura acesteia trebuie apreciată în funcție de gradul de vinovăție. Corespondența biunivocă dintre vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație de la echivalență", adică situații în care cuantumul pedepsei este disproporționat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fixării scenei și nu cauze paralele. Dar evenimentele ulterioare, ca neglijența medicilor, sunt intervenții care rup lanțul cauzal"56. Nu doar existența pedepsei se justifică prin culpabilitate, ci și măsura acesteia trebuie apreciată în funcție de gradul de vinovăție. Corespondența biunivocă dintre vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație de la echivalență", adică situații în care cuantumul pedepsei este disproporționat în raport cu gradul de vinovăție
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din păcate se întâmplă uneori să întâlnim "cazuri de declinație de la echivalență", adică situații în care cuantumul pedepsei este disproporționat în raport cu gradul de vinovăție. Culpabilitatea nu este însă singurul criteriu ce se ia în considerare atunci când se stabilește cuantumul și tipul pedepsei. Pedeapsa trebuie să reflecte atât culpa făptuitorului, cât și răul produs, iar pentru stabilirea acesteia trebuie să se țină cont de gravitatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dată când face ceva interzis de lege. Este posibil ca acțiunile acestuia să nu fie condamnabile deoarece legea este atât de nedreaptă sau injustă încât obligația normală de supunere față de lege dispare. Noi credem, din obișnuință sau convingere, că între vinovăție și pedeapsă există o corespondență biunivocă: dacă ești pedepsit, înseamnă că ești vinovat, iar dacă ești vinovat, trebuie să fii pedepsit. Experiența practică a dovedit că pot exista cazuri în care cineva poate fi pedepsit, deși nu este vinovat de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
găsit vinovat sau condamnat fără o judecată conform legii în vigoare. De asemenea, nimeni nu poate fi obligat să-și dovedească nevinovăția, organelor judiciare revenindu-le obligația administrării probelor, iar dacă, în urma administrării tuturor probelor, se ajunge la îndoială asupra vinovăției celui chemat în judecată, această îndoială este în favoarea acestuia (in dubio pro reo)57. Fiind o prezumție relativă, aceasta poate fi răsturnată prin dovedirea, cu probe certe, a vinovăției. 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă Semnificația cuvântului pedeapsă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
iar dacă, în urma administrării tuturor probelor, se ajunge la îndoială asupra vinovăției celui chemat în judecată, această îndoială este în favoarea acestuia (in dubio pro reo)57. Fiind o prezumție relativă, aceasta poate fi răsturnată prin dovedirea, cu probe certe, a vinovăției. 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă Semnificația cuvântului pedeapsă este greu de stabilit datorită faptului că nu există o unitate de opinii în ceea ce privește conținutul sau rolul său. Transformarea în timp a noțiunii face dificilă găsirea unei definiții universal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
transformări în sfera dreptului penal. Ideile promovate în această epocă de mari filosofi precum Montesquieu, Rousseau, Hobbes sau Spinoza, au fost preluate de școala clasică a dreptului penal, pedeapsa urmând să fie stabilită în funcție de gravitatea infracțiuni și de gradul de vinovăție a delincventului și era considerată o reparare a răului cauzat. Potrivit acestei concepții, ce poartă numele de retributivism, pedeapsa este pricinuirea unei suferințe, de către o anumită autoritate, unei persoane care este vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Folosirea cuvântului infracțiune este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte și viață pentru viață". Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, iar prima și cea mai importantă problemă este stabilirea vinovăției persoanei care urmează să fie pedepsită. Această doctrină este susținută logic de trei principii și anume: (i) funcția pedepsei este negarea sau anularea răului produs, (ii) pedeapsa trebuie să fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte și viață pentru viață". Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, iar prima și cea mai importantă problemă este stabilirea vinovăției persoanei care urmează să fie pedepsită. Această doctrină este susținută logic de trei principii și anume: (i) funcția pedepsei este negarea sau anularea răului produs, (ii) pedeapsa trebuie să fie proporțională cu fapta săvârșită și (iii) făptuitorul are dreptul să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
demnității umane și principiul egalității. În ceea ce privește respectul demnității umane, trebuie amintit că, pentru Kant, întotdeauna omul trebuie considerat ca "scop în sine" și nu poate fi folosit ca instrument în beneficiul societății. Așadar, întotdeauna pedeapsa trebuie să fie legată de vinovăție. Dacă motivul central al aplicării pedepsei este prevenția, protecția socială sau intimidarea celorlalți, atunci persoana este tratată ca un mijloc, nu ca scop, de aceea nu este posibil să fundamentăm pedeapsa pe considerente de utilitate socială. Între ideea retribuției absolute
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
iert". Prima situație indică faptul că victima nu intenționează să caute răzbunare, ci dorește păstrarea unor relații amiabile, iar cea din urmă, dimpotrivă. Pedepsirea și iertarea reprezintă îndeplinirea unor proceduri, mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva. Numai în cazul în care această procedură a fost îndeplinită corect până la final, se poate ridica problema vinovăției sau nevinovăției, iertării sau grațierii. Retributiviștii susțin că suferința reprimă ipso facto răul în sine și eliberează binele, ceea ce este contrariul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cea din urmă, dimpotrivă. Pedepsirea și iertarea reprezintă îndeplinirea unor proceduri, mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva. Numai în cazul în care această procedură a fost îndeplinită corect până la final, se poate ridica problema vinovăției sau nevinovăției, iertării sau grațierii. Retributiviștii susțin că suferința reprimă ipso facto răul în sine și eliberează binele, ceea ce este contrariul a ceea ce se întâmplă în marea majoritate a cazurilor. Dar dacă pedeapsa nu intenționează să măsoare, să echilibreze ori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, nu există nicio potrivire între pedeapsă și iertare din moment ce acestea nu cad în sarcina aceleiași persoane, nici nu sunt în legătură cu aceeași caracteristică a acțiunii mele156. Quinton consideră că noțiunile de "recompensă" și "iertare" se aseamănă cu cea de "pedeapsă". Vinovăția este o condiție a iertării, așa cum meritul este o condiție a recompensei. Nu putem spune cuiva care n-a făcut nimic: "te iert" sau "te voi recompensa". În cazul pedepsei și al recompensei urmările sunt mai evidente decât exprimarea, așa că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
e.g. înmânarea unui certificat scris de iertare"157. I s-a replicat de către K. Baier că "pedepsirea și iertarea sunt feluri certe de a face ceva, adică îndeplinirea unei proceduri mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva". Diferența importantă dintre pedeapsă și grațiere se referă la faptul că presupun categorii de formalități diferite: iertarea se aplică în cazul în care o persoană a fost găsită vinovată de o jignire, iar pedeapsa se aplică atunci când persoana a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, justifică pedeapsa prin efectele sale, prin consecințele dorite pe care le produce. Cu siguranță acest principiu merge mai departe decât revendicarea ca doar cei vinovați să fie pedepsiți. Susținerea că indiferent de răul produs acesta trebuie anulat, face ca vinovăția să fie condiția necesară și suficientă pentru aplicarea pedepsei. În timp ce teza originală este esențial negativă, excluzând nevinovații de la aplicarea pedepsei, doctrina anulării este pozitivă, insistând pe pedeapsă și pe determinarea gradelor de pedeapsă în funcție de vinovăție. Dar această doctrină este aplicabilă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acesta trebuie anulat, face ca vinovăția să fie condiția necesară și suficientă pentru aplicarea pedepsei. În timp ce teza originală este esențial negativă, excluzând nevinovații de la aplicarea pedepsei, doctrina anulării este pozitivă, insistând pe pedeapsă și pe determinarea gradelor de pedeapsă în funcție de vinovăție. Dar această doctrină este aplicabilă doar unei categorii restrânse de cazuri, din moment ce este imposibil să dăm timpul înapoi. Furtul poate fi compensat, dar nu și uciderea, rănirea fizică sau psihică, distrugerea unui bun etc. Ținând cont de faptul că lucrurile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
decât în cazul în care pedeapsa ar avea consecințe valoroase, în al doilea rând, dacă ar rezulta urmări valoroase, pedeapsa ar trebui să fie aplicată. Cei mai mulți ar accepta, fără îndoială, prima variantă, îndepărtându-se astfel de rigoriștii care cer existența vinovăției ca o condiție morală suficientă a pedepsei. Câțiva ar susține și cea de-a doua variantă, dar în conjuncție cu prima. Nici unii nu permit sau încurajează pedepsirea nevinovaților, pentru că acest lucru ar fi logic posibil doar în cazul în care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la pedepsire, ci, în cel mai bun caz, la condamnare 178. Quinton concluzionează că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de vinovăție este nedefinită și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Quinton nu se referă la pedepsire, ci, în cel mai bun caz, la condamnare 178. Quinton concluzionează că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de vinovăție este nedefinită și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a fost stabilită, pedeapsa este hotărâtă în funcție de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de vinovăție este nedefinită și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a fost stabilită, pedeapsa este hotărâtă în funcție de vinovăție; odată ce normele sunt aplicabile, fac pronunțarea sentinței să le urmeze cu necesitate"179. În ciuda greșelii evidențiate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de vinovăție este nedefinită și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a fost stabilită, pedeapsa este hotărâtă în funcție de vinovăție; odată ce normele sunt aplicabile, fac pronunțarea sentinței să le urmeze cu necesitate"179. În ciuda greșelii evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]