14,944 matches
-
21). Cum ne raportăm la referința pop cult din versul al treilea? Sobru (așa cum fac cei mai mulți dintre comentatorii lui din mediul online), într-un registru credul, de ieremiadă? Ar însemna ca Marius Conkan să admită, într-un fel sau altul, virtuțile sacre (chiar dacă e vorba de un sacru golit de substanță) ale starletei. Ironia, subînțeleasă, ar urma să fie, în acest caz, una minoră și de oarecare prostgust. S-o iei pe Lady Gaga în tărbacă, iată tot ce poate fi
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
avînd vocația concretului pe care îl are sub ochi. E încredințat că un tablou se împlinește atunci cînd duhul se străvede în el, iar pentru asta trebuie să fie fidel flerului mistic. Din acest motiv, Paștina e un pictor cu virtuți religioase în ale cărui tablouri nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
plutesc în tihna creației, în duhul zăbovirii ce atinge lucruri concrete. Trăsătura tipică a lui Paștina corespunde grecescului sophrosyne - amestec de sfială, cumințenie, cumpătare și bun-simț -, de aceea cînd Platon și-a scris dialogul Charmides, a cărui temă e chiar virtutea cumințeniei (sophrosyne), personajul pe care l-a avut sub ochi trebuie să fi semănat cu Horea Paștina. Singurele pînze care contrazic alura aerisită, de colțuri de lume liniștitoare, sînt cele care înfățișează luxurianța obositoare a unor grădini exotice (grădina lui
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
unitate camaraderească în cadrul A.N.C.M.R.R. „Alexandru Ion Cuza” , să ne bucurăm împreună pentru această realizare deosebită, care exprimă direct respectul și grija față de armata țării, activă și de rezervă, să acționăm în continuare pentru întărirea spiritului de corp și afirmarea virtuților cuprinse în deviza ANCMRR „PATRIE, ONOARE, DEMNITATE”. BIROUL PERMANENT CENTRAL
Rezerviștii le mulțumesc lui Băsescu și Ponta pentru Legea pensiilor by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36357_a_37682]
-
Tomozei - Moartea unui poet. Prefață de Mihai Gafița. București, Editura Cartea Românească, 1972, 440 pagini. 2. Nicolae Cârlan - Nicolae Labiș. Album memorial editat de revista „Secolul 20". [București, Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, 1987], 320 pagini + iconografie. 2 bis Nicolae Cârlan - Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș. Suceava, Editura „Bucovina Viitoare", 1998, 100 pagini. 3 Mircea Coloșenco - Nicolae Labiș (1935-1956). Biobibliografie. București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un deal
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
asupra publicului un fel de hipnoză vecină cu delirul, din dorința demonică de a copleși masele. Wagner e un posedat creînd în transă și întinzînd farmece asupra spectatorului, efectul fiind de subjugare irațională a sufletului colectiv. De aceea, Wagner are virtuți de vraci declanșînd energii organice, asemenea unui „ventriloc al lui Dumnezeu“, după fericita expresie a lui Nietzsche. Replica lui Thomas Mann: la Wagner perseverența lucidă a elaborării depășește spontaneitatea obscură a inspirației, autorul lui Tristan și Isoldafiind un creator cult
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
un poem senzual-ironic precum Jurnalul (care a avut chiar faima de a fi o poezie obscenă, desigur dezamăgindu-i pe cei care căutau așa ceva) arată părerea lui Goethe despre asemenea „încercări” colaterale căsniciei: tentația depășită e mai degrabă un omagiu virtuții, rolul jurământului de credință în adevărata iubire fiind de neanulat. O iubire târzie, care a marcat scrierea Divanului oriental-occidental, a fost cea pentru Marianne von Willmer, tînăra soție a unui bancher din Frankfurt, ale cărei numeroase talente (balet, muzică, poezie
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
nu-i afli inimii-nțeles; Că peste tot, la fel către păcate Creștinii și păgânii își dau ghes. Să ne luăm de mână deci, în toate Nesupărați de-nvățul cel ales: Dacă ne bântuie vreun demon, totuși, iată, Ne-ncearcă, dar virtutea e salvată. II. Departe de soția-mi multă vreme Cum deseori după câștig umblând, Oricâte dobândeam, să mă întreme, Tot numai ea mă stăpânea în gând; De noaptea ceru-n stele-diademe Amoru-ndepărtat chema oricând, La fel și ziua: pana pe
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
mod special respect pentru Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește Învățați ecumenici 4. Hrisostom se raliază astfel pleiadei de oameni cu totul deosebiți, luceferi ai Bisericii, ale căror lucrări și virtuți au exercitat o mare influență asupra creștinismului. Unii ca Sfântul Ioan, ca Sfântul Grigorie de Nazianz sau Sfântul Vasile cel Mare, nu sunt doar vrednici de menționat printre cei mai admirabili creștini pe care i-a cunoscut istoria, ci sunt
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Meletie, care l-a sfințit întru diacon, Ioan îi va închina frumoase cuvinte de laudă: Nu numai când învăța, nici numai când grăia, ci chiar numai când se arăta era în stare să insufle celor ce-l vedeau toată învățătura virtuții 9. În cei șase ani de diaconat, probleme de ordin pastoral și apologetic au început să-l preocupe, deși nu primise încă Taina Preoției. Din această vreme datează tratatul său Despre preoție. Ca diacon, avea însărcinări diverse: Diaconilor nu li
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el13. (...) Mulți care l au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu 14. Despre puterea sa persuasivă, istoricul Sozomen ne relatează: Nu-i convingea ca să fie de acord cu el, cu vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
un general tiran, de neam scit de care se temea și împăratul 23 și care, arian fiind, ceruse un locaș de închinăciune, Sfântul Ioan Gură de Aur îl combate cu argumentul dreptei credințe, determinându-l să-și recunoască înfrangerea. Astfel, virtutea lui {\footnote 18 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere..., p. 13. } {\footnote 19 Wendy Mayer, Patronage, pastoral care and the role of the bishop at Antioch, in rev. Vigilae Christianae 55, 58-70, Leiden, 2001, p. 62.} {\footnote 20 Socates, op. cit., p. 190
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cu ele după pofta inspirației, senzația fiind că face slalom printre ele. Asupra cititorului comentariul inteligent are efect de persuasiune treptată, chiar dacă mai toate subiectele ți-au mai trecut pe dinainte. Mai mult, oricîte rețineri ai avea față de cosmologie, o virtute nu i se poate contesta vietnamezului: aporiile pe care le pune în lumină îți dau prilej de gimnastică a minții, întocmai unor probe ce au darul de a-i întreține tonusul. După cîteva capitole despre inflația universului, găurile negre și
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
abordînd-o cu aceleași reflexe cu care atingi o problemă de logică, aduce azi cu un act de candoare teoretică. Mai mult, pentru ochiul cinic al insului abrutizat de massmedia, pînă și intenția de a vedea în iubire o temă cu virtuți speculative e pierdere de vreme. Prefirarea nuanțelor de suflet e un ritual anacronic, care fură din timpul cuvenit actului în sine. De aceea iubirea se face, nu se discută, ceea ce înseamnă că actul surclasează trăirea, comentariile diluînd procedura. Dar în
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
mare și alese calități sufletești, ce a cunoscut regulile adevăratei prietenii și le-a cultivat la modul cel mai înalt, cu o nemărginită iubire de oameni și o rară capacitate de a ierta, un om ale cărui fapte, lucrări și virtuți au exercitat o nespusă influență asupra creștinismului. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (a Bibliei) și iubitor de semeni; un om ce părea să știe intuitiv care erau
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
curajul și cultura sa îi aducea în acest punct exact, un ajutor pe care nu l-a neglijat. Detașarea de bunurile pământești, curăția conștiinței, curajul pe care Sfântul Ioan îl arată ..., sunt valori firești care trebuie să se concretizeze în virtuți pentru creștini. Dacă ultimul motiv în practicarea lor este dragostea pentru Hristos, ne-ar rămâne pentru toți, cel puțin, singurul mijloc de a înfrunta încercările vieții 21. Așa cum am precizat deja în primele pagini ale prezentului studiu, Sfântul Ioan Gură
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
va pune capăt prieteniei 43. În alt loc, Sfântul Părinte spune: Prietenii adevărați covârșesc pe părinți și pe fii, vorbesc de prietenii cei după Hristos 44. În viziunea Sfântului Ioan, ramurile prieteniei sunt încărcate nu de mărgăritare, ci de parfumul virtuții, mai plăcut decât acelea. Orice plăcere, de rând ori nobilă, mai dulce ca mierea de-ar fi, prietenia o întrece. Mierea produce sațiu, prietenul niciodată, când e adevărat prieten, căci dorința crește mai mult și sațiul nu poate curma plăcerea
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
și de oameni nu este un cuvânt gol, ci cea mai vie și minunată realitate, singura pentru care viața merită să fie trăită, precum însuși spune: Ce se poate asemăna cu dragostea? Nimic! Ea este rădăcina, izvorul și mama bunătăților, virtute care nu produce suferință, virtute plină de plăcere și aducând multă bucurie acelora care o exercită 46. Sfântul Ioan Gură de Aur a ostenit neîncetat și a ajutat ca nimeni altul pe toți aceia care erau avizați în 43 Omilia
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
un cuvânt gol, ci cea mai vie și minunată realitate, singura pentru care viața merită să fie trăită, precum însuși spune: Ce se poate asemăna cu dragostea? Nimic! Ea este rădăcina, izvorul și mama bunătăților, virtute care nu produce suferință, virtute plină de plăcere și aducând multă bucurie acelora care o exercită 46. Sfântul Ioan Gură de Aur a ostenit neîncetat și a ajutat ca nimeni altul pe toți aceia care erau avizați în 43 Omilia LX, III la Matei, traducere
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
o pătimire pentru Dumnezeu - știi de ce cununi s-a bucurat fiindcă a pătimit și a răbdat și a suportat cu noblețe lipsa îngrijitorilor, deprimarea produsă de răni, de foame, de disprețul și cruzimea bogatului. Deși nu găsim să spunem nici o virtute a lui, nici că a miluit pe săraci, nici că a ajutat pe cei nedreptățiți, nici că ar fi lucrat vreun lucru bun, ci doar că zăcea la poarta bogatului, boala lui, limbile câinilor și disprețul față de el al bogatului
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
scrisori către Olimpiada, scrisoarea X, 6a, trad. de Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 190. 14 nobil, numai pentru că a suportat cu noblețe deprimarea venită de aici a avut aceeași soartă ca și patriarhul care a realizat virtuți 54, căci cu cât se întind peste noi încercările, cu atât ne sporește mângâierea și avem mai bune nădejdi despre cele viitoare 55. Discuția e purtată nu numai pe teren biblic, ci și moral, filozofic și teologic. În viziunea Sfântului
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
părțile cărții au fost strînse în 1952 sub convenția unei teme comune: „mituri și simboluri“. Mai mult, pledoaria pe care autorul o face în favoarea miturilor atrage mai mult decît conținutul miturilor, semn că faconda eseistului o ia înaintea cercetătorului cu virtuți analitice. Din acest motiv, că te preocupă sau nu simbolistica „centrului“, a „scării“, a „nodurilor“, a „legăturilor“ sau a „cochiliilor“ - principalele teme atinse în volum -, nu poți rămîne surd la apologia pe care Eliade o aduce miturilor în epoca de
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
fi putut deveni un important prozator, într-o altă cultură (alături de Moritz Zsigmond, să zicem). Dar nici pentru povestirile scrise de Liviu Rebreanu după întoarcerea sa la Prislop, romancierul actualei întreprinderi biografice nu are prea bune păreri („fără prea multe virtuți literare”, apreciază el), imputându-i faptul de a nu fi cunoscut și a nu fi vorbit o limbă literară românească. Dar Liviu Rebreanu s-a străduit metodic să-și șlefuiască exprimarea literară românească; mărturie stau numeroasele variante pe care ediția
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
să țină treaz interesul și să desfete. În substanța ei, adică în paginile autografe, în preambulul fiecărei nuvele și în acestea din urmă se împletesc în succesiunea lor cele două componente ale operei: argumentativă (ce scoate la lumină vicii și virtuți, indicîndu-i așadar cititorului valori ale vieții și contrariul lor, cu scopul de a întocmi un tratat, fie el și nesistematic, de filosofie morală) și recreativă, componentă încredințată oportun povestirilor celor zece tineri. Elemente evidențiate anume de Boccaccio prin litere colorate
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
instalat în lumea cunoștințelor profunde, semnificative, autentice. Acum știu, de pildă, ceea ce atunci am aflat dar n-am înțeles cât de important este, anume că, în tulburii și brutalii ani ’45-’53, dânsul a fost cel care, stăpânit de câteva virtuți rare - înțelepciune măsurată, inteligență activă, răbdare, dar mai ales, virtutea dreptății în istoria cea mare - a găsit soluția juridică pentru a nu se produce un dezastru total, adică o distrugere, așa cum s-a întâmplat în Rusia lui Stalin, a lăcașelor
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]