34,796 matches
-
forma de guvernământ pe care această instituție o îmbracă. Revenirea Familiei Regale la București în anul 2001 nu a legitimat republica, ci a deschis calea către reconstrucția statală a României. Este o cale lungă, care cere patriotism, răbdare, generozitate și viziune. Ea are nevoie să fie parcursă alături de oamenii politici, cu toate limitările lor și cu toate incompatibilitățile lor. Dar are nevoie să fie parcursă și cu elita românească, pe care nimeni nu o poate astăzi obliga la altruism sau simț
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
presei clujene. Profesioniștii și promotorii valorilor, ierarhiei culturale și moralei, în presa clujeană rămân tot mai puțini, iar facultatea de jurnalism din Cluj-Napoca fiind slabă, nu mai apar noi jurnaliști cu personalitate puternică, bun simț și cultură pe măsură. O viziune birocratică, pecuniară și bursieră sufocă prin lipsa de idei generoase școala de jurnalism de la Cluj. Din păcate! Ionuț Țene
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
oricărui gen literar, mai ales în cazul romanului) și al unui maestru de construcție romanescă, cu o deplină stăpînire a mijloacelor. Capitolele sunt nuclee narative acribios construite de un autor perfect stăpîn pe mijloacele sale. Descrierile, siguranța dialogurilor, fastul imaginativ, viziunea cinematografică oferă lectorului senzația de bine și frumos. Prozator adevărat, Val Andreescu este un portretist sans peur et sans reproche, care are nevoie doar de cîteva tușe pentru realizarea personajului. Astfel, acest al treilea roman ai ciclului întregește portretul lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
Diaconescu lucrează în coordonate documentare aproape fără fisuri. El nu răstoarnă, nu modifică și nici nu modelează altfel datele fundamentale de cadru și de atmosferă (...). Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend”. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. „Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a lui Mihail Diaconescu se dovedește a fi o foarte
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Vânătorul de creații Pasionat de design grafic și fotografia artistică, Marius Roșu, fără doar și poate, se poate numi un artist contemporan, cu o viziune bine definită, specifică, inedită. Premiat de mai multe ori pentru creația sa artistică, a devenit un vânător de creații, căutând mereu noi modalități de perfecționare și progrese. Aventura sa artistică a început încă în anii copilăriei, când mergea la tipografie
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
de cei care au aceste interse...Nu mai suport! Ca să nu par subiectiv și pentru că, efectiv mi-e sila să mai scriu despre o marsavie ordinară, o să vă invit să parcurgeți povestea prezenței la Rio a lui Mihai Nistor, în viziunea lui Cătălin Tolontan(GSP) care a trăit, cred, măi obiectiv totul decat cei catalogați”specialiști în box”. Mereu e așa, dar aici, la Rio, se mai întîlnesc cîțiva factori. Întîi că a ieșit soarele și cariocas și-au lepădat singură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
Se vor întreba, poate, unii ce se poate valoriza astăzi dintr-un orizont „paseist” și „autohtonist”, evident „conservator”, care privea trecutul ca pe o icoană și care idealiza o lume numită astăzi, în mod curent, „barbarie medievală”. Iar pe deasupra, această viziune mai aparține și lui Eminescu, creatorul de care, tot după unii, ne-am fi cramponat iremediabil, fără să vedem progresul, noutatea și necesitatea ieșirii rapide din „patriotismul desuet” și din „naționalismul periculos”. În locul acestor etichete facile este bine să se
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și are drept limită inferioară căderea Romei sub barbari, iar drept limită superioară secolul al XVI-lea, cu afirmarea deplină a Renașterii, a Reformei, a Lumii Noi, care sunt tot atâtea punți certe spre Modernitate. Lumea românească medievală este, conform viziunii poetului, aproape perfect sincronizată cu cea europeană, ale cărei valori le împărtășește pe deplin și le mai prelungește o vreme. Evul Mediu nu este la Eminescu o perioadă de trecere, ca la primii moderni, bună de pus între paranteze, ci
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
epoca romantismului, când avusese destui adepți în rândul oamenilor de cultură, literaților și chiar istoricilor. Eminescu nu face, prin urmare, decât să transpună în versuri un „adevăr” al vremii sale, o opinie comună, intrată în conștiința colectivă. Este drept că viziunea istoricilor - inclusiv a lui Nicolae Iorga - s-a schimbat radical ori s-a nuanțat mult când, după Primul Război Mondial, un somptuos mormânt voievodal (din secolul al XIV-lea) de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș arăta opulență, vestimentație feudală și inele
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
noștri (numiți țari sau împărați) era însă chiar mai mult decât atât, anume exista o vagă conștiință a „Bizanțului după Bizanț”, a moștenirii imperiale bizantine din epoca de decădere a marii împărății și, mai ales, de după ocupația otomană. În această viziune, domnii lui Eminescu sunt țărani, dar sunt niște țărani solemni și maiestuoși, cuprinși de demnitatea, sobrietatea și înălțimea rangului lor, de originea superioară a puterii lor date de Dumnezeu. Concluzii Evul Mediu (ca și întregul trecut românesc) restaurat de Eminescu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
context, în ciuda detractorilor, Eminescu este și contemporanul nostru, ne încântă și descântă mereu, înnobilându-ne viața. Eminescu a integrat Evul Mediu, adică secolele de mijloc (cele situate între Antichitate sau căderea Romei și Epoca Modernă, anunțată de Renaștere), într-o viziune modernă, adecvată vremurilor sale și, câteodată, mai presus de aceste vremuri, intuind descoperiri care aveau să vină. Poetul și-a asumat conștient curentul romantic („Nu mă-ncântați nici cu clasici,/ Nici cu stil curat și antic - / Toate-mi sunt de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
chipuri și icoane pline de farmec. Evul Mediu eminescian este o structură organică, deplină, suficientă șieși, este un adevărat organism în care membrele se află în deplină interferență, se completează și dau armonie întregului. Poetul are, în acest caz, o viziune corporatistă, de istoric medievist și vede în chip vizionar - fără să teoretizeze - ceea ce istoricii vor susține ulterior (pe urmele unor scrieri de la cumpăna mileniilor I și II) , anume că cele trei stări, adică oratores (cei care se roagă pentru ei
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Să-mi argumentez teza. În mediul educațional de astăzi nu poți avea o abordare de jos în sus (bottom-up), în care fiecare (mai precis, cât mai mulți), expert sau neexpert, este încurajat să-și spună părerea și să-și exprime viziunea asupra cum ar trebui să arate educația în România. Dincolo de parfumul de „populism”, aici demersul este și greșit, deoarece o abordare bottom-up se folosește mai ales în medii noi, nestructurate, în care trebuie să inventezi/generezi paradigme, acceptate de mediile
ANALIZĂ: Ce e greșit în modul în care a pornit proiectul România Educată, inițiat de președintele Klaus Iohannis [Corola-blog/BlogPost/92599_a_93891]
-
Brâncovenești”, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu. Lucrările prezentate au ca sursă de inspirație viața Sfinților Brâncoveni, arta brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinților Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea viziunii”. Expoziția va fi prezentată de dr. Virgil Nițulescu, director al Muzeului Național al Țăranului Român, și de dr. Doina Uricariu, director al Institutului Cultural Român de la New York. Cu această ocazie, domnul dr. Virgil Nițulescu urmează să susțină conferința cu tema
`“Rădăcini Brâncovenești” la New York [Corola-blog/BlogPost/92617_a_93909]
-
înzăpezite ale Bucegilor, cu aceleași gânduri pure, cu același entuziasm, dar și dezamăgirea că nu există, nici măcar acolo, o pistă pentru bicicliști. Interviul cu domnul Iosif Trif, în care a consemnat Elisaveta Drăghici, este o lecție a artei fotografice, în viziunea unui om pentru care imaginea imortalizată pe hârtie este o experiență unică, care se perfecționează încontinuu. Pentru Iosif Trif, arta fotografierii nu are secrete, numai că, subiecții vii (oamenii), reprezintă încă un mister pentru dumnealui, deoarece majoritatea nu vor să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92609_a_93901]
-
să dețină puterea o veșnicie. Capitolul Repere se încheie lin, extrem de frumos și suav, cu un articol despre fericire, semnat de domnul Octavian Lupu (București), care ne surprinde plăcut prin calitatea afirmațiilor valoroase despre un subiect atât de actual. În viziunea domniei sale, fericirea este o amăgire care te împinge mereu înainte și niciodată în trecut. Atelierul revistei este plin cu oprere de artă, sub forma versurilor moderne, scrise în limba autohtonă, engleză și italiană, a prozei mereu captivantă, avidă de nou
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92609_a_93901]
-
reflectând împreună. Soluția era [...] iubirea. Așa am hotărât și noi să facem cu personajele și povestea noastră din piesă: să-i îndreptăm către iubire.” Adaptarea radiofonică realizată de Ion Andrei Puican păstrează caracterul simbolic și filosofic al textului dramatic, iar viziunea regizorală amplifică ideile piesei, așezându-le într-un context sonor sugestiv și atent alcătuit. Marii actori prezenți în distribuția spectacolului radiofonic, prin excepționala lor capacitate de transfigurare, prin vocile extrem de bine individualizate, reușesc să redea profunzimea ideilor cuprinse în text
Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Alegerea – piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul 1960 de Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana [Corola-blog/BlogPost/92628_a_93920]
-
reușind performanța unei relansări spectaculoase după o pauză de 5 ani pentru lucrări de restaurare. Solistul ultimei seri RadiRo 2014 a fost violonistul Vadim Gluzman, un muzician cu o carieră în ascensiune rapidă în SUA și Europa, despre a cărui viziune interpretativă critica muzicală internațională afirmă că „readuce la viață tradiția violonistică a secolelor XIX și XX”. Un adevărat spectacol muzical de virtuozitate și emoție artistică au oferit Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului american Case Scaglione, și violonistul Alexandru Tomescu
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
Orașul pierdut” (1943), „Poezii” (1943), cărțile de poezie ale lui Mihai Beniuc „sunt privite, de public și de critica literară, cu înțelegerea și simpatia cuvenite”. Urmează alte volume, dar de „inspirație” venind din cu totul altă direcție, dintr-o altă viziune realist-socialistă, poetul fiind „înconjurat de desuetitudine, de orgolii supradimensionate, de răfuieli cu adversarii, proslăvindu-i pe oamenii puterii de atunci”: „Un om așteaptă răsăritul” (1946), „Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej” (1951), „Mărul de lângă drum” (1954), „Partidul m-a învățat” (1954
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
spune în comunicat. La sfârșitul anului 2014, după alegerile parlamentare, regimul reinstalat la putere la Chișinău a declanșat acțiuni de persecutare a adepților opțiunii unioniste, precum sunt tinerii din Partidul Național Liberal și din structuri ale sectorului asociativ, ce împărtășesc viziuni proromânești și sunt membri ai Platformei unioniste „Consiliul Unirii”. O atitudine similară a fost manifestată față de liderul Platformei civice „Acțiunea-2012”, interzicandu-i-se, fără motive credibile și clar formulate, accesul pe teritoriul României Mici (Rep. Moldova). WRF-FRP, condamnă cu fermitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92635_a_93927]
-
pașnic, nu poate fi considerată - în temeiul legislației europene, al deciziilor CEDO, ca precedent pentru situațiile și deciziile pronunțate de către instanțele justiției naționale, - drept opțiune sau „acțiune îndreptată împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova”. În caz contrar, avem a face cu viziuni staliniste, antidemocatice, antieuropene - asta pentru că ceea ce contează este libertatea de opinie, pluralismul de opinie și pluralismul politic, valori și principii universale, ce pot crea condiții în societate pentru că membrii acesteia să identifice cea mai bună cale de urmat pentru a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92635_a_93927]
-
dar și energia verde. Or, România mai deține încă posibilități importante de utilizare a acestor resurse. Știm ce urmează; întrebarea este dacă suntem pregătiți să întâmpinăm acest val al schimbării. Din păcate, în politica românească postdecembristă, lipsește cu desăvârșire o viziune pe termen lung. Lipsește harta viitorului. Dacă România ar înțelege ce șansă uriașă are în plină criză, ar face un salt gigantic, nu doar pentru refacerea ei, ci și pentru a ocupa o poziție de lider imbatabil, cel puțin în
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
dorințe). Societatea românească diferă de economiile mature din Europa, în sensul că, dacă în Europa se schimbă un guvern, nu se întâmplă nimic grav, economia merge înainte, structura instituțională funcționează. Pe când în România nu avem management performant, iar managementul înseamnă viziune, perspectivă. Statul român actual nu mai există, pentru că nu mai funcționează instituțional. Accidentul aviatic din Munții Apuseni este o dovadă a inexistenței statului. Continuarea interviului pe cotidianul.ro Ultima oră
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
a lui Dumnezeu, care este gata să binecuvânteze pe credincioșii Lui” ( Emisiunea Despre rugăciune). Volumul se încheie cu o poezie de o extrem de fină sensibilitate și suplețe, semnată de prof. Zamfira Deac, Templul nezidit, care ține loc de postfață. În viziunea poetului Botiș, suntem datori ”să ridicăm spre ceruri, în căinți/ Fierbinți dorințe de-a primi iertare” Nu voi să mă căiesc la greul vieții). Unii acceptă totul, alții într-o oarecare măsură. Dar: ori totul, ori nimic, la Dumnezeu nu
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
au devenit membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Au fost ani de transformări profunde, în care și relația bilaterală a evoluat. Putem spune astăzi că am ajuns la etapa de parteneriat puternic între doi aliați cu interese, valori și viziuni comune. Acest fapt a fost reconfirmat de convorbirile de substanță pe care le-am avut astăzi cu doamna Președinte. Am discutat aspecte care privesc relația bilaterală, cu principalele dimensiuni - politică, economică și sectorială, dar și teme care se află pe
Președintele Klaus Iohannis despre criza migranților: Sancțiunile nu rezolvă nimic! [Corola-blog/BlogPost/92711_a_94003]