138,850 matches
-
mă fac să mă întreb dacă n-au fost cumva scrise de niște rozătoare". Ca și: Cumpărînd astăzi Tratatul despre lucrul bine făcut de Tadeusz Kotarbinski, pe care vînzătoarea mi l-a înmînat într-un înveliș de plastic, constat că volumul are două coli lipite cu susul în jos - și respir ușurat". Ca ;i: "Cărțile din biblioteca mea nu-și păstrează neschimbată valoarea: unele dintre ele suferă de distracție, îmbătrînesc, pierd calitatea servilă a seducției. însumi, îmi pierd prestigiul față de unele
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
deși cei care i-au fost aproape îl văzuseră cu o putere de muncă diminuată, extenuat de un efort intelectual constant, prelungit fără odihnă mulți ani. Z. Ornea a adunat periodic materialul de istorie literară al rubricii în mai multe volume succesive: Actualitatea clasicilor (1985), Interpretări (1988), Înțelesuri (1994), Fizionomii (1997), Medalioane (tot 1997), Portrete (1999), Polifonii (2001). Ultimele cronici ale edițiilor, începând cu ianuarie 1999, în total 151 de texte, au fost adunate din revistă, confruntate cu manuscrisele și editate
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
1997), Portrete (1999), Polifonii (2001). Ultimele cronici ale edițiilor, începând cu ianuarie 1999, în total 151 de texte, au fost adunate din revistă, confruntate cu manuscrisele și editate de dl Tiberiu Avramescu, vechi prieten și coleg statornic la Editura Minerva. Volumul se intitulează simplu, ca și celelalte culegeri de articole, Medalioane de istorie literară (1999-2001), și are 730 de pagini, arătând marele efort intelectual și documentar depus de bătrânul cărturar, demn de cel mai înalt respect. Dl Tiberiu Avramescu a făcut
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
literar, iar în final a pus o bibliografie a cronicilor editate și un indice de nume, adică tot ce trebuie pentru ca cititorul să fie pe deplin informat și orientat. Articolele au fost sistematizate, cum făcuse Z. Ornea și în celelalte volume ale sale de același fel, în câteva mari capitole: literatură română, filosofie-sociologie, istorie și varia. Sunt puse astfel în evidență principalele direcții de studiu și de expertiză editorială ale unuia dintre cei mai pricepuți istorici literari ai noștri în a
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
Teodor Vârgolici și Mircea Anghelescu, ambii în paginile "Adevărului literar și artistic", și Alexandru Ruja în revista timișoreană "Orizont". Primilor doi li s-a alăturat Niculae Gheran, cu comentarii mai libere din activitatea sa de editor, adunate în 2004 în volumul de "evocări și documente" Sertar, apărut la Editura Institutului Cultural Român. La rubrica de cronica edițiilor din "România literară" lui Z. Ornea i-a succedat în 2002-2003 Cornelia Ștefănescu, o cunoscută specialistă în Mihail Sebastian și G. Călinescu. Al. Săndulescu
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
cunoscută specialistă în Mihail Sebastian și G. Călinescu. Al. Săndulescu susținea cu anumite intermitențe cronica edițiilor în "Jurnalul literar", colaborează cu texte de istorie literară și la "România literară", realizând o retrospectivă a unor astfel de "comentarii critice" într-un volum tot din 2004, Acele puncte lucii..., apărut la Editura Universal Dalsi. De puțină vreme, chiar în paginile "României literare", G. Pienescu dezvoltă un fel de memorialistică a realizării edițiilor (s-a ocupat până acum de edițiile Arghezi și Odobescu). Desigur
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
care titularii rubricii de "cronică a edițiilor" le-au discutat în permanență, mai ales prin aplicații la obiect, prin cazuri concrete, subiecte rămase pe mai departe de actualitate. Z. Ornea a revenit asupra acestor probleme de câte ori a avut prilejul, iar volumul său postum Medalioane de istorie literară dovedește preocupările prioritare. Situația edițiilor (critice sau pregătitoare pentru edițiile critice), starea monografiilor și a biografiilor constituie obiective de analiză în cadrul rubricii de cronica edițiilor pe care Z. Ornea o susținea cu atâta profesionalism
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
Arghezi, dar și Cioran sau Noica, Iorga sau Pătrășcanu. Pe Z. Ornea îl interesau nu numai edițiile sau exegeza literară, dar și istoriografia, sociologia, filosofia, memorialistica, drama Basarabiei etc. Falimentul Editurii Minerva e ultima dintre problemele de actualitate înregistrate în volum, o situație dureroasă care l-a afectat profund pe încercatul editor al clasicilor, care se vedea neputincios în fața pierderii (adică a distrugerii) unei instituții culturale ce fusese principalul instrument de realizare a unui program de importanță națională în gestionarea patrimoniului
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
prevestește încă din subtitlu un tratat de mistică în versuri. Ratarea pe pămînt poate fi împlinirea dincolo, cartea imperfectă scrisă aici se închide în momentul în care, dincolo, se va fi deschis cartea perfectă a vieții de dincolo. Harrum este volumul unui poet matur - ce-i drept - care si-a construit obsesiv propria lume poetică: aceleași imagini, personaje, obiecte, ca în filmele lui Tarkovski. Harrum este deja un roman poetic, nu un simplu șir de poeme. Textele se află prinse într-
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
de poeme. Textele se află prinse într-o rețea intertextuală care te transportă de la Mallarmé și a lui roză mentală la Eminescu, la René Char, Iova și Paul Daian, Felix Lupu, te poartă prin Vechiul Testament. Mai ales ultima parte a volumului, cea de inedite intitulată Addenda este propriu-zis un hiper-text postmodern care adună versuri, nume, replici si glose autoreferențiale trecînd "dincolo" de poezie. Pe de altă parte, aproape toate poemele lui Marian Drăghici sînt arte poetice, cu atît mai puternice cu
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
al lucidității, cu un pozitivism sui generis care alternează îndeobște în diverse domenii ale culturii cu fluxul emoțional și imaginativ. Pe direcția acestui flux energic o cercetătoare extrem de bine informată, cu o impresionantă bibliografie ŕ la page, Maria-Ana Tupan, în volumul intitulat Sensul sincronismului, d-sa își propune a "revizita" această noțiune care poartă, la noi, o amprentă lovinesciană, dar nu doar atît. Considerațiile d-nei Tupan vizează un tablou general al raporturilor dintre prezent și trecut în cîmpul cultural sub semnul
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca textul integral să apară în volum. Ioana Bot n-a luat, aflăm, notițe, pentru a construi, din detalii a căror adecvare se pierde în timp, o atmosferă, ci o persoană. Rezultatul este, așadar, echivalentul bricolat și frugal al unui respectabil Bildungsroman. Însemnările sînt dese, aproape cotidiene
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
la mine punctele lucii, în care sunt de o comunicativitate neobicinuită." Așa își descrie Eminescu, într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi prin 1871, dispoziția sufletească ce-l împingea la confesiuni epistolare. Al. Săndulescu împrumută sintagma "puncte lucii" pentru titlul volumului său de comentarii, Acele puncte lucii...Să fie critica un "fascicol de lumină" orientat spre operă, să aibe ea menirea de a limpezi semnificații ascunse într-un text, obscure chiar și pentru creatorul său? Este posibil ca autorul să fi
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
lucii...Să fie critica un "fascicol de lumină" orientat spre operă, să aibe ea menirea de a limpezi semnificații ascunse într-un text, obscure chiar și pentru creatorul său? Este posibil ca autorul să fi privit lucrurile în acest fel. Volumul însumează recenzii și articole critice "despre scriitori români de înaltă valoare și despre critici literari de largă audiență." Mai lipsește "larga respirație" și setul ar fi complet. Prima propoziție din textul de prezentare de pe ultima copertă este formulată cam neglijent
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele două articole ale lui Al. Săndulescu, M. Eliade nu este deloc șifonat, apărarea "obiectivă" a acestuia calchiind un scenariu în stilul lui M. Handoca. Din galeria "criticilor de largă audiență" volumul Acele puncte critice... reține doar trei nume: Mihai Ralea, Tudor Vianu și Vladimir Streinu. După cum remarca Al. Săndulescu, numele lui M. Ralea este destul de rar amintit în publicistica noastră. Explicații se pot găsi, dar nu este nici cazul și nici
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
autori care l-au mai preocupat pe Al. Săndulescu (a publicat în 1958 o monografie documentară G. Topârceanu, în 1976 o Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, iar în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
despre lume. Și să te crezi la Paris! Un nou tip de dialog, de contact, atît de firesc prin alte părți, atît de viciat la noi. Clubul La Scena este de fapt o casă boierească, adevărată, mare, spațioasă, generoasă cu volumele și dimensiunile, așezată la răspîntia străzii Mîntuleasa cu Calea Călărașilor. Am intrat de cîteva ori și înainte, cînd găzduia mici spectacole teatrale asezonate cu atmosfera de bar. Nu m-am rătăcit niciodată și nu m-am întîlnit nici măcar din întîmplare
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se face, vrînd-nevrînd, părtaș la o "tălmăcire", ba, uneori, devine de-a dreptul scriitorul unei interpretări critice de primă mînă, foarte aproape de text, în cazul bunilor
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
sensurile...) un autor, cînd citește și selectează "bucăți"de operă, știe să caute. Sau știe să "vadă". Un instrument de "căutare" (și de clarvedere, însemnînd, deocamdată, doar vedere la distanță) este antologia Despre identic și felurit, recent apărută la Polirom. Volumul cuprinde un "repertoar" extras din poezia, în sens larg, a lui Gellu Naum, "înscenat" și prefațat de Simona Popescu. Înscenare înseamnă, aici, aducere în scenă, adică scoatere "îngrijită" (și îngrijorată) la suprafață. Îngrijorarea apare fiindcă există probabilitatea, nu mică, de-
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
nu-i așa, arde lumea, e și clar, și obscur, și miraculos, și banal, și viu, și mort, amintit fragmentar, dar și ca un tot, e ca o morișcă sau ca un montaigne-russe din care, amețit, vezi artefacte. Selecțiile din volume sînt întregite cu două poeme publicate doar în reviste (De gramatica, scris în 1958 și apărut în Contrapunct, în 1990 și Autopoem, foto-poezie din 1938, "în colaborare" cu Tedy Brauner, publicată în Almanahul literar în 1970) și cu alte două
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
De gramatica, scris în 1958 și apărut în Contrapunct, în 1990 și Autopoem, foto-poezie din 1938, "în colaborare" cu Tedy Brauner, publicată în Almanahul literar în 1970) și cu alte două, Drumețul incendiar și Vasco da Gama, primul ignorat, de la volumul de debut încolo, iar al doilea modificat semnificativ în toate reeditările. Ordonate pe o axă de timp, ca în orice antologie, poeziile nu sînt totuși de citit "istoric". Înșiruirea lor cea adevărată nu e cronologică, e mai degrabă semiotică, ținînd
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
Există referințe fulgurante în acest sens, privitoare la nuvelist și la memorialist. Dacă nu mă înșel, din investigațiile pe care am reușit să le fac în întinsa activitate lovinesciană, criticul nu s-a referit niciodată la romanul Mara. Editat în volum în 1906, la Budapesta, fără să fi avut probabil nici o difuzare la București (după ce apăruse în foileton în "Vatra" în 1894), reeditat la București în 1913 și în 1925, romanul ar fi putut intra în atenția criticului, într-un foileton
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
Taichii, rupte din împrejurările Ardealului... Banii ungurești îi zguduiseră încă de acum câțiva ani temelia vieții lui morale; banii nemțești l-au îngropat cu desăvârșire". Dezavuarea era totală, dar încă nu atât de dură ca într-o scurtă recenzie la volumul Închisorile mele, publicată în februarie 1922: "Lipsită de orice interes literar, din cauza stilului prolix și anacronic, și aproape chiar de orice interes documentar, cartea - ca și tot ce a făcut autorul ei de vreo zece ani încoace - pornește din aceeași
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
scrisă prost, mizînd pe expresivitatea vulgară de model Vadim Tudor. între colaboratori l-am întîlnit și pe fostul prozator optzecist Nicolae Iliescu ale cărui contribuții publicistice se situează între stîngăcie diletantă și delir furios. Primul articolaș semnalează apariția a două volume din Dicționarul General al Literaturii Române coordonat de Eugen Simion, în fraze chinuite care încep majoritatea cu firește, desigur și bineînțeles. Firește-desigur-bineînțeles e relevat meritul coordonatorului general, al cărui subaltern este autorul lui Dus-întors. Cîteva pagini mai încolo, sub titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
declară în articol că acești intelectuali primesc pe ora de muncă mai puțin decît o menajeră și e revoltat. Cronicarul ține să amintească faptul că la noi un traducător e plătit oficial cu maximum 2 euro/pagină iar redactarea unui volum de 300 de pagini, uneori infernală cînd cartea e prost scrisă sau tradusă, dacă ajunge la 100 de euro. în plus, cei mai mulți patroni au personal insuficient, un volum mare de muncă și editorul e obligat să facă singur munca unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]