3,296 matches
-
stins toată Și mă vântur rătăcind Căutând cumplita-mi soartă, Care m-au nenorocit, Să o-ntreb pe ea de poate Nădejdea a-mi străluci Și de poate întru toate Iarăși a mă ferici. Dar virtutea îmi slăbește Și-n zadar mă ostenesc. Nu mi-ajută ci-mi grăbește Cu pământ să mă-nvălesc. Iată dar că și norocul Și nădejdea mi-au pierit, Iată mi-au venit sorocu Să mor desnădăjduit. Auz lumea strigând moarte, Eu zic vie c-o voiesc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
amăgitor. Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc, O clipire a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute Cari n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele Pentru ce dar mă munciți? Liră jalnică duioasă Ce-mi mai însuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar. Ah, noroace, dacă și tu Cu durerea te-ai lupta, Cu grăbire te-ai întoarce Și mie mi-ai ajuta. No. 28 Lasă, nu voi să-mi zâmbești Dacă nu mă și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Orice desfătare Neagră mi se pare Fără ea când sunt, Ea dacă lipsește Nu mă mulțumește. Nimic pre pământ. Skiptru, -'mpărăție Și orice alt fie Moarte mi se par, De-ar veni la mine Lumea să se-nchine Este în zadar. Nu știu de e lume Când nu-i acel nume Care îl slăvesc, Încotro oi face Nimica nu-mi place, Să mă veselesc. Minutul îmi pare Veac cu-ndestulare Când nu pociu s-o văz, Cât de-aproape fie Parc-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în fine, din ascunzătorile lor vegetale. Posturile de pază ale armatei din Azania erau luate cu asalt, iar o parte dintre cei care le apărau depuneau armele, spre a se alătura șuvoiului uman ce curgea dinspre Bulundi către capitală. În zadar doctorul Simba convoca conferințe de presă liniștitoare la sediul ministerului său, în zadar presa din Azania își informa cititorii fideli despre victoriile gloriosului mareșal repurtate în luptele cu rebelii. În zadar starea de asediu se instalase în capitală - o capitală
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
erau luate cu asalt, iar o parte dintre cei care le apărau depuneau armele, spre a se alătura șuvoiului uman ce curgea dinspre Bulundi către capitală. În zadar doctorul Simba convoca conferințe de presă liniștitoare la sediul ministerului său, în zadar presa din Azania își informa cititorii fideli despre victoriile gloriosului mareșal repurtate în luptele cu rebelii. În zadar starea de asediu se instalase în capitală - o capitală din ce în ce mai pustie, pe ale cărei străzi fluturau stinghere portretele președintelui-mareșal. Către ea se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
șuvoiului uman ce curgea dinspre Bulundi către capitală. În zadar doctorul Simba convoca conferințe de presă liniștitoare la sediul ministerului său, în zadar presa din Azania își informa cititorii fideli despre victoriile gloriosului mareșal repurtate în luptele cu rebelii. În zadar starea de asediu se instalase în capitală - o capitală din ce în ce mai pustie, pe ale cărei străzi fluturau stinghere portretele președintelui-mareșal. Către ea se îndrepta o armată pașnică, ce înlătura fără vărsare de sânge toate obstacolele din calea ei. Doctorul Maketero renunțase
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Rasputin se lărgea în acel rânjet care nimeni nu îl putea uita vreodată. Îmi era teamă că am să te pierd. De două zile de când te-au lăsat valurile pe această insulă, dormi ca un mort ! Am încercat în zadar să te readuc la viață ! Buzele Morganei săpaseră în lume un tunel pe ale cărui culoare Corto se îndreptase către insula unde Rasputin îl aștepta. Ceva mai încolo, profesorul Steiner surâdea fericit. Dragul meu Corto, suntem cu adevărați norocoși. Teribila
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe cale de-a se naște. Cine ești tu ? strigă Corto și uniforma sa de marinar se preschimbă în fracul albastru al clownului cu toiag de aur. Dar ochii care îl privesc din cer nu au buze care să vorbească. În zadar Corto își înalță vocea către ochii ce rămân muți. Cortina se lasă și ochii dispar, iar cerul se întinde din nou deasupra lui Corto. Căpitan al navei pe care se regăsește acum, Corto simte lângă el prezența neliniștitoare a lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe poartă și pierzîndu-se în întuneric. La fiecare casă unde băteam în geam se întîmpla același lucru; oamenii o luau la fugă. Nu vedeam decât umbre care se îndepărtau grăbite și se topeau în noapte. Până la urmă, tot încercînd în zadar să găsesc pe cineva care să mă ajute, m-am pomenit afară din oraș. Mergeam din ce în ce mai greu, abia respirând și-mi simțeam inima gata să pleznească. Probabil, din pricina asta am alunecat și m-am rostogolit într-o râpă. Când m-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
domina, încît nu mai accepta nici măcar din partea unui copil să fie contrazis, contrariat, iar eu îi semănam într-un fel; nu mă interesa decât ceea ce avea legătură cu mine. Era mărunt și rotofei, cu o burtă pe care încerca în zadar să și-o ascundă și, fiindcă avea complexul de a fi prea scund, nu suferea oamenii înalți la care trebuia să privească în sus. Prima dezamăgire pe care i-am produs-o a fost, probabil, trupul meu deșirat. Au urmat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că șterpelisem o parte din mărunțiș, m-a alungat fără să ia în seamă că făcusem asta nu din lipsă de respect pentru locul unde mă aflam, ci pentru micile mele nevoi, între care dulciurile jucau un rol important. În zadar l-a rugat tata să mă primească înapoi. N-a vrut. Îmi plăcea la biserică deoarece mirosea a tămâie, pe deasupra puteam să-mi asigur de la lumânări ceva bani de buzunar și am fost sincer revoltat că nici după ce-am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încercat să scap; m-am luptat, m-am zvârcolit, până ce unul m-a lovit cu ceva în cap și am leșinat. După întîmplarea asta, care a făcut oarecare vâlvă, meșterul n-a mai vrut să mă primească în atelier. În zadar m-am rugat și i-am promis că mă las de băutură. N-a vrut să audă. A preferat să-și agraveze boala de piept luptîndu-se singur cu crucile decât să-i mai stau în preajmă. L-am înjurat și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
că o să reușești totuși să dormi, mi-a zis, și a plecat încuind ușa de la care pornea coridorul. În gheretă nu se găsea decât un scaun fără spătar. Cu capul sprijinit de masă, m-am chinuit toată noaptea încercînd în zadar să adorm. De aceea, a doua zi m-am grăbit să zic "da" când portarul m-a întrebat: "ai priceput cum se ajunge la administrație?" și am pornit-o pe coridoare, grăbit să rezolv cât mai repede formalitățile legate de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ori și-l corectau, și-l completau; de ce? Aveam senzația că întrezăresc urme de fard în ridurile bătrânilor. M-am suspectat că le atribuiam propria mea dedublare, că împrumutam realității o subrealitate care nu era decât în mintea mea. În zadar. Din ziua aceea n-am mai putut să mă lepăd de această obsesie, că asistam la un joc de măști; ea s-a cuibărit în gândurile mele intime, a prins rădăcini, a înflorit și n-am mai reușit s-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
12. După ce l-am așteptat trei ore, am înțeles că nu se va mai întoarce din "urgența" neprevăzută care intervenise. I-am scris o scrisoare: "Bine, domnule G. Voi ține minte și aceste ore în care te-am așteptat în zadar. Dacă nu-mi era frică, aș fi plecat după cel mult o jumătate de oră. Dar situația în care mă aflu nu mi-a îngăduit să-ți trântesc atât de repede ușa. Am rămas încă două ore și jumătate țintuit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vrut să discute despre asta. Eram din ce în ce mai intrigat. Dacă l-aș fi întrebat pe vreunul "de ce vă e teamă?", s-ar fi uitat cu siguranță la mine mirat: "Teamă? Nu înțeleg, de ca să-mi fie teamă?" Ar fi fost în zadar să insist, să-l trag de limbă; cel mult aș fi reușit să-l determin să mă ocolească. Dar simțeam că instinctul nu mă înșela. În această teamă ascunsă pe care nimeni nu vroia s-o explice și nici s-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o dărâm, dar nu mai vreau ca oamenii să se teamă. Pricepi? Îți dau termen un ceas ca să-mi dai o soluție. Și m-a trimis în celulă. M-am trântit pe patul îngust și tare, muncindu-mi creierii. În zadar. Nu-mi venea nici o idee. Și nici n-a trecut o oră că am auzit pași în fața ușii. Apoi cheia răsucindu-se în broască. Era gardianul, un om cumsecade, oare neavând cu cine să-și lase acasă fetița o aducea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încheiate și m-aș pregăti de călătorie, iertîndu-i pe toți, uitîndu-i și lăsîndu-i și pe ei să mă uite"... M-am gândit să-mi fac de lucru pe la laborator, poate o întîlneam pe Laura. Dar ușa era încuiată și în zadar m-am învîrtit o vreme pe-acolo. Revenind, am auzit râsete și glasul Călugărului care, beat și cu mâncărime de limbă, le povestea bătrânilor un vis. ― Ce vă holbați la mine? Chiar așa am visat, că trăiam în secolul 9
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vreme. Numai noaptea mi se întîmpla să mă trezesc cu senzația că mă privea prin deschizătura din ușa celulei. Stăteam atunci, pândind ușa, ore întregi treaz. Îmi țineam respirația ca să-l păcălesc. Eram atent la cel mai mic zgomot. În zadar. Când m-am plâns de asta, doctorul închisorii m-a trimis la plimbare. Pe urmă am fost duși, mai mulți inși, pentru investigări medicale ni s-a spus, într-o localitate necunoscută. Am fost transportați la tren când se înnopta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zis eu și așteptam de la el să mă lămurească. "De ce nu vrei să-mi amintești?" am strigat, văzând că tace, deoarece liana continua să trosnească amenințător și deodată am înțeles că necunoscutul era surd, nu mă auzea. Prin urmare în zadar povestisem, nu mă asculta nimeni, vorbeam în gol. "Povestește, insistă necunoscutul, de data aceasta ca o rugăminte și ca o poruncă. N-are importanță că eu sânt surd". Și am reînceput să povestesc, să mă leg de copaci, strâns, cât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de cruci. Artist? Palatul Șeherezadei? Nopțile dintre oglinzi? Realitatea prelungită în vis sau visul prelungit în realitate? Nu, domnule Daniel. Să-ți intre bine în cap că n-ai fost nici o clipă altceva decât un simplu cioplitor de cruci! În zadar, vrei să te minți. În zadar, vrei să-i minți pe alții. Trebuie să te consolezi cu acest adevăr, nu-ți mai da aere, nu te mai învîrti ca un păun, ferește-te de ridicol, domnule Daniel. Laura semăna într-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dintre oglinzi? Realitatea prelungită în vis sau visul prelungit în realitate? Nu, domnule Daniel. Să-ți intre bine în cap că n-ai fost nici o clipă altceva decât un simplu cioplitor de cruci! În zadar, vrei să te minți. În zadar, vrei să-i minți pe alții. Trebuie să te consolezi cu acest adevăr, nu-ți mai da aere, nu te mai învîrti ca un păun, ferește-te de ridicol, domnule Daniel. Laura semăna într-un fel cu tata. Vroia să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
multă vreme, că bătrânii erau mai puternici în neputințele lor decât mine. Ei aveau de partea lor o armă împotriva căreia nu puteam face nimic, contradicțiile mele. Tot ce-mi stătea la îndemînă era să amân înfrîngerea, capitularea. Atât. În zadar înghițeam somnifere ca să pot adormi și visam că într-o bună zi, sculîndu-mă, îi voi vedea pe toți îngenuncheați pe coridoare, așteptând să trec printre ei și să-i iert. Mă mințeam. Nu puteam să încui ușa, să zic "nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
despot și victimă, care ne fascina și ne înfricoșa în același timp, care devenise din ce în ce mai singur, pe măsură ce devenise mai arbitrar, ca un Dumnezeu ratat, silit să ispășească el însuși defectele creației sale și să constate că s-a însingurat în zadar deoarece n-a adus mai multă modestie pe lume, oricum nu în cazul meu... nu mă sfiisem să mă doresc un eretic, să-l înfrunt pe tata și apoi ambițiile cele mai nesocotite, fără să reușesc altceva decât să mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
bine de ceea ce avea în ea insolit descoperirea. Prezența acestui șobolan mort i se păruse doar ciudată în timp ce, pentru portar, ea constituia un scandal. Părerea acestuia din urmă era categorică : nu existau șobolani în bloc. Doctorul s-a străduit în zadar să-l asigure că era unul pe palierul primului etaj și, probabil, mort, convingerea domnului Michel rămânea neclintită. Nu existau șobolani în bloc, prin urmare trebuie să fi fost adus acolo de afară. Pe scurt, era vorba de-o farsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]