7,506 matches
-
Momente > SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Se scutură îngeri de ploi; Se zburlesc tăcuți în pene. E-atâta jale pe la noi, Mulți se duc spre zări eterne! Ieri am stat cu el la masă; Ne-am povestit din amintiri. Astăzi doliu-i văd acasă, Să-ți faci trei cruci și să te miri! Ne pleacă prieteni prea grăbiți; În cripte reci îi trage somnul. Doi trandafiri
SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365570_a_366899]
-
„Avem o țară unde au stăpânit odată/ Vitejii daci, bărbați nemuritori./ Și unde stau de veacuri laolaltă/ Izvoare, văi și munți cu fruntea-n zări.” Radu Demetrescu Gyr La Câmpeni, în Transilvania, localitate atestată documentar din secolul al XVI-lea, aflată în județul Alba, la 77 de kilometri distanță de reședința de județ - Alba Iulia, am ajuns împreună cu părinții. Aveam pe atunci vreo trei anișori
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
cea mai mare parte din timp, din afara sieși, pe ecrane, ziare, reviste... Nu mai cunoaște o altă posibilă viață, un alt posibil dor romantic și înstăpânitor ca platoul televiziunii, o altă largă bucurie, ca ochii telespectatorilor, ațintiți spre ea, din zări de lume apropiate sau îndepărtate, nevăzute, neștiute, inimaginabil de diverse. Nimic nu e mai straniu în viață decât să fii zi și noapte undeva, în multe părți de spațiu pe care conștiința proprie nu le intuiește. Nimic în viață nu
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
te electrizează punându-te în mișcarea gândirii ; Nimic nu mă atinge, / nimic nu-mi trezește interesul.../ mi-am concediat gândurile, / de visuri, nici vorbă - / am rămas singur cu liniștea mea / și plutesc, plutesc ușor pe o pernă de aer / spre zările senine...,, Nu sunteți singur ! Poezia vă este interlocutoarea, arătându-vă spiritual plin de energie, zugrăvindu-vă sufletul, ca pe-o icoană. Referință Bibliografică: Melancolia dinspre asfințit / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 988, Anul III, 14 septembrie
MELANCOLIA DINSPRE ASFINŢIT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365037_a_366366]
-
Delectare > CASTEL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului CASTEL Purtat de valul înspumat al mării, Rostogolit de pale și de vânturi, Castelul de nisip, peste pământuri, Se-mprăștie, înfrânt, în largul zării. Din cărți de-ar fi, de joc sau alte cânturi, Tot ar cădea în marginea trădării, Lăsat prea mult în voia nepăsării, Orfan de grijă, văduvit de-avânturi. Poate sunt pe iluzii ridicate, În spanii sau oricare monarhie, De neatins
CASTEL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365190_a_366519]
-
din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Amurgul ca o mantie din cer se așază Pe trupul obosit, ascuns de ierbi flămânde, Simt dincolo de mine o mână ce veghează Și c-o iubire mare mă mângâie pe frunte. Departe-n zarea neagră luminile se sting Ca lumânări de ceară ajunse la sfârșit, Pe pieptul meu cel rece armurile se frâng Și pacea mă cuprinde, mă duce-n infinit. Referință Bibliografică: Amurg / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul
AMURG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365195_a_366524]
-
cărei amintire, indiferent de ce se va întâmpla în viață, li se va înrădăcina adânc în suflet. Ea, s-a rezemat de un copac crescut anume pentru a sprijini drumeții obosiți. El ar fi continuat drumul neobosit, până în cele mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată și fierbinte a fetei. Să-i fi trecut prin minte că poate sorbi oboseala fetei prin gura-i întredeschisă?!. S-a
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
pe poteci neumblate, prin versuri stângace , încă nescrise, la răscolită noastră margine de mare . Acum plajă-i pustie, nu mai e soare, doar scoici au rămas pline de sare, vântul ce bate, îți trimite chemare , numele îți rostesc spre înalta zare. Pescăruși mă îngână cu strigăte câinii în pustiu latră, se ceartă în urlete, Grîul de afară mă învăluie, luna e ascunsă în norii ce dăinuie. Nimeni pe aici, doar valuri puzderie, vântul ce bate mereu mă și sperie. Eu ncă
UNDE EŞTI TU ? de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365220_a_366549]
-
duce vara, toamna noastră e aproape, Nu-mi strivi încă lumina vinovată de sub pleoape! Se coc strugurii în vie, merele n-auzi cum pică? Vino-n brațe, lângă mine, de cuvânt nu-ți fie frică, Rândunelele, cocorii, vor pleca spre zări străine, Numai Dorul meu, flămândul, e mereu aici cu tine Să ne scriem împreună viața care ne-a fost dată, Până când din lumea asta ne vom săvârși odată; Te iubesc încet, femeie, știu că nu e nicio grabă, Sub tăriile
TE IUBESC ÎNCET, FEMEIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365212_a_366541]
-
de simțăminte Când sfârtecă din mine fără scrupul, Câte puțin, din suflet și din minte. În noaptea asta dau tribut la vamă Și mituiesc, să îmi apară zorii, Dar nu mai dau la nimeni nici-o seamă, Doar mă preling, în zare, cu cocorii... În noaptea asta nu mai simt nimic, Doar am murit și-o să mai mor un pic... Referință Bibliografică: În noaptea asta / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor
ÎN NOAPTEA ASTA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365217_a_366546]
-
pleacă. Cu fașe înflorite, strâns ne legi de speranță Și ne reverși în suflet curaj de început, Imboldul tău ne-avântă, ne luminează-n față Și-ntâiul pas ne pare mai ușor de trecut. Cu flamura ta verde cuprinzi imensa zare Și o încarci în cântec pe-ale mierlei viori, Natura toată freamătă prin mici viețuitoare, Primăvară, ne aduci tremurători fiori! Bine-ai venit, la noi, mlădioasă fecioară! Cu blândul tău zefir ce ne bate-n în fereștri, Ne înflorești grădinile
PRIMĂVARĂ, MLĂDIOASĂ FECIOARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365232_a_366561]
-
prilej pentru sculptări de sens. Mă ajută o rază de soare, pulsul mării, nisipul ud, chiar și umbra aceea așternută pe marginea serii. Mă prind de aripa unui pescăruș, ascult de briza pașilor, de șoapta care s-a așezat peste zare, de clopotul dorului, de dâra aceea de nevoie pe care o lași prin mișcarea mâinii. Sunt preocupată să creez armonii, să iau de mână ocaziile pentru întâlnirea cu fericirea. De aceea, mă pregătesc zilnic în catedrala sufletului pentru liturghia zborului
NEMĂRGINIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365226_a_366555]
-
de linii Al visului peren. Apare infinitul Adus de ficțiune, Splendoare peste roua Steril , abluțiune. Descoper cum trecutul Se rupe dintre fire , Adăugând la geamuri Miracol și magie. Și sorb aureola Din șoapte adunate . Mă adâncesc spre spații De alte zări uitate. Iar vine primăvară, Frumosul că refren . Pe bolta constelații Abundă în etern. Referință Bibliografica: Primăvară / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul ÎI, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate
PRIMAVARA de PETRU JIPA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365244_a_366573]
-
nr. 802 din 12 martie 2013. trăiesc în cea mai bună dintre lumi unde tu ai rămas frate cu stelele luna și lacul cu plopii mereu fără soț ... ieșiți din legi au plecat cu iubirea marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
soare, Când venea din depărtare, O căruță cu lumina, Zvon dorit de zi senina, Umbre alungând voios, C-am cerut cu gând duios, Lacrimi să le fac argint, Stele vii ce nu mai mint , Ca să-mi limpezească calea, Si sa-nsenineze zarea. Referință Bibliografica: GÂNDURI / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 693, Anul ÎI, 23 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GANDURI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364798_a_366127]
-
rămân, aici mi-e cel mai bine. Departe sunt oceane și deșerturi Hai, avioane, decolați odată! De ce se uita mama peste drum? Sunt în grădină, n-am ieșit pe poartă. Pe lungi cărări am pașii zugrăviți. Albe avioane, săgetați spre zare. Uite, bunica stă în pragul ușii N-am cum să plec, pe mine doar mă are. La mine-acasa-i ceai cu gust de tei, De vatra mea nimic nu mă desparte... De unde avioanele-astea toate? Unde-am ajuns? De ce-s așa
EU N-AM PLECAT DE-ACASĂ NICIODATĂ de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364850_a_366179]
-
la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, „O zi solemnă” „Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc, atunci când voi afirma că una dintre marile dorințe ale vieții mele a fost
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
din 08 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ce frumos... Ce frumos se face noapte, Ce frumos se face toamnă, Ce frumos visele mele În trecuturi mă întoarnă. Ce frumos mai sună frunza, Ce frumos mai bate vântul, Trec cucoarele pe zare, Iar prin inimă, cuvântul. De când mie îmi sunt eu, Umbra mea trece prin tine, Tu ești propriul meu zeu În metope bizantine. Cântă toamna dulce vaer În nuanțe de culori, Trece un miros prin aer, Brume ce ucid la flori
CE FRUMOS... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364909_a_366238]
-
numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
iarăși floare curtată de brazdele unui ogor Rod de aducere aminte de lan bătut de vânt și ploi mărunte de soi îmi vin acum în minte câmpiile pământului îndurător Stau ghemuit la margine de anotimp și întâmpin chemarile din pânza zării tăind cărări trecute de zenit însemn că vin culegătorii Ce mare e câmpia lumii ce întinsă este zarea ei cum trec mereu semințele din spic în spic reinventând eternitatea în mâna semănătorului de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: se
SE COACE PÂINEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366312_a_367641]
-
mărunte de soi îmi vin acum în minte câmpiile pământului îndurător Stau ghemuit la margine de anotimp și întâmpin chemarile din pânza zării tăind cărări trecute de zenit însemn că vin culegătorii Ce mare e câmpia lumii ce întinsă este zarea ei cum trec mereu semințele din spic în spic reinventând eternitatea în mâna semănătorului de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: se coace pâinea / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi
SE COACE PÂINEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366312_a_367641]
-
Autorului Azi mi-am tocit genunchii pe caldarâmul vieții, Cu pletele-mi de gheață l-am mângâiat nervos Și mi-am izbit durerea senilă de pereții Aceluiași scenariu absurd, răutăcios. Mi-am aplecat grav fruntea, sperând să mă audă, Din zările cernite, un Dumnezeu prezent, Dar m-a izbit tăcerea-I hipnotică și crudă Și-am înțeles: destinu-mi Îi e indiferent. Nu am acces la zâmbet, căci i-am uitat parola, Mormane de tristețe mă strâng ca un lasou, Și chiar
SCENARIU ABSURD de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366307_a_367636]
-
chiar și acei ce datu-mi Religia, dar nu voiesc s-o spună Cenușă rezultată după foc Să-mparți în două urne, ce-s surori Să nu îmi zacă toată la un loc Copile, mi-o vei duce-n două zări Ia una dintre ele, la-ntâmplare Și mergi în răsărit pe malul mării Cenușa-mi să o verși acolo,-n mare Căci valul ei nu mă va da uitării A doua urna să o duci, copile Pe vârful unui munte
ULTIMA DORINȚĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366315_a_367644]
-
436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului DUPĂ GERUL BOBOTEZII După gerul sec al Bobotezii, Am venit intrus pe lume, Din albul feeric al zăpezii, Mi-au ales angelic nume. A venit aniversarea, Banalului eveniment, Oare câți mai are zarea, Din același contingent? Bătrânul spărgător de stânci, Care a umblat din mină-n mină, Ajuns la bătrâneți adânci, Un an în cui își mai anină. Dintre lucruri sunt de toate, Nu prea este sănătate, Dar voi trece orice greu, Cu
DUPĂ GERUL BOBOTEZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366334_a_367663]