3,844 matches
-
izvod. Judecînd superficial, s-a ajuns la concluzia că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că "Raluca Iurașcu era o fată încăpută 17 (sic) Aug. Z. N. Pop a vrut să zică bogată ; că Eminovici a luat "soție cu zestre bună, în bani și pămînturi"18; că zestrea pe care a primit-o Raluca "spulberă toate legendele despre pretinsa sărăcie a părinților lui Eminescu"19 etc., etc., în timp ce Raluca nu primise nici o palmă de pămînt, de la tatăl ei, și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că Eminovici a primit o zestre "bunicică"16, că "Raluca Iurașcu era o fată încăpută 17 (sic) Aug. Z. N. Pop a vrut să zică bogată ; că Eminovici a luat "soție cu zestre bună, în bani și pămînturi"18; că zestrea pe care a primit-o Raluca "spulberă toate legendele despre pretinsa sărăcie a părinților lui Eminescu"19 etc., etc., în timp ce Raluca nu primise nici o palmă de pămînt, de la tatăl ei, și nici acei 3.000 de galbeni, de care se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pretinsa sărăcie a părinților lui Eminescu"19 etc., etc., în timp ce Raluca nu primise nici o palmă de pămînt, de la tatăl ei, și nici acei 3.000 de galbeni, de care se vorbește, ci numai 600 de galbeni i-a fost toată zestrea, plus lucrurile din casă. Numai poetul Eminescu, aflat prin Ardeal, în iulie 1866, i-a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o importanță deosebit de mare, în partea lui finală: "Gios iscălitul sardar Iordache Ureche, adiverez prin acest zapis de vecinica vînzare ci dau Dums. căminăresei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați cu împrumut de la Nicolai Macri, în vadea de trei luni. În ziua de 11 martie 1848, Gh. Eminovici a cumpărat cele două părți din moșia Ipotești, pe care Eufrosina Petrino le avea de zestre. Din suma totală de 4000 de galbeni, Eminovici i-a dat Eufrosinei Petrino numai 1500 de galbeni și i-a mai rămas dator cu 2500 de galbeni, plus dobînzile aferente 34. Din datoria pe care o avea la răposatul serdar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca și pierdut. Încă de la 10 iunie 1849, Raluca Eminovici ceruse Tribunalului și cererea a repetat-o, cu insistență, la 2 iunie 1850, la 1 decembrie 1850 și la 21 decembrie 1850, să-i "ocrotească" acei 1400 de galbeni "din zestrea sa", care intraseră în cumpărarea Ipoteștiului 43. Raluca știa bine că, prin paragraful 1640 din Condica "țivilă", soțul era oprit de a folosi, în afacerile sale, obiecte sau bani din zestrea soției, iar daca soțul a trecut peste acest paragraf
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1850, să-i "ocrotească" acei 1400 de galbeni "din zestrea sa", care intraseră în cumpărarea Ipoteștiului 43. Raluca știa bine că, prin paragraful 1640 din Condica "țivilă", soțul era oprit de a folosi, în afacerile sale, obiecte sau bani din zestrea soției, iar daca soțul a trecut peste acest paragraf, la cererea soției, putea fi siguripsită (= asigurată) zestrea ei, din averea soțului, înaintea tuturor creditorilor. Dar Tribunalul județean Botoșani nu avea dovadă că Gh. Eminovici, la cumpărarea Ipoteștiului, a folosit 1400
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Raluca știa bine că, prin paragraful 1640 din Condica "țivilă", soțul era oprit de a folosi, în afacerile sale, obiecte sau bani din zestrea soției, iar daca soțul a trecut peste acest paragraf, la cererea soției, putea fi siguripsită (= asigurată) zestrea ei, din averea soțului, înaintea tuturor creditorilor. Dar Tribunalul județean Botoșani nu avea dovadă că Gh. Eminovici, la cumpărarea Ipoteștiului, a folosit 1400 galbeni "din zestrea" soției sale. De aceea, i-a cerut Ralucăi să aducă dovada. În acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
daca soțul a trecut peste acest paragraf, la cererea soției, putea fi siguripsită (= asigurată) zestrea ei, din averea soțului, înaintea tuturor creditorilor. Dar Tribunalul județean Botoșani nu avea dovadă că Gh. Eminovici, la cumpărarea Ipoteștiului, a folosit 1400 galbeni "din zestrea" soției sale. De aceea, i-a cerut Ralucăi să aducă dovada. În acest scop, la 10 decembrie 1849 deci cu 10 zile înainte de nașterea viitorului poet soții Eminovici, dimpreună cu Vasile Iurașcu, au ticluit următorul Înscris, din care rezultă că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
decembrie 1849 deci cu 10 zile înainte de nașterea viitorului poet soții Eminovici, dimpreună cu Vasile Iurașcu, au ticluit următorul Înscris, din care rezultă că toată averea lui Eminovici și toate afacerile sale au fost făcute cu banii luați numai din zestrea soției sale: "Gios iscălitul camr. Gh. Iminovici încredințez prin înscrisul de față că afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu, au ticluit următorul Înscris, din care rezultă că toată averea lui Eminovici și toate afacerile sale au fost făcute cu banii luați numai din zestrea soției sale: "Gios iscălitul camr. Gh. Iminovici încredințez prin înscrisul de față că afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me iscălitură, și pentru care soțiea me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de doctorul V. Braniște, acestui înscris, este necorespunzător 19. Deși el a văzut în acest înscris "o avere considerabilă", organele judecătorești s-au arătat fără entuziasm. Ele n-au putut crede că Raluca Eminovici va fi primit așa de multă zestre la căsătoria sa, mai ales cînd cunoșteau toate demersurile făcute de atîția creditori, cerînd ca Eminovici să le restituie banii, iar Eminovici sta împotmolit cu totul într-o mulțime de datorii, așa de mari! Organele judecătorești voiau să vadă izvodul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căsătoria sa, mai ales cînd cunoșteau toate demersurile făcute de atîția creditori, cerînd ca Eminovici să le restituie banii, iar Eminovici sta împotmolit cu totul într-o mulțime de datorii, așa de mari! Organele judecătorești voiau să vadă izvodul de zestre, în original, așa cum fusese întărit de Tribunal, la căsătoria Ralucăi Eminovici. Pînă atunci actul prezentat a rămas nevalabil. Și chiar în acest sens judecătorii i-au răspuns Ralucăi Eminovici: "Judecătoria acestui ținut Botoșani vă răspunde că actul aflat de la luna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-au răspuns Ralucăi Eminovici: "Judecătoria acestui ținut Botoșani vă răspunde că actul aflat de la luna decembrie 1849 țitat prin zisa jalobă nu poartă desăvîrșita însușire a unei legiuite întărituri apoi și judecătoria nu poate înainta vreo lucrare pentru asigurarea zestrei mai înainte de a înfățișa dv. valabil act doveditor cîtimei zestrei"44. Tocmai aici era buba! Raluca Eminovici nu putea prezenta asemenea act! Nu-l avea și nici cu zece ani în urmă nu-l avusese, așa că fără acel act ea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răspunde că actul aflat de la luna decembrie 1849 țitat prin zisa jalobă nu poartă desăvîrșita însușire a unei legiuite întărituri apoi și judecătoria nu poate înainta vreo lucrare pentru asigurarea zestrei mai înainte de a înfățișa dv. valabil act doveditor cîtimei zestrei"44. Tocmai aici era buba! Raluca Eminovici nu putea prezenta asemenea act! Nu-l avea și nici cu zece ani în urmă nu-l avusese, așa că fără acel act ea nu putea căpăta întîietate, între creditorii soțului ei, în timp ce Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
le-a adus "aici la Botoșani", unde locuia Eminovici, ca să le vîndă, pentru a mai scădea din datoriile lui Eminovici. S-a supărat foc Raluca, și a trimis jalobă la Tribunal, pentru că "asupra a toată averea bărbatului meu, urmează siguripsirea zestrei mele"46. Dar Tribunalul nici acum nu s-a lăsat intimidat și iar i-a răspuns: "Nu să cunoaști în ci an s-au întărit izvodul de zestre; să se prezinte actul dotal, în original, spre a se cunoaști cătimea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
jalobă la Tribunal, pentru că "asupra a toată averea bărbatului meu, urmează siguripsirea zestrei mele"46. Dar Tribunalul nici acum nu s-a lăsat intimidat și iar i-a răspuns: "Nu să cunoaști în ci an s-au întărit izvodul de zestre; să se prezinte actul dotal, în original, spre a se cunoaști cătimea di cari poate fi despăgubită, în averea bărbatului și atunci se vor regula cele de cuviință"45. La 1 decembrie 1850, Raluca a mai încercat și pe altă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
speranța că va ieși la liman: "Despre titlurile înzăstrărîi mele scrie ea vroind cinstita giudecătorie a ave lămurire, apoi mă rog să binevoiască a să adresarisi cătră părintele meu, D-lui Stolnicu Vasile Iurașcu, care păstrează la sine izvodul de zestrea mea, din anul, 1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu fețe străine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
26 zile"46. Dar răspunsul i s-a dat prompt, la 5 și la 13 decembrie, 1850 : "Judecătoria acestui ținut Botoșanii vă răspunde că nu este datoare a ave în pricină corespondență cu fețe străine; înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate da (s.n.) decît însemnarea de zestre ce a primit-o de la socrul său48. În această situație, rămîne să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate da (s.n.) decît însemnarea de zestre ce a primit-o de la socrul său48. În această situație, rămîne să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît o simplă însemnare de zestre, fără autentificarea judecătorească, pe ce s-a bazat el, cînd a scris "Copia izvodului de zăstre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate da (s.n.) decît însemnarea de zestre ce a primit-o de la socrul său48. În această situație, rămîne să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît o simplă însemnare de zestre, fără autentificarea judecătorească, pe ce s-a bazat el, cînd a scris "Copia izvodului de zăstre din anul 1840, mai 26", pe care a trimis-o Isprăvniciei ținutale? De bună seamă că presupusul izvod și pretinsa copie au fost ticluite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cît mai mult umflat în obiecte de lux și în bani, încît valoarea lui totală să fie mai mare decît datoriile lui Eminovici. În casa memorială, din Ipotești, se află, pe două pagini, o fotocopie de pe acel închipuit izvod de zestre, cu scrisul lui Gh. Eminovici: Copia izvodului de zăstri din anul 840 mai 26. Să-l reproducem: "Una icoană Maica Domnului firicată în argint 101/2 galbini; una candilă de argint 91/2 galbini; patru ineli cu diamant 20 galbini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
150). La 8 ghenarie, 1851, Raluca Eminovici a depus acest "izvod", la judecătoria Ținutului Botoșani 48, dar fără folos! Dacă judecătorii n-au putut-o crede cînd ea stăruia pentru asigurarea celor 1400 galbeni, pe care ea îi pretindea "din zestre", cum o puteau crede acum, cînd în "izvodul" de zestre, cu scrisul proaspăt, erau trecute atîtea obiecte de podoabă de aur, cu diamante, ori cu mărgean, apoi tacîmuri și rufărie de lux, ca la fetele de boieri mari? De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]