3,317 matches
-
o tabacheră argintie), cum să lași un saxofon fără cel care îi atinge clapetele? Nu de acolo, din acele atingeri, vin notele preluate de pe o partitură neștiută? Ei și ce (hohoti în gând, atmosfera era improprie unei astfel de exprimări zgomotoase, iar saxofonul...), doar discutăm prin reducere la absurd, așa că totul este posibil. Un saxofon care cântă singur, frumos, înfiorător de frumos, smooth jazz, lumina unui proiector stingher și o femeie îmbrăcată în rochie verde. Pentru câteva minute, se văzu în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
voie, pentru ca apoi să ne continuăm plimbarea hipnotică, suspendată În timp. odată ce depășeam perimetrul sacru al mahalalelor știam că nu ne mai găseam În siguranță și atunci Începeam din nou să vorbim Între noi, ca să ne risipim teama. orașul nou, zgomotos, cu blocuri Înalte, se năpustea asupra noastră cu tentaculele lui cleioase de interdicții. Din simplul fapt că era interzis să călĂtorești cu tramvaiul fărĂ bilet decurgeau consecințe devastatoare, ce ne separau iremediabil peste zi. Eu trebuia să merg la serviciu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-l Întâlnesc pe eschimosul din poză - rămânea la discreția destinului. Viziunea pe care o avusesem În vis sau În călĂtoria aceea afară din corp - sau ce-o fi fost - mă instruise doar să plec Înspre el. Am pornit cu grupul zgomotos și entuziast să ne cumpărĂm ochelari și cremă de soare, indispensabile pentru orice călĂtorie pe zăpadă, și alte câteva nimicuri despre care ghidul ne-a spus că se vând la suprapreț În Nunavik, apoi ne-am oprit Într-o pizzerie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe o pantă politică. Dar așezarea are și un nume mai simpatic. i se mai spune și Amaamatisivik - locul unde femeile alăptează continuu ca să nu plângă copiii și să sperie turmele de caribou, surâse el. Alături de noi călĂtorește un grup zgomotos de ecologiști care vor să-i ajute pe eschimoșii din Salluit să-și mute casele amenințate de topirea permafrostului. În ultimii ani, din cauza Încălzirii globale, temperatura permafrostului salin s-a ridicat peste zero grade, ceea ce a dus la alunecări masive
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
care pusese stăpânire pe mine, dar nu numai de aceea... Primarul cel jovial ne-a lăsat plin de tact să ne ostoim foamea, fumând și aruncându-ne din când În când câte o privire pe sub sprâncene. Tot timpul a discutat zgomotos cu ghizii noștri În inuktitut, iar când s-a servit ceaiul - din fericire bun : tare și mai ales fierbinte ! - s-a ridicat În picioare și a bătut cu cuțitul În pahar. — În primul rând țin să vă felicit pe toți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
voie, pentru ca apoi să ne continuăm plimbarea hipnotică, suspendată în timp. Odată ce depășeam perimetrul sacru al mahalalelor știam că nu ne mai găseam în siguranță și atunci începeam din nou să vorbim între noi, ca să ne risipim teama. Orașul nou, zgomotos, cu blocuri înalte, se năpustea asupra noastră cu tentaculele lui cleioase de interdicții. Din simplul fapt că era interzis să călătorești cu tramvaiul fără bilet decurgeau consecințe devastatoare, ce ne separau iremediabil peste zi. Eu trebuia să merg la serviciu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cutreierând vesela Saint-Catherine, buticurile exotice de pe Saint-laurent sau scotocind împreună cu roberto după cărți și discuri în librăria indigo, care încă rezista cu stoicism ofensivei lanțului Chapters în inima francofoniei nord -americane. Pe Saint-Catherine am dat peste două grupuri de băieți zgomotoși, care făceau multă agitație în jurul unui amic ce urma să-și pună pirostiile și căruia îi fusese dăruită, conform datinei, în mod simbolic, o femeie gonflabilă uriașă, la brațul căreia acesta mergea plin de mândrie pe stradă. Nefericiții care își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-l întâlnesc pe eschimosul din poză - rămânea la discreția destinului. Viziunea pe care o avusesem în vis sau în călătoria aceea afară din corp - sau ce-o fi fost - mă instruise doar să plec înspre el. Am pornit cu grupul zgomotos și entuziast să ne cumpărăm ochelari și cremă de soare, indispensabile pentru orice călătorie pe zăpadă, și alte câteva nimicuri despre care ghidul ne-a spus că se vând la suprapreț în Nunavik, apoi ne-am oprit într-o pizzerie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe o pantă politică. Dar așezarea are și un nume mai simpatic. i se mai spune și Amaamatisivik - locul unde femeile alăptează continuu ca să nu plângă copiii și să sperie turmele de caribou, surâse el. Alături de noi călătorește un grup zgomotos de ecologiști care vor să-i ajute pe eschimoșii din Salluit să-și mute casele amenințate de topirea permafrostului. În ultimii ani, din cauza încălzirii globale, temperatura permafrostului salin s-a ridicat peste zero grade, ceea ce a dus la alunecări masive
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care pusese stăpânire pe mine, dar nu numai de aceea... Primarul cel jovial ne-a lăsat plin de tact să ne ostoim foamea, fumând și aruncându-ne din când în când câte o privire pe sub sprâncene. Tot timpul a discutat zgomotos cu ghizii noștri în inuktitut, iar când s-a servit ceaiul - din fericire bun : tare și mai ales fierbinte ! - s-a ridicat în picioare și a bătut cu cuțitul în pahar. — În primul rând țin să vă felicit pe toți
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ar avea o cu totul altă poveste, poate tot atât de completă că și a mea. Dar, la naiba, am acest drept de a-mi spune partea mea de adevăr. Cine știe adevărul? Oare el există? Cine îl cunoaște? Cei ce râd zgomotos pe terasele de pe plajă, dansând pe jumătate beți, extrem de „veseli” în țipetele trompetei, au mai multă dreptate decât cel ce doarme, beat mort, cu capul pe masă, indiferent la gălăgie, râsete și trompeta? Dacă și-ar spune fiecare povestea, am
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
mult zis, doar o parte a locuitorilor, un sfert, după unii, aveau legături intime aparte. Bert spera să stea cîndva În Brentwood, unul din cele trei B-uri simandicoase. Celelalte două, Beverly Hills și Bel Air, i se păreau prea zgomotoase. Cei doi se Întîlneau, dar numai ziua, Într-o garsonieră din MacArthur Park, chiar În centrul orașului. Acolo locuise, pînă să se mărite, mama lui Bert. Un cuib de nebunii, cîndva, pe care acum Îl Încălzea urmașul. Acesta se vedea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fi fost mult mai de preț. Bert a zis că, oricum, prietenii adevărate nu prea mai există. Au trecut peste asta, Thomas a mai cerut o bere, a treia, un fleac, fiul a vrut suc de ananas, erau veseli, deloc zgomotoși, nu vorbeau amîndoi odată, o picoliță Îi privea cu plăcere: dacă, fie și În treacăt, vreunul dintre ei se uita spre ea, aceasta se și apropia surîzÎnd: „Suc? Bere? Cafea ?“ Au vorbit despre Los Angeles Lakers, baschetbaliștii de poveste, Bert
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acel „obrăznicuț”, precum îl numise în gând: - Mulțumesc, domnilor! Cred că ați putea fi ceva mai serioși, totuși. Nu credeți? Sunteți prea tineri pentru a vă permite acest lux, îi admonestă ea, căutându-și cu privirea sania. Tinerii au râs zgomotos și nu au dat semne că se rușinează ori că se retrag. Laura se schimbase la față de îngrijorare și indignare, dar s-a luminat de îndată ce a văzut un alt tânăr că se apropie trăgând sania ei, pentru că în minte îi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
sultană dragă, dar să știi că nici nu am avut această intenție criminală... Ai fi dorit să intru, să mă sperii de tine și să cad din picioare mort? - Vaaaai! Te omor când ies de aici, răule! Au râs amândoi zgomotos, de o parte și de alta a ușii închise, mulțumiți de atmosfera frumoasă creată fără niciun fel de regie din partea cuiva. Iuliana a verificat robinetele, mai întâi, să fie sigură de unde va fi să curgă apa rece și apa caldă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Iarna trecută chiar și o mică colonie de lilieci a încercat să-și stabilească domiciliul în baie, dar porumbeii n-au fost de acord. războiul dintre lilieci și porumbei a durat de altfel trei zile și a fost atît de zgomotos încît am sperat că vecinii mei de la ultimele etaje vor observa ceva, că se vor neliniști de tot acest vacarm de aripi și țipete. Dar nu a fost să fie, în ziua de astăzi oamenii s-au obișnuit cu zgomotele
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cîte ori făceam un pas greșit, mă arătam stîngaci, spărgeam ceva sau răsturnam farfuria cu supă. „Vai, cît o mai faci pe mama să rîdă” mai auzeam ori de cîte ori scuipam, scoteam limba, sau comiteam cîte o expulzare mai zgomotoasă de excremente. în mod natural, am dedus de la o vîrstă fragedă că absolut tot ce fac are un efect pozitiv și puternic asupra mamei. Și cum nicio mamă din cele pe care le mai vedeam în jurul meu nu avea o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
întrunirile festive și încăperile care găzduiseră extraordinara revistă Secolul 20 și în anii din urmă editura Cartea românească. Iar la mansardă funcționaseră tot felul de birouri, unde un stol de secretare băteau texte la mașini de scris dintre cele mai zgomotoase și mai ciudate, una dintre ele fiind dotată cu caractere extrem de mari, era mașina rezervată unor documente ultraoficiale și ultraimpunătoare. De fapt, Casa monteoru era un veritabil labirint, privită din exterior nimeni nu i-ar fi putut ghici multitudinea de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
doamnă Jobert despre care nu-mi aminteam nimic, nici cînd o invitasem la masă în bucătăria mea și nici cînd gătisem pentru ea. Un mic cerc de locatari, bărbați și femei, tocmai desfăcuseră mai multe cutii de bere și rîdeau zgomotos în jurul unui bărbat de vîrsta mea, care avea o voce de bariton, o voce impresionantă, de natură să impună respect și să-l transforme pe proprietarul ei într-un leader natural. Bărbatul cu voce de bariton ținea în mînă o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
arnici roșu se prelingea pe șanțul adânc al buzei de sus. Cum hemoragia nu se oprea și Titi făcuse o figură de teroare, Felix deschise ușa și ieși în sală. Atrasă de zgomot, Aglae veni și, informată de Felix, irupse zgomotoasă în odaie. - Iar ai hemoragie, drăguță, se văită ea, să-ți dau vată. Scotocind prin casă, veni cu un tampon mare de vată, pe care îl vîrî în nara lui Titi, punîndu-i în același timp o mână pe frunte. - Asta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de ratat sunt și eu, însă vreau ca aspirațiile mele de natură artistică să se realizeze în domnișoara Otilia. Dar unde este domnișoara Otilia? Într-adevăr, Otilia dispăruse în odaia vecină. Pascalopol se duse după ea. Se auziră deodată râsetele zgomotoase ale celor doi și Otilia apăru, urmată de moșier, cu un șal turcesc pe umeri. - Te rog să mă crezi, îi spunea Pascalopol deloc supărat de aceste ștrengarii, că-ți sta admirabil. Pot să îndrăznesc să ți-l ofer? Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nebănuitși, fără să se miște din loc, se făcu roșu la față. - Acum iar se irită, observă Aglae cu nuanța indiferentăcu care prevestești o ploaie. Olimpia tremură puțin buzele, scotoci în corsaj o batistă și izbucni deodată într-un plâns zgomotos. - Doamne, Doamne, zise Pascalopol cu multă delicatețe, nu sunteți cuminți deloc. Stănică, luând o atitudine nobilă, se ridică în picioare: - Domnule Tulea, câtă vreme șade sub același acoperă-mînt cu mine, Olimpia e sub protecția mea, și nu permit, înțelegi dumneata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu disprețui să apeleze și la "părinții denaturați", în numele "fiului" său de o lună. Simion refuza casa și se uita urât numai când era și Olimpia de față, dar pe Stănică îl suferea. Acesta îl lua de braț, îi lăuda zgomotos lucrările și-i smulgea câțiva lei, când avea. Pe Aglae o biruia cu maniera distinsă de a-i săruta mâna și cu apelativul "mamă". Stănică ciupea câte ceva de la cine-i ieșea în cale, chiar de la Marina. Acesteia însă îi cerea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
picta după modele și urmărea să devină maestru de desen și caligrafie. Urmase la același liceu ca și Titi, dar cu un an înainte, și astfel aveau un fond de experiență comun. Sohațchi povestea și el despre profesori, cu râs zgomotos, și nu emitea niciodată nici o idee, mărginindu-și convorbirea în domeniul faptelor concrete. O anume deșteptăciune firească îi punea la îndemînă un număr de locuri comune, care dădeau vorbirii sale o nuanță de civilizație uzuală. Era îndrăzneț, politicos cu afectare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
arhitectonice și valori sociale G. Călinescu și intră în curte fără bănuieli, lătrat de doi mari dulăi. Sohațchi îl primi cu exclamații groase de veselie și-l păzi până ce-și scoase șoșonii în săliță. Dinăuntru se auzeau râsete puternice, convorbiri zgomotoase. Prins bine de braț de către Sohațchi, Titi intră într-o odaie scundă și lungă, unde, așezați în șir pe o canapea înaltă ca un pat, câțiva bărbați ședeau la o masă apropiată de aceasta. Era o odaie de burghezie, mică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]