7,223 matches
-
Mariei era populat de coșmaruri pline de griji și responsabilități: despărțiri, accidente, mutilări, invazii de molii sau păienjeni - toate apărute, desigur, din vina sau imprudența ei. În fiecare noapte, o vastă campanie de cucerire a lumii de dincolo de timpane se punea în mișcare, ca o armată avansând decisiv spre teritoriul râvnit. Ca mijloace de apărare, Maria întrebuința gemetele, dialogurile imaginare cu atacatorii, îmbrățișările sufocante (venea peste mine în pat și, după ce mă strângea cu toată forța, mă împingea cu picioarele până rămâneam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
economice. Închidem comerțul, tăiem exportul de petrol. Nu se respectă embargoul, bombardăm oleoductele. Dacă nu merge nici așa, stârnim niște zâzanie în interior: pentru 2010, avem deja pregătite revolte studențești în Isfahan, Mashhad și Teheran. În Pakistan, lucrurile sunt deja puse în mișcare; când vor să mai cadă la câte-o înțelegere cu India, le dăm de lucru prin Kashmir, cu separatiștii. Și asta nu-i nimic. Cu rușii, a fost mai greu. În 1918, a trebuit să-l plimbăm pe Lenin din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut apariția în cultura occidentală între 1500 și 1510, a produs o schimbare profundă în mentalitatea omului european, punând în mișcare consecințe cognitive, culturale, religioase și politice pe care L. Febvre și H.-J. Martin le apreciază drept "incalculabile" (p. 332). Spre deosebire de consecințele pe termen lung, aspectele cantitative ale producției de carte sunt, însă, calculabile. Cei doi reputați istorici francezi estimează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în maturizarea empirică a disciplinei sociologice. O analiză mai atentă, însă, disipă cu ușurință asemenea acuzații. Este adevărat, analiza documentelor (discursivă sau de conținut) nu abordează direct, într-o manieră nemijlocită, fluxul aflat în continuă devenire al realității sociale concrete pusă în mișcare de acțiunile și interacțiunile actorilor sociali. Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
observă o tendință accentuată de creștere a populației școlare în ambele principate, mai evidentă în cazul Moldovei; ii) diferența substanțială în favoarea Țării Românești relativ la numărul de elevi în comparație cu Moldova, cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX-lea (Ramirez și Boli, 1987, p. 8). Decisivă s-a dovedit a fi, ca și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este formula germană a militantismului și militarismului patriotic după care trebuie modelată educația națională românească. Nu doar pedagogii români, ci întreg continentul european privea, terifiat și admirativ deopotrivă, la formidabilul succes al mecanismului de înregimentare a educației în slujba statului pus în mișcare de germani. După înfrângerea catastrofală în fața Prusiei din 1870 care a dus la prăbușirea celui de-al Doilea Imperiu, convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului românesc din toate teritoriile țării. Odată depășite aceste rezistențe regionale, școala devine bastionul românității, instituția conservării neamului și granițelor sale politice. Reformele legislative adoptate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente de reșapare semantică a fost concepția naționalistă asupra patriotismului. Încă din 1945, PCR a început să propună o definiție alternativă a patriotismului, întinsă de-a lungul liniilor socialiste. Înspre acest țel, Partidul a pus în mișcare un flux de publicații menite să reconfigureze semnificația noțiunii de patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat încă mult timp după colapsarea celui de-al Treilea Reich. De exemplu, sondajele de opinie realizate în zona ocupată de forțele americane au relevat faptul că, pe toată durata perioadei dintre 1945 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
54. 47 M. Campo, op. cît., p. 245. 48 Arthur Apitzsch, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897, pp. 4-5. 49 ["Știu bine că intelectul și voință sunt acelea care pun în mișcare corpul meu."] (1766). Los sueños de un visionario, p. 107. 50 ["Trebuie, deci, să mai așteptăm, până ce ne vom vedea instruiți, poate, în lumea viitorului, prin noi experiențe și noi concepte, asupra capacităților, inca necunoscute, ale eului nostru cognitiv."] Ibid.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mă îmbrățișa cu mânuțele lui mici și mă săruta, făcând tot alaiul să se oprească; iar noi, deși ne grăbeam, ne opream cu toții și așteptam ca el să-și ia adio. După ce am urcat în vagon și trenul s-a pus în mișcare, au strigat cu toții: „Ura!“ și au rămas mult timp pe loc, până când trenul s-a îndepărtat. Și eu m-am uitat spre ei... Știți, când adineaori am intrat aici și v-am privit chipurile simpatice- acum obișnuiesc să studiez chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lui iunie și, deja de o săptămână, la Petersburg vremea era foarte frumoasă, cum rar se întâmplă. Epancinii aveau o casă de vară bogată, proprietate personală, la Pavlovsk 38. Lizaveta Prokofievna intră brusc într-o stare de neliniște și se puse în mișcare; nu se agitară nici două zile și plecară. A doua sau a treia zi după mutarea Epancinilor, cu trenul de dimineață, sosi de la Moscova și prințul Lev Nikolaevici Mâșkin. Nu-l întâmpină nimeni la gară; dar, la coborârea din vagon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu reuși să rostească nici un cuvânt. Prințul așteptă și surâse trist. — Mi se pare că te înțeleg foarte bine, Lukian Timofeevici: cred că nu te-ai așteptat să apar. Credeai că, din locul acela uitat de lume, n-o să mă pun în mișcare la prima înștiințare și mi-ai scris numai ca să fii cu conștiința împăcată. Însă uite că am venit. Ei, ajungă-ți, nu mai încerca să mă înșeli. N-are rost să mai slujești la doi stăpâni. Rogojin e aici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar fi renunțat chiar cu totul să se mai supere, într-atât de mult îi plăcuseră îngrijorarea și neliniștea Lizavetei Prokofievna când aflase de boala prințului. Aceasta insistă mult timp asupra necesității de a trimite un curier la Petersburg ca să pună în mișcare vreo celebritate din lumea medicinei și s-o aducă încoace cu primul tren. Însă fetele o făcură să se răzgândească; dar nici ele nu voiră să rămână mai prejos decât mama lor când aceasta făcu într-o clipă toate pregătirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de aceea foile lor {EminescuOpXII 27} nu scapă din vedere mișcările din Italia. Oficiosul "Pest [h ]er Lloyd" zice, între altele, că Austria a luat acum un an măsuri de precauțiune. Ce e drept, spune numita foaie, nu s-au pus în mișcare numaidecât brigade întregi, ba nici chiar regimente; dar și cele câteva batalioane de vânători cari s-au trimis în ținuturile amenințate vor fi de ajuns spre a se răfui cu o mână de garibaldieni. În privința aceasta nu încape nici o grijă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unei înclinații determinate. Aci se 'nțelege că e vorba de înclinații dictate de raționament, nu de cele răsărite din simpatii, căci, precum am zis-o de atâtea ori, nu credem ca, de dragul ochilor noștri celor frumoși, cineva în Europa să pună în mișcare o baionetă sau să dea un ban. Ceea ce voim să zicem e dar că o opinie publică care nu e purtată de-un singur curent nu se poate nici manifesta într-un singur chip și că, până ce momentul hotărâtor, cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
comunitatea nulității lor, invidia îi unește contra oricărui merit adevărat, sărăcia îi strunește și-i ține uniți contra țării legale, care se zvârcolește neputincioasă sub torturile teascului electoral. Miile de funcții administrative și sutele de funcții judecătorești, toate amovibile, sunt puse în mișcare într-un singur scop, pentru a stoarce voturile țării legale. Se înțelege că fiece alegător [î ]și are interesele sale materiale. De fiecare din aceste interese atârnă câte un fir al mașinii administrative. De-o zice alegătorul nu, curentul electric
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deci publicăm șirurile de mai la vale întemeiați pe bunul simț al cititorului, care va reduce importanța acestor caraghioși la greutatea ce li se cuvine și nu va confunda micul Bizanț cu Robespierre sau Marat. Curiozitatea publică din București este pusă în mișcare de un fapt care s-a petrecut la Paris acum câteva zile. D. Calligari a fost izgonit de pe teritoriul francez. Cei care cunosc poliția Parisului ca și cei ce nu o cunosc trebuie să se fi mirat când au citit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rămasă să vegheze asupra destinelor a două, dar potențial trei, generații în Chicago în anii cincizeci. Cum poate această familie, ai cărei membri au dorințe și planuri variate, să folosească cel mai bine această sumă de bani este întrebarea ce pune în mișcare personajele, dramatizând o problematică ce vizează diferite fațete ale visului american. Ea este legată de lumea mai mult sau mai puțin respectabilă a afacerilor și perspectiva unor profituri rapide și substanțiale, de libertatea de a alege a fi sau a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
raporta critic la Visul American (vezi AMERICAN DREAM). WINFREY, OPRAH (1954 ) Oprah Winfrey a devenit, pe lângă un icon cultural important, cea mai influentă personalitate feminină afro-americană, unul din cele mai vândute brand-uri (vezi BRAND) americane. Această "firmă" de succes pune în mișcare o întreagă industrie culturală prin The Oprah Winfrey Show, ce se bucură de succes de la debutul său în 1986. Oprah impune un anumit stil de viață, o anumită atitudine, și influențează gustul unei secțiuni considerabile a clasei mijlocii americane (inclusiv
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]